Practica relevanta civil - iulie 2009

JUDECATORIA BUFTEA
ANALIZA SOLUTIILOR RELEVANTE PRONUNTATE PE TRIMESTRUL AL II-LEA2009 IN MATERIE CIVILA
1. Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 13.02.2009, contestatonil CI a formulat, in contradictoriu cu intimatul NM, contestatie la executarea ce face obiectul dosarului nr. 7/2009 al BEJ BC si VM, solicitand a se dispune anularea formelor de executare si suspendarea executarii silite, precum si constatarea nulitatii absolute a antecontractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.^ 1022/23.03.2007, cu cheltuieli de judecata.
In motivare, contestatorul a aratat ca executarea silita este nula, intrucat nu are la baza un titlu executoriu, in conditiile in care creanta clin antecontractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1022/23.03.2007 nu este exigibila, astfel incat sa devina aplicabile dispozitiile art. 66 din Legea 36/1995. A mai precizat ca nu se poate retine culpa sa pentru neincheierea contractului in forma autentica, intrucat promitentul-cumparator s-a obligat sa indeplineasca formalitatile legale pentru efectuarea documentatiei cadastrale si intabularea dreptului de proprietate. A mai aratat ca, in aceste conditii, nu se poate activa clauza penala impotriva sa.
Contestatcmil a mai precizat ca nu a fost instiintat despre inceperea executarii silite, iar procesul verbal din data de 26.01.2009 este nul absolut, fiind incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale.
A mentionat ca antecontractul de vanzare-cumparare este lovit de nulitate absoluta, intrucat are o cauza falsa si a fost incheiat prin inducerea sa in eroare cu privire la persoana cu care a incheiat actul, in conditiile in care vointa sa a fost de a trece imobilul pe n tune le ginerelui sau si nu a citit actul inainte de a-1 semna. A precizat ca nu a primit nicio suma de bani cu titlu de pret de ia intimat.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 399 si urm. CPC att. 66 din Legea 3fV 1995, ait. 970 Cciv.
In dovedire, contestatorul a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri, interogatoriu, martori, sens in care a depus la dosar un set de acte, in copie cemficata pentru confomiitate cu originalul (filele 6-11).
Contestatia a iost timbrata cu 194 lei taxa de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
La data de 30.03.2CC9, intimatul a depus la dosar intampinare (lila 34), prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare si a contestatiei la executare ca neintemeiate.
In mom are, x tratat ca din vina promitentului-vanzati>r nu s-a incheiat * antractul de van/are-cumparare in forma autentica, asttel incat a ous in executare constate ca sunt indeplinite conditiile angajatii raspunderii debitorului si sa fie obligat acesta din urma la plata de 10 ori a pretuim primit.
Cu alte cuvinte, in lipsa unui pact comisoriu de ultim grad, instanta judecatoreasca este singurul organ competent sa se pronunte cu privire la culpa debitorului in neexecutarea obligatiei asumate.
Acest luciu este cu atat mai mult necesar in speta, cu cat ambele parti s-au obligat sa indeplineasca toate operatiile necesare pentru ca vanzarea-cumpararea sa poata fi perfectata conform legii, iar nu doar promitentul-vanzator, astfel incat se impunea o analiza temeinica a neexecutani obligatiei si a culpei in neexecutare de catre o instanta judecatoreasca.
Declansarea executarii silite direct in baza antecontractului care nu prevede o creanta exigibila, fara a exista o hotarare judecatoreasca definitiva prin care sa se fi stabilit culpa debitorului si masura in care se poate angaja raspunderea sa civila contractuala, echivaleaza practic cu pornirea executarii in lipsa unui titlu executoriu, fiind nesocotite prevederile imperative ale art. 372 OPQ potrivit carora executarea silita se poate efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori al unui alt inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Fata de aceste considerente, constatand lipsa unui titlu executoriu in temeiul caruia sa fi fost posibila inceperea executarii silite, instanta va anula toate actele de executare indeplinite in dosarul de executare nr. 7/2009.
In ceea ce priveste cererea de constatare a nulitatii absolute a antecontractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1022/23.03.2007, instanta o va respinge ca neintemeiata, intrucat din mijloacele de proba administrate in cauza nu rezulta incidenta lui enxjr in negptium sau existenta unei cauze false, astfel cum a sustinut contestatorul.
Astfel, in cuprinsul antecontractului ce a tost semnat de ambele parti, notarul public a consemnat ca inscrisul respectiv a fost citit de partile implicate, care au consimtit la incheierea lui.
