Dizolvare societate comerciala.
(Sentinta comerciala nr. 1139 din data de 16.06.2010 pronuntata de Tribunalul Valcea)Dizolvare societate comerciala.
Cu toate acestea, instanta a concluzionat ca dizolvarea societatii pentru neintelegeri grave intre asociati trebuie sa ramana o solutie exceptionala, criteriul pe baza caruia se poate alege solutia optima fiind acela al interesului social.
Instanta a concluzionat ca in fapt reclamantul nu mai participa la desfasurarea activitatii comerciale a societatii, societate care functioneaza in continuare, in mod profitabil si din care ambii asociati au dobandit dividende.
De asemenea, instanta a retinut ca parata si-a exprimat dorinta de a continua activitatea societatii, in calitate de asociat unic, asa cum a subliniat in interogatoriul luat la cererea reclamantului, iar faptul ca societatea functioneaza in continuare, avand o activitate profitabila, conduce la ideea ca nu aceasta a determinat, prin vointa sa, impiedicarea activitatii societatii.
Din contra, instanta a apreciat ca parata a luat toate masurile pentru buna realizare a obiectului de activitate, astfel ca nu se impune dizolvarea societatii.
Prin urmare, cererea de dizolvare a fost respinsa ca neintemeiata.
Sentinta nr. 1139 din 16 Iunie 2010 a Tribunalului Valcea- Sectia comerciala
La data de 21.10.2009 reclamantul LM a chemat in judecata pe parata TM pentru ca instanta sa dispuna in contradictoriu cu SCT SRL dizolvarea societatii, in temeiul dispozitiilor art.227 alin.1) lit.b teza e din Legea nr.31/1990, text conform caruia "Societatea se dizolva prin hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii."
In motivare s-a aratat ca parata este fosta sotie a reclamantului, care are calitatea de asociat si administrator al SC T SRL, societate la care reclamantul are calitatea de asociat.Intrucat parata a infiintat o firma SC N SRL pe numele unuia dintre fii, plecat in SUA, firma cu care a incheiat un contract de comodat, pe o durata de 5 ani, cu privire la un spatiu comercial ce apartinea SC T SRL, reclamantul a mentionat ca a inteles sa formuleze cerere de excludere a paratei, cerere ce constituie obiectul dosarului nr.23/90/2008.Cererea de excludere are ca temei juridic prevederile art.222 lit.d) din Legea nr.31/1990, cu privire la comiterea de catre administratorul societatii de fraude in dauna societatii.
Reclamantul precizeaza ca starea sa de sanatate s-a agravat, fiind nevoit sa se pensioneze, iar parata nu i-a mai permis sa se ocupe de efectuarea aprovizionarilor in cadrul societatii, aprovizionari pe care reclamantul le-a efectuat pana in luna martie 2007.Din aceasta cauza, intre cei doi asociati au aparut neintelegeri grave, care au condus la despartirea in fapt ?i ulterior la desfacerea casatoriei.
In continuare, reclamantul a aratat ca parata a facut mai multe plangeri penale impotriva acestuia, de?i cel lipsit de orice posibilitate reala de a urmari evolutia societatii ?i realitatea operatiunilor juridice ?i contabile efectuate in cadrul societatii este tocmai reclamantul.
Cu toate ca acesta, reclamantul a mentionat ca a incercat solutionarea conflictului dintre cei doi, in sensul unei retrageri din societate ?i primirii in proprietate a unuia dintre spatiile comerciale detinute de societate, insa ca parata i-a oferit numai o suma de bani, astfel ca intre parti s-a ajuns la imposibilitatea continuarii activitatii din cauza neintelegerilor grave existente.
Reclamantul a invocat, in acest context, lipsa lui affectio societatis, adica a intentiei celor doi de a conlucra in vederea atingerii unui scop lucrativ comun.In plus, s-a aratat ca din cauza suspectarii reciproce in privinta savar?irii unor fapte contrare interesului social, acesta a ajuns sa fie incalcat sau pus in umbra intereselor personale ale asociatilor, disfunctionalitati cauzate de cei ce reprezinta societatea in raporturile cu tertii.
Prin intampinare s-a solicitat respingerea cererii, avand in vedere scopul sicanator al cererii, in conditiile in care cei doi au divortat conform sentintei nr.1944/6.09.2007.
In continuare s-a aratat ca societatea SC T SRL a fost constituita initial cu asociat unic, in persoana paratei, conform sentintei nr.1558/1991, pana in anul 1999, cand a fost cooptat si reclamantul, administratorul societatii fiind insa in continuare parata.
Aceasta a precizatz ca incepand cu anul 2007 intre cei doi soti au aparut neintelegeri care au sfarsit printr-un divort.
