Inselaciune prin emitere de cecuri. Conditii

    Inselaciune prin emitere de cecuri. Conditii.

Emiterea unei file CEC  fara ca aceasta sa aiba provizionul  necesar, nu este temei suficient pentru ca actiunea inculpatului sa fie calificata  ca infractiune de inselaciune  prev. de art. 215 al.1 si 4 cod penal  atata timp cat acesta nu a avut  intentia  de a induce in eroare pe   beneficiarul CEC-ului, cu atat mai mult cu cat destinatarul  platii avea cunostinta despre  situatia tragatorului in momentul emiterii instrumentului de plata.

Sectia penala - Decizia penala nr. 366/01 iunie 2006

Prin sentinta penala nr. 1671/2005 pronuntata de Judecatoria Alba Iulia in dosar penal nr. 1831/2005 a fost condamnat inculpatul R.N. la pedeapsa de 1 an inchisoare  pentru infractiunea prev. de art. 215 al.1, 4  cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 cod penal  si art. 74-76 cod penal.
S-a  retinut in fapt ca inculpatul  in calitate de administrator al SC ROTCART  SRL Alba Iulia  a indus in eroare in luna februarie 2004 pe reprezentantul partii civile SC Europak SA Ghimbav  cu ocazia derularii unor relatii comerciale , emitand 2 file CEC  in valoare de 80.566.870 lei ROL, desi cunostea ca nu  are disponibilul necesar in contul bancar.
In drept s-a retinut ca fapta inculpatului intruneste elementele constitutive  ale infractiunii prev. de art. 215 al.1 si 4 cod penal.
Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a constatat ca partea civila  nu  a mai emis pretentii impotriva inculpatului, acesta achitand  intreg prejudiciul cauzat prin infractiune.
Impotriva hotararii a declarat apel in termenul legal statuat de art. 363 cod procedura penala  inculpatul solicitand desfiintarea ei cu consecinta achitarii sale  in temeiul art. 11 pct. 2  lit.a cod procedura penala raportat la art. 10 lit.d cod procedura penala.
Prin decizia penala nr. 114/A/2006 pronuntata de Tribunalul Alba  in dosar penal nr. 750/2006 s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat cu argumentul ca , in speta,  conform probelor administrate, intentia apelantului de a induce in eroare pe partea civila a fost probata pe deplin si neechivoc insasi materialitatea actelor sale.
Impotriva deciziei a declarat recurs inculpatul RN care, reiterand  aceleasi aspecte  ca si in apel, solicita achitarea sa, conform art.11 pct. 2  lit.a cod procedura penala raportat la art. 10 lit.d cod procedura penala.
Recursul este fondat.
Probele administrate in cauza  releva faptul ca exista un dubiu   cu privire la cunoasterea de catre beneficiar  a imprejurarii existentei provizionului necesar. Acest dubiu coroborat cu declaratia inculpatului care a afirmat in mod constant ca a negociat un termen de plata  de 45 zile , intrucat nu avea disponibil in cont , fiind in derulare diferite raportul comerciale, urmand a  fi alimentat contul  in viitor, este  de natura a forma convingerea ca beneficiarul a avut cunostinta , in momentul  emiterii instrumentului de plata despre lipsa provizionului necesar acestui tras. .
Conduita inculpatului ulterioara emiterii filelor CEC  si anume  - acoperirea integrala a sumei datorate , coroborata cu toate elementele  probatorii  ale cauzei  reprezinta un temei suficient pentru  a aprecia  ca acesta nu a avut nici un moment intentia  inducwerii in eroare a beneficiarului , astfel incat infractiunii ii lipseste elementul volitiv , intentional.
Ca atare, instanta constatand  existenta cazului  de casare prev. de art. 17/1 cod procedura penala ca admite recursul inculpatului casand atat decizia atacata cat si sentinta penala nr. 1671/2005 a Judecatoriei Alba Iulia sub aspect  penal, cu consecinta achitarii acestuia  de sub invinuirea savarsirii infractiunii prev. de art. 215 al.1, 4 cod penal cu aplicarea art. 41 al.2  cod penal, in temeiul art. 11pct. 2  lit.a cod procedura penala raportat la art. 10 lit.d cod procedura penala.