In acest sens, martorul UV a declarat ca a fost prezent la notariat pe data de 23.03.2007 si ca notarul a citit actul si partile l-au semnat ulterior, reclamantul primind si pretul de 50000 lei.
Totodata instanta retine ca, in aceeasi zi, reclamantul a semnat si procura autentificata sub nr. 1023/23.03.2007, pnn care 1-a imputernicit pe ginerele sau sa indeplineasca toate formalitatile necesare si sa vanda paratului NM terenul de 2500 mp.
De asemenea, la intrebarea nr. li din interogatoriu, reclamantul a recunoscut ca a tost notificat pentm a se prezenta la notar pentru semnarea actului de vanzare-cumparare si ca i-a cerut paratului sa vina sa-1 ia cu masina, intrucat este bolnav, insa acesta nu a mai venit, desi 1-a asteptat.
Din coroborarea acestor mi|loace de proba, rezulta in mod ceit ca reclamantul a stiut ca incheie un antecontract de vanzare-cumparare si ca a primit pretul stipulat, astfel meat sustinerile ^aie. in sensul ca a crezut ca doneaza ginerelui sau terenul in litigiu si ca nu a primit mcio suma de bani cu titlu de pret, sunt neintemeiate, Hmil ample at urnitii nc<ii>» edite.
folosinta si de exercitiu, adica daca isi poate asuma drepturi si obligatii piin incheierea de acte juridice in nume propriu (ceea ce implica si necesitatea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual) sau daca are sau nu patrimoniu propriu.
Pornind de la principiul ca dispozitiile unui act normativ se interpreteaza in mod sistematic, prin coroborarea textelor legale incidente, instanta retine ca sunt relevante in cauza prevederile art. 21 din Legea 215/2001.
.Astfel, potrivit art. 21 alin. 1, "unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. Unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii".
Asadar, potrivit dispozitiilor exprese ale textului legal mentionat, titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din diferite raporturi juridice, deci inclusiv de drepturi si obligatii pe plan procesual, sunt unitatile cuhrinhlratmteritoriak (comuna, orasul/municipiul si judetul), care sunt reprezentate in justitie, dupa caz, de catre primar sau de presedintele consiliului judetean (art. 21 alin. 2).
Din dispozitiile legale mai sus citate, instanta subliniaza ca rezulta la fel de clar ca primarul este reprezentant legal in justitie al unitatilor administrativ-teritoriale, iar nu al Primariei, astfel cum s-a formulat prezenta actiune.
Desigur, pot exista anumite situatii in care dispozitii exprese ale unor acte normative sa pennita Primariei exercitarea anumitor drepturi si asumarea unor obligatii, insa acestea sunt dispozitii speciale care deroga de la dreptul comun (reprezentat de Legea cadru a administratiei publice locale) si care se aplica cu titlu de exceptie, ceea ce nu este cazul in prezenta cauza.
Pe de alta parte, art. 1-4 din Legea 213/1998 reglementeaza domeniul public si privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, in acelasi sens fiind si dispozitiile art. 136 din Constitutie. Prin urmare, legiutoml constituan si cel ordinar au stabilit in mod expres ca titlulare ale dreptului de proprietate publica sau privata, dup caz, sunt statul si/sau unitatile administrativ-teritoriale, nu insa si o structura functionala cum este primaria.
Or, reclamantul a solicitat instantei sa constate dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 588 mp, situat in Voluntari, str. Becheanului, nr. 3, judetul Ilfov, prin uzucapiunea de 30 de ani, in contradictoriu cu parata Primaria orasului Voluntari, prin primar, care nu este insa o unitate admistrativ-teritoriala, ci doar o structura lunctionala care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
Pentru aceste considerente, instanta va admite exceptia de fond, absoluta si peremptorie a lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei Primaria orasului Voluntari, prin primar, invocata din "ficiu, si va respinge cererea formulata in
Prin sentinta civila nr. 2211/16.04.2009, instanta a admis exceptia de necompetenta teritoriala, invocata din oficiu, a declinat competenta de solutionare a contestatiei la executare in favoarea Judecatoriei Constanta, a constatat ca a intervenit un conflict negativ de competenta si a trimis dosarul la Inalta Ciute de Casatie si Justitie, in vederea solutionarii conflictului de competenta, pentru urmatoarele considerente:
In fapt, instanta retine ca, prin instiintarea de plata emisa in anul 2008, contestatorul CI a lost somat sa achite suma de 50 lei reprezentand amenda contraventionala aplicata prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria AY nr. 1789413/18.09.2006.