De asemenea, parata a mentionat ca, la randul sau, a introdus actiune de excludere asociat, desi initial actiunea avusese ca obiect constatarea retragerii din societate a reclamantului, asa cum hotarasera in cadrul adunarii generale.
Actiunea in excludere este justificata de parata prin fraudele pe care le-a descoperit ca fiind comise de reclamant, in dauna societatii.
Cu privire la activitatea actuala a societatii, in pofida actiunilor sicanatorii ale reclamantului, prin adresarea catre autoritati a mai multor plangeri, parata a aratat ca societatea functioneaza si in prezent, cu profit, care pentru aceasta reprezinta singura sursa de venit.
La cererea reclamantului, parata a raspuns la interogatoriu, in care a aratat ca reclamantul a efectuat acte de aprovizionare pana in luna martie 2007, data de la care nu i-a interzis acestuia sa participe la vreo activitate a societatii, iar cu privire la plangerile penale, aceasta a precizat ca ele privesc furtul actelor contabile ale societatii.
Referitor la retragerea reclamantului din societate, parata a aratat ca reclamantul a solicitat aceasta, urmand ca partile sociale sa fie vandute unei persoane straine, parti pentru care trebuia sa primeasca contravaloarea acestora.
Parata a precizat ca societatea functioneaza bine in continuare, societate fata de care aceasta manifesta multa preocupare, profesia de baza a paratei fiind lucrator comercial, activitate pe care o exercita din anul 1973.
Referitor la relatiile dintre cei doi asociati, parata a precizat ca din cauza atitudinii violente a reclamantului, aceasta nu mai poate lucra cu fostul sot, in conditiile in care nu se va schimba in viitor.
Fata de actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Prin sentinta civila nr.1558/9.09.1991 Judecatoria Dragasani a autorizat functionarea SC T SRL cu asociat unic si administrator TM, obiectul principal de activitate al societatii fiind activitate de comercializare ziare, reviste, periodice, produse cosmetice, produse alimentare si bauturi alcoolice si nealcoolice.
In cadrul societatii a fost cooptat, conform Rezolutiei nr.6846/7.09.1999, ca asociat, reclamantul, sotul paratei TM
La data de 5.06.2007 a fost actualizat actul constitutiv al societatii, act in care s-a prevazut dreptul asociatilor de a se retrage din cadrul societatii, prin art.5 din act.
Prin sentinta nr.1944 din 6.09.2007 a Judecatoriei Dragasani, casatoria dintre cei doi asociati s-a desfacut.Dupa desfacerea casatoriei, prin Procesul-verbal de conciliere din 14.12.2007, reclamantul si-a exprimat dorinta de a se retrage din societate, solicitand in schimbul partilor sociale detinute, unul din cele doua spatii comerciale, din patrimoniul SC T SRL, parata fiind de acord cu retragerea acestuia din societate, dar nu cu predarea in schimbul partilor sociale a unui bun din patrimoniu.
In perioada martie - august 2008 au fost pronuntate mai multe rezolutii de scoatere de sub urmarirea penala a reclamantului, pentru savarsirea infractiunilor de furt, abuz de incredere, nerespectarea hotararii judecatoresti, insulta, calomnie si amenintare, ca urmare a plangerilor facute de parata.
Incepand cu septembrie 2008, cele doua parti au inregistrat cereri reciproce de excludere din societate, cu toate ca parata formulase initial cerere in constatarea retragerii paratului din societate.
In cadrul dosarului nr.23/90/2008 Tribunalul Valcea a respins ambele cereri, prin sentinta nr.616/25.03.2010, retinand in considerente din probatoriul administrat nu a rezultat ca vreuna dintre parti sa fi savarsit acte de fraudare a societatii.
In toata aceasta perioada, societatea a functionat, prin desfasurarea activitatii comerciale, obtinand un profit cuprins intre 156.490 lei si 238.154 lei, asa cum rezulta din adresa nr.aaaa/4.11.2009 emisa de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Valcea.
Fata de situatia de fapt expusa mai sus, instanta a constatat ca actiunea reclamantului este neintemeiata, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare:
Temeiul juridic al cererii il constituie dispozitiile art. 227 alin.1 lit.e) din Legea nr.31/1990, conform carora " Societatea se dizolva prin hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii" ce reglementeaza singurul caz de dizolvare judiciara a unei societati comerciale.
Intr-adevar, asa cum a aratat reclamantul prin cererea de chemare in judecata, neintelegerile grave intre asociati, care impiedica functionarea societatii, reprezinta principalul motiv temeinic de dizolvare judiciara, deoarece aceasta semnifica lipsa sau disparitia lui affectio societatis, adica a intentiei de conlucra in vederea atingerii unui scop lucrativ comun.