Debitorul a contestat initial aceasta instiintare de plata si ulterior, in urma solicitarii Judecatoriei Cbnstanta de a preciza obiectul cererii, a aratat ca intelege sa conteste si procesul verbal de contraventie, precizare fata de care Judecatoria Constanta a admis exceptia necompetentei teritoriale si, in baza art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, a declinat competenta in favoarea Judecatoriei Buftea.
In drept, instanta apreciaza ca pentru stabilirea competentei teritoriale in cauza nu trebuie avute in vedere prevederile an. 32 alin. 2 din OG 2/2001, ci dispozitiile art. 400 raportat la art. 373 alin. 2 si 399 alin. 3 CPQ intrucat calea procesuala aleasa de catre contestator nu este o plangere contraventionala, ci o contestatie la executare in cadrul careia se formuleaza si aparari de fond impotriva titlului executoriu, avand in vedere ca acesta a contestat initial un act de executare (instiintarea de plata emisa de organul fiscal) si, in urma rolului activ manifestat de Judecatoria Constanta, si-a completat contestatia, precizand ca intelege sa conteste atat instiintarea de plata, cat si procesul verbal de contraventie.
Astfel, potrivit art. 399 alin. 3 CPC, in cazul in care executarea silita se lace in temeul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.
In acelasi sens, sunt si prevederile art. 172 alin. 3 din OG 92/2003, conform carora poate face obiectul contestatiei la executare si titlul executoriu in temeiul careia a lost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de un alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege.
Prin prisma acestor dispozitii legale. Judecatoria Constanta a stabilit competenta teritoriala prin disocierea celor doua aspecte ale contestatiei (atacarea atat a unui act de executare, cat si a titlului executoriu insusi) si prin raportarea doar la prevederile ait. 32 alin. 2 din OG 2/2001, cu toate ca obiectul actiunii nu il constituie o plangere contraventionala, ci o contestatie la executare in cadrul careia se ataca chiar titlul executoriu in temeiul careia a lost pornita executarea.
Pe de alta parte, conform art. 400 alin. 1 CPC, contestatia la executare se introduce la instanta de executare, iar ait. 373 alin. 2 CPC stabileste ca instanta «ie exec urare este judecatoria in citrumscriptu careia se va «ace executarea, in al ai a ca/urilor m care legea dispune ikicl.
o propunere de despagubire a SRL A mai precizat ca drepttd de trecere ar trebui stabilitj>e calea cea mai scurta, astfel incat sa se cauzeze cea mai mica paguba SRL
In drept, au lost invocate prevede iile art. 115-118 CPC
La data de 17.03.2008, paratul SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII a formulat intampinare (filele 34-35), prin care a solicitat respingerea actiiuiii ca neintemeiata, intrucat asupra terenului respectiv exercita doar un drept de administrare, proprietarul fiind Statul roman, care este reprezentat in proces de Ministerul Finantelor Publice.
In drept, au fost invocate prevederile art. 115-118 CPC
In dovedire, a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Prin incheierea de sedinta din 07.04.2008, instanta a dispus suspendarea judecatii in temeiul art. 1551 CPC, cauza fiind repusa pe rol la data de 20.10.2008.
La data de 15,12.2008, SR1 a depus la dosar cerere reconventionala (fila 217), prin care a solicitat obligarea reclamantilor-parati la plata unei despabugiri al carei cuantum sa fie stabilit prin raportul de expertiza.
In motivare, a aratat ca servitutea de trecere nu este gratuita, intmcat art. 616 Cciv prevede ca proprietarul fondului dominant este obligat sa despagubeasca pe proprietarul fondului aservit proportional cu prejudiciul suferit.
In drept, a invocat prevederile art. 119 CPC
in dovedire, a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri si expertiza.
In cauza s-au incuviintat si administrat probele cu inscrisuri si raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografie nr. 877/23.01.2009 intocmit de expert Burciu Constantin (filele 222-236).
Plin sentinta civila nr. 2464/04.05.2009, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului-reclamant SRI, invocata din oficiu, a respins cererea principala formulata in contradictoriu cu paratul-reclamant SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratului-reclamant SRI, invocata din oficiu, a respins cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant SRI, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa, a admis in parte cererea principala si a obligat paratul Statul roman, prin Mi niste ml Finantelor Publice, sa permita reclamantilor trecerea de la imobilul proprietatea lor (vila 21 si terenul aferent de 304 mp) catre drumul public strada Zorelelor (Ds 1300) pe calea de acces identificata si delimitata de punctele 35-39-40-4i-42-43-44-45-46-47-48-49-50-34 in Anexa 1 din raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografie nr. 877/33.01.2009 intocmit de expert Burciu Constantin, pentru urmatoarele considerente:
In sedinta publica din data de 2704.2009, instanta a invocat din oficiu si a pus in discutia partilor exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a SRI pe cererea principala, precum si a lipsei calitatii procesuale active a acestuia pe cererea reconventionala.
Pornind de la dispozitiile ut. 576 < civ, potrivit carora servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil peturu uzul si utilitatea unui imobil ce are un alt stapan,
aisiama sv-ime -vi servit ui.ea, desi nu este un de/membr.imanf al dineului
In drept, instanta retine ea ingradirea dreptului de proprietate este permisa de art. 44 pct. 1 si 7 din Constitutie, precum si de art. 480 Cciv., texte legale potrivit carora dreptul de proprietate obliga, printre altele, la respectarea tuturor sarcinilor care, conform legii sau obiceiului, revin proprietarului, acesta putandu-se bucura si dispune de lucrul sau in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.
O astfel de ingradire legala a dreptului de proprietate o reprezinta servitutea de trecere, reglementata de art. 616 Cciv, potrivit caruia proprietarul al carui loc este infundat, care nu are nicio iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea propriului fond, cu indatorire de a-1 despagubi in proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Pe de alta parte, spre deosebire de celelelte servituti legale, servitutea de trecere nu este gratuita, iar despagubirea trebuie sa fie, in principiu, prealabila, insa recunoasterea dreptului de servitute nu poate fi conditionata de plata acestei despagubiri, intrucat, fiind vorba de un drept de creanta, proprietarul fondului aservit are o actiune prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani prevazut de art. 1 din Decretul nr. 167/1958.
In cauza, instanta a apreciat ca singurul care putea solicita despagubiri este paratul STATUL ROMAN, prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE,, care nu a formulat insa cerere reconventionala in cauza, iar cererea depusa de SRI a fost respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa pentru considerentele aratate mai sus.
Pe de alta parte, de vreme ce, prin art. 616 Cod civ, in vederea asigurarii exploatarii fondului dominant, legiuitorul a sacrificat interesele proprietarului fondului aservit, s-a instituit totusi, prin art. 617-618 Cciv, un corectiv al acestui principiu, in sensul ca trecerea sa se faca pe calea cea mai scurta si prin locul ce ar pricinui o mai putina paguba acelui pe al carui loc trecerea urmeaza a fi deschisa.
In acest sens, instanta constata ca, prin raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografie nr. 877/23.01.2009, expertul Burciu Constantin, avand in vedere ca configuratia terenurilor, a propus o servitute de trecere pe un teren in suprafata totala de 352,47 mp, delimitat de punctele 35-39-40-41-42-43-44-45-46-47-48-49-50-34 in Anexa 1 din raportul de expertiza.
Fata de aceste considerente de fapt si de drept, instanta va admite in parte cererea principala si va obliga paratul Statul roman, prin Ministerul Einantelor Publice, sa permita reclamantilor trecerea de la imobilul proprietatea lor (vila 21 si terenul aferent de 304 mp) catre drumul public strada Zorelelor (Ds 1300) pe calea de acces identificata si delimitata de punctele 35-39-40-41-42-43-44-45-46-47-48-49-50-34 in Anexa 1 din raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografie nr. 877/23.01.2009 intocmit de expert Burciu Constantin.
5. Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 06.04.2009, contestatorul DAI a formulat, in contradictoriu cu intimata M.F.P.-A.N.A.F.-I)IRE< ‘1> (iE NE RAL A A FINANTELOR PUBLICE [[ LOY-A.NP, oUFTE.V contestatie !a executare, solicitand a se dispune anularea titlului executoriu si t a mnatiei <ie plata.
dispuna reducerea acesteia; cererea se va face in termen de 15 zile de la data la care a fost luata masura sau de la data comunicarii incheierii; cererea se solutioneaza pnn incheiere irevocabila, data in camera de consiliu, de catre instanta de judecata care a aplicat amenda.
In conditiile in care debitorul nu a formulat cerere de reexaminare a amenzii judiciare aplicate, instanta retine ca invocarea unor aparari de fond impotriva titlului executoriu pentru prima data pe calea prezentei contestatii la executare nu este posibila, intrucat, prin raportare la art. 399 alin. 3 CPC si art. 172 alin. 3 din Codul de procedura fiscala, legea prevede o cale speciala de atac, iar petentul nu a facut dovada ca ar fi fost impiedicat sa se prevaleze de aceasta.
In atare conditii, punerea in discutie in fata instantei de executare a validitatii titlului executoriu, in conditiile in care debitorul nu a folosit calea de atac prevazuta de lege (cererea de reexaminare), contravine dispozitiilor legale imperative ale art. 399 alin. 3 CPC si art. 172 alin. 3 din Codul de procedura fiscala.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept si constatand ca executarea silita inceputa in cauza de fata se desfasoara cu respectarea dispozitiilor art. 372 si urm. CPC instanta va respinge contestatia la executare ca neintemeiata.
In cauza s-au incuviintat si administrat probele cu inscrisuri, dispunandu-se de catre instanta, in temeiul an. 402 alin. 1 CPC atasarea dosarului de executare nr. 7/2009 (filele 19-31), interogatorii reciproce (filele 39-43), declaratiile martorilor Ionita Petrica si (filele 44-45).
In sedinta publica din data de 30.03.2009, instanta a respins ca neintemeiata cererea de suspendare a executarii, avand in vedere ca nu s-a facut dovada consemnarii cautiunii de 50000 lei (fila 35).
Prin sentinta civila nr. 2207/16.04.2009, instanta a admis in paite contestatia la executare, a anulat toate actele de executare si a respins cererea de constatare a nulitatii absolute a antecontractului de vanzare-cumparam autentificat sub nr. 1022/23.03.2007 ca neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
Plin antecontractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1022/23.03.2007, promitentul-vanzator Q s-a obligat sa vanda promitentului-cumparator NM terenul arabil in suprafata de 2500 mp, situat in comuna Gmiu, sat Silistea Snagovului, tarlaua 7/V, parcela 51/V, judetul Ilfov, pentru pretui de 50000 lei. Partile au convenit ca actul de vanzare-cumparare sa fie incheiat in forma autentica pana la data de 31.12.2007 si s-au obligat sa indeplineasca toate operatiile necesare pentru ca vanzarea-cumpararea sa poata fi perfectata conform legii.
Potrivit clauzelor contractuale, ambele parti au convenit ca, in cazul in care vanzatorul nu isi indeplineste obligatiile si nu isi respecta promisiunea de a vinde, acesta va plati cumparatorului promitent suma de 500000 lei, adica de zece ori pretul de vanzare. In baza acestei clauze penale, intimatul a formulat, la data de 26.01.2009, cerere de executare silita pentru recuperarea sumei de 500000 lei, fonnandu-se dosarul de executare nr. 7/2009, in care s-au efectuat urmatoarele acte de executare: procesul verbal din data de 26.01.2009, somatie nr. 7/02.02.2009, diverse adrese de comunicare.
Instanta costata ca executorul judecatoresc a pornit executarea in baza titlului executoriu reprezentat de antecontractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1022/23.03.2007. Este adevarat ca, potrivit art. 66 din Legea 36/1995, actul autentificat de notar care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu de la data exigibilitatii acesteia, insa aceste dispozitii legale nu sunt aplicabile in prezenta cauza, intmcat creanta invocata de crediton.il-intimat nu este inca exigibila.
Astfel, clauza penala prevazuta de parti in cuprinsul antecontractului autentificat nu activeaza de drept, ci este necesar ca partea interesata sa se adreseze unei instante judecatoresti care sa constate ca sunt indeplinite conditiile pentru angajarea raspundem civile contractuale. Simpla inserare in cuprinsul unui act autentic a unei clauze penale nu face ca executarea silita sa fie posibila direct in baza acestei clauze, intmcat respectivul inscris nu are putere de titlu executoriu decat la data exigibilitatii creantei, ne fiind indeplinite astfel prevederile ait. 66 din Legea xh/ 1995.
Or. pentru angajarea  raspunderii civile contractuale  a debitorului si,
subsecvent, pentru declansarea executarii silite, creditorul avea nevoie de obtinerea unui nrlu eecui<mii reprezentat de o hotarare ;ude<. atute i.sca pnn c ire   a  v
in acest sens, instanta va inlatura depozitia martorului IP, intrucat acesta nu a perceput direct laptele relatate, ci are cunostinta despre acestea doar de la reclamant, iar sustinerile sale nu se coroboreaza cu celelalte mijoace de proba prezentate mai sus.
Fata de aceste considerente de fapt si de drept, instanta va admite in parte contestatia la executare, va anula toate actele de executare indeplinite in dos anal de executare nr. 7/2009, va respinge cererea de constatare a nulitatii absolute a antecontractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1022/23.03.2007 ca neintemeiata.
2. Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 19.03.2009, reclamantul RF a chemat in judecata pe parata PRIMARIA ORASULUI VOLUNTARI, PRIN PRIMAR, solicitand instantei ca, prin hotararea" ce va pronunta, sa constate dobandirea prin uzucapinea de 30 ani a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 588 mp, situat in Voluntari, str. Becheanului, nr. 3, judetul Ilfov.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca a exercitat asupra terenului respectiv o posesie utila timp de 30 de ani.
in drept, reclamantul a invocat dispozitiile art. 1837, 1860 si 1890 Cciv.
In dovedirea cererii, reclamantul a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri, interogatoriu, martori si expertiza.
Cererea a fost timbrata cu 400 lei taxa judiciara de timbru.
Parata nu a depus intampinare, desi aceasta era obligatorie in cauza.
in sedinta publica din 13.04.2009, instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei.
Prin sentinta civila nr. 2109/13.04.2009, instanta a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei, invocata din oficiu, si a respins actiunea ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara capacitate procesuala de folosinta, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 137 alin. 1 CPQ instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Instanta retine ca a avea capacitate procesuala de folosinta presupune aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual, actele de procedura facute in contradictoriu cu o persoana fara capacitate procesuala de iolosinta iiind nule.
In solutionarea exceptiei invocate din oficiu, instanta constata ca, potrivit art. 77 din Legea Z15/2QOU prinmia comunei, orasului sau municipiului este o structura functionali cu activitate permanenta, care se constituie din primand, viceprimarul, secretand imitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului si care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
Legea tdministratiei publice locale ioloseste notiunea de ".utuctura iunctiouala‘L Liri a mentiona d sca onmana .ire ‘ou nu   opaciiasc im‘idu i. de contradictoriu cu aceasta, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara capacitate procesuala de folosinta.
3. Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta la data de
22.01.2008, sub nr. 730/212/2008, contestatorul Q a formulat, in contradictoriu cu intimata SERVIQUL PUBLIC DE LMPOZITE, TAXE SI ALTE VENITURI ALE BUGETULUI LOGL CONSTANTA, contestatie la executare impotriva instiintarii de plata emisa de intimata, prin care este somat sa achite suma de 50 lei reprezentand amenda contraventionala stabilita prin procesul verbal nr. 1789413/18.09.2006.
In motivare, contestatorul a aratat ca nu are cunostinta de respectivul proces verbal de contraventie, in conditiile in care in ultimii 4 ani nu a fost oprit niciodata de vreun echipaj de politie.
Contestatia nu a fost intemeiata in drept.
In dovedirea cererii, contestatorul a depus la dosar inscrisuri.
In sedinta publica din data de 14.04.2008, instanta a pus in vedere contestatorului sa precizeze daca intelege sa conteste procesul verbal de contraventie seria AY nr. 1789413/18.09.2006 sau instiintarea de plata.
La data de 12.05.2008, contestatorul a aratat ca intelege sa conteste atat instiintarea de plata, cat si procesul verbal de contraventie.
Intimata a depus intampinare la data de 23.05.2008, prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata, intrucat art. 172 alin. 3 din OG 92/2003 prevede ca poate face obiectul contestatiei la executare si titlul executoriu in temeiul careia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de un alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege. Intimata a aratat ca impotriva procesului verbal de contraventie putea fi exercitata calea plangerii contraventionale in termenul expres prevazut de lege, insa petentul nu a formulat o astfel de plangere, astfel incat nu poate invoca in cadrul contestatiei la executare aparari de fond privind titlul executoriu.
Plin incheierea de sedinta din data de 25.07.2008, s-a dispus introducerea in cauza, in calitate de intimata, a IJP Ilfov, intmcat contestatorul a formulat si plangere contraventionala.
Prin sentinta civila nr. 19456/03.11.2008 a Judecatoriei Constanta, s-a admis exceptia necompetentei teritoriale, invocata din oficiu, si s-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Buftea, cu motivarea ca petentul a inteles sa formuleze plangere contraventionala, iar locul savarsirii faptei este localitatea Otopeni care se afla in raza teritoriala a Judecatoriei Buftea.
Pe rolul Judecatoriei Buftea s-a format dosarul nr. 1894/94/2009 din data de
23.03.2009, la care a fost atasat dosarul nr. 730/212/2008 al Judecatoriei Constanta. In sedinta publica din data de 13.04.2CC9, instanta t invocat din ol ic iu
exceptia necompetentei teritoriale.
Avand in vedere ca executarea se desfasoara de catre intimata SERVICIUL PUBLIC DE IMPOZITE, TAXE SI ALTE VENITURI ALE BUGETULUI LOCAL CONSTANTA, intrucat domiciliul debitorului se afla in municipiul Constanta, instanta retine ca nu Judecatoria Buftea este competenta teritorial sa solutioneze contestatia la executare, ci instanta in circumscriptia careia se va face executarea, respectiv Judecatoria Constanta.
Fata de aceste considerente de fapt si de drept, in baza art. 158-159 raportat la art. 400 alin. 1 si 373 alin. 2 CPQ instanta va admite exceptia de tieeompetenta teritoriala a Judecatoriei Buftea, invocata din oficiu, si va declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Constanta.
Avand in vedere dispozitiile art. 20 pct. 2 CPQ instanta va constata ca a intervenit un conflict negativ de competenta, motiv pentru care, in baza art. 21 si art. 22 alin. 3 CPQ va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului, respectiv inaltei Curti de Casatie si Justitie.
4. Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 25.01.2008, reclamantii PM, PR, UDV au chemat in judecata pe paratii SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII si STATUL ROMAN, prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa oblige paratele sa-i permita accesul de la calea publica catre vila 21 situata in comuna Snagov, judetul Ilfov.
In motivarea cererii, reclamantii au aratat ca sunt mostenitorii lui DP, care a dobandit terenul de 2000 mp si constructie prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 19303/04.06.1940, insa in anul 1957 acesta a fost condamnat la pedeapsa inchisorii si i s-a confiscat intreaga avere, insa prin decizia penala nr. 53/11.05.1990 a Curtii Supreme de Justitie, a fost achitat si s-a dispus inlaturarea masurii de confiscare a averii.
Au precizat ca, incepand cu anul 1957, imobilul teren si constructie a fost preluat de catre Gospodaria de Partid, iar in anul 1989 a intrat in patrimoniul Protocolului de stat, pentru ca in anul 1990 sa intre in administrarea SRL
Reclamantii au mentionat ca, desi prin sentinta civila nr. 372/18.04.2003 a Tribunalului Bucuresti, SRI a fost obligat sa le lase in deplina proprietate si linistita posesie vila 21 si terenul aferent de 304 mp, totusi in prezent nu au acces la imobil, intrucat restul suprafetei de 1694 mp a ramas in continuare in administrarea SRI si nu au acces la calea publica.
In drept, reclamantii au invocat dispozitiile art. 576, 621, 630 Cciv.
In dovedirea cererii, reclamantii au solicitat incuviintarea probei cu acte, sens in care au anexat cererii un set de ‘inscrisuri, in copie simpla (filele 6-12).
Actiunea a fost timbrata cu 20 lei taxa de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
La data de 25.02.2008. paratul STATUL ROMAN, prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE a formulat intampinare (filele 26-27). prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata. intrucat din cuprinsul cererii de chemare in judecara nu rezulta inexistenta unei cai de icces ia drumul public si nici nu s-a facut proprietate, afecteaza in mod direct continutul dreptului de proprietate, fiind o sarcina impusa acestuia si limitand astfel exercitarea completa si deplina a atributelor dreptului de proprietate, motiv pentru care singurul in masura sa stea in proces este titularul dreptului real de proprietate, iar nu al dreptului de administrare sau al altui dezmembramant prevazut de dreptul comun sau de vreo lege speciala.
In acest sens, art. 12 din Legea 213/1998 prevede ca in litigiile privitoare ia dreptul de administrare, titularul acestui drept va sta in instanta in nume propriu, iar in litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului cie administrare are obligatia sa arate instantei cine este titularul dreptului de proprietate, intr-un astfel de litigiu statul fiind reprezentat de Ministerul Finantelor.
Apreciind, prin prisma celor prezentate mai sus, ca instituirea unei servituti de trecere constituie o limitare a exercitarii atributelor dreptului de proprietate, in special a posesiei si folosintei, instanta retine ca legitimare procesuala in cauza are titularul dreptului de proprietate, respectiv STATUL ROMAN, prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, iar nu titularul unui simplu drept de administrare, motiv pentru care va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului-reclamant SRI, invocata din oficiu, si va respinge cererea principala formulata in contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
De asemenea, pentru aceleasi considerente, va admite exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratului-reclamant SRI, invocata din oficiu, si va respinge cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant SRI, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa, intrucat singurul care poate solicita acordarea de despagubiri in temeiul art. 616 si 619 Cciv este titularul dreptului de proprietate asupra fondului aservit.
Pe fondul cauzei, instanta retine urmatoarele:
In fapt, prin sentinta civila nr. 372/18.04.2003 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia civila nr. 222A/05.05.2006 a Curtii de Apel Bucuresti si irevocabila prin decizia civila nr. 9657/24.11.2006 a inaltei Curti de Gtsatie si Justitie, SRI a fost obligat sa lase reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie vila 21 si terenul aferent de 304 mp, situate in comuna Snagov, judetul Ilfov.
Prin procesul verbal incheiat la data de 04.12.2007, SRI a procedat la punerea in posesie a reclamantilor cu privire la imobilul mentionat mai sus.
De asemenea, instanta retine ca, astfel cum rezulta din raportul de expertiza tehnica judiciara de specialitate topografie nr. 877/23.01.2009, intocmit in cauza de catre expert Burciu Constantin, reclamantii nu au iesire la calea publica, intrucat terenul din jurul proprietatii lor se afla in administrarea SRI, iar singura cale de acces la drumul public este o alee asfaltata, respectiv fostul drum pubic DS 1347 cu iesire la strada Zorelelor.
In legatura cu aceasta cale de acces, instanta retine ca, potrivit adresei nr. 5661/16.04.2009 a Primariei comunei Snagov, Ds 1347 nu a fost in evidentele Primanei ca drum public, a lost cuprins in registrul cadastral avand ca posesor intreprinderea Economica si de Odihna Snagov si in prezent se afla in domeniul privat al statului si in administrarea RAPPS.
In motivare, contestatorul a aratat ca prin incheierea de sedinta din data de 11.06.2007 pronuntata in dosarul nr. 4159/301/2007 de catre Judecatoria sectorului 3, a fost amendat cu suma de 500 lei pentru neprezentare la termen in calitate de martor. A mentionat ca la data respectiva se afla in perioada de investigatii medicale si ca oricum a fost audiat la teimenul urmator.
Contestatia a fost intemeiata in drept pe dispozitiile OG 92/2003.
In dovedire, contestatorul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, sens in care a depus la dosar un set de acte, in copie simpla (filele 3-8).
Contestatia a fost timbrata cu 45,96 lei taxa judiciara de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
La data de 26.03.2009, intimata a depus la dosar intampinare (filele 15-16), prin care a solicitat respingerea contestatiei la executare ca neintemeiata.
In motivare, a aratat ca actele de executare au fost emise cu respectarea dispozitiilor legale, iar contestatorul nu poate formula aparari de fond impotriva titlului executoriu, intrucat avea la dispozitie calea speciala de atac a cererii de reexaminare, de care nu s-a folosit.
In drept, intimata a invocat prevederile art. 115 si urm. CPC
In dovedire, intimata a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri.
In cauza, s-a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri.
Prin sentinta civila nr. 2364/27.04.2009, instanta a respins contestatia la executare ca neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
in fapt, prin titlul executoriu nr. 234010007599274/20.03.2009, in sarcina debitorului DM s-a stabilit obligatia de plata a sumei de 500 lei reprezentand amenda judiciara, iar prin somatia nr. 234010007599274/20.03.2009 (fila 3), debitorul a fost instiintat sa achite aceasta suma de bani in termen de 15 zile.
In drept, observand motivele invocate de catre contestatorul-debitor, instanta retine ca, potrivit art. 399 alin. 1 CPQ cei interesati sau vatamati prin executare pot formula contestatie la executare impotriva impotriva oricarui act de executare.
De asemenea, potrivit art. 399 alin. 3 CPQ in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titltului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.
In acelasi sens, art. 172 alin. 3 din Codul de procedura fiscala prevede ca poate ti facuta contestatie la executare impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care nu este o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de un alt organ jurisdietional si daca, pentiti contestarea lui, nu exista o alta procedura prevazuta de lege.
Avand in vedere aceste dispozitii legale, instanta constata ca titlul executoriu nr. 234010007599274/20.03.2009 a fost >mis in baza unei incheieri de sedinta pronuntate de Judecatoria sectorului 3 in dosarul nr. 4159/301/2007, prin care contestatorul a fost amendat cu suma de 500 lei, intrucat, fiind chemat in calitate de martor, nu s-a prezentat la termenul fixat de instanta.
Or, potrivit 108 ind. 5 CPC ce! obligat la amenda va putea lave numai cerere ie nx‘xanmure, soiiciiand motivat sa >c re, ma a.supra amen/ti ipkcate viu -;a se