In speta instanta a retinut ca ne aflam in prezenta unor astfel de neintelegeri grave intre cei doi asociati, neintelegeri ce rezulta din atitudinea ambilor asociati unul fata de celalalt, prin suspectarea reciproca in privinta savarsirii unor fapte contrare interesului social al societatii din care fac parte, acestia acuzandu-se reciproc de activitati neconforme cu interesul societar.
Astfel, reclamantul a apreciat ca parata, in calitate de administrator al societatii, a incheiat un contract de comodat cu SC N SRL, al carei asociat este LVF, fiul celor doi asociati, in dauna SC T SRL.
La randul sau, parata a considerat ca reclamantul a fraudat interesele societatii, in sensul ca a dispus de bunuri ale societatii si a sustras actele contabile si stampila societatii.
Cu toate acestea, instanta a concluzionat ca dizolvarea societatii pentru neintelegeri grave intre asociati trebuie sa ramana o solutie exceptionala, criteriul pe baza caruia se poate alege solutia optima fiind acela al interesului social.
Instanta a concluzionat ca in fapt reclamantul nu mai participa la desfasurarea activitatii comerciale a societatii, societate care functioneaza in continuare, in mod profitabil si din care ambii asociati au dobandit dividende.
De asemenea, instanta a retinut ca parata si-a exprimat dorinta de a continua activitatea societatii, in calitate de asociat unic, asa cum a subliniat in interogatoriul luat la cererea reclamantului, iar faptul ca societatea functioneaza in continuare, avand o activitate profitabila, conduce la ideea ca nu aceasta a determinat, prin vointa sa, impiedicarea activitatii societatii.
Din contra, instanta a apreciat ca parata a luat toate masurile pentru buna realizare a obiectului de activitate, astfel ca nu se impune dizolvarea societatii.
Prin urmare, cererea de dizolvare a fost respinsa ca neintemeiata.
Cu toate acestea, instanta a concluzionat ca dizolvarea societatii pentru neintelegeri grave intre asociati trebuie sa ramana o solutie exceptionala, criteriul pe baza caruia se poate alege solutia optima fiind acela al interesului social.
Instanta a concluzionat ca in fapt reclamantul nu mai participa la desfasurarea activitatii comerciale a societatii, societate care functioneaza in continuare, in mod profitabil si din care ambii asociati au dobandit dividende.
De asemenea, instanta a retinut ca parata si-a exprimat dorinta de a continua activitatea societatii, in calitate de asociat unic, asa cum a subliniat in interogatoriul luat la cererea reclamantului, iar faptul ca societatea functioneaza in continuare, avand o activitate profitabila, conduce la ideea ca nu aceasta a determinat, prin vointa sa, impiedicarea activitatii societatii.
Din contra, instanta a apreciat ca parata a luat toate masurile pentru buna realizare a obiectului de activitate, astfel ca nu se impune dizolvarea societatii.
Prin urmare, cererea de dizolvare a fost respinsa ca neintemeiata.
Sentinta nr. 1139 din 16 Iunie 2010 a Tribunalului Valcea- Sectia comerciala
La data de 21.10.2009 reclamantul LM a chemat in judecata pe parata TM pentru ca instanta sa dispuna in contradictoriu cu SCT SRL dizolvarea societatii, in temeiul dispozitiilor art.227 alin.1) lit.b teza e din Legea nr.31/1990, text conform caruia "Societatea se dizolva prin hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii."
In motivare s-a aratat ca parata este fosta sotie a reclamantului, care are calitatea de asociat si administrator al SC T SRL, societate la care reclamantul are calitatea de asociat.Intrucat parata a infiintat o firma SC N SRL pe numele unuia dintre fii, plecat in SUA, firma cu care a incheiat un contract de comodat, pe o durata de 5 ani, cu privire la un spatiu comercial ce apartinea SC T SRL, reclamantul a mentionat ca a inteles sa formuleze cerere de excludere a paratei, cerere ce constituie obiectul dosarului nr.23/90/2008.Cererea de excludere are ca temei juridic prevederile art.222 lit.d) din Legea nr.31/1990, cu privire la comiterea de catre administratorul societatii de fraude in dauna societatii.
Reclamantul precizeaza ca starea sa de sanatate s-a agravat, fiind nevoit sa se pensioneze, iar parata nu i-a mai permis sa se ocupe de efectuarea aprovizionarilor in cadrul societatii, aprovizionari pe care reclamantul le-a efectuat pana in luna martie 2007.Din aceasta cauza, intre cei doi asociati au aparut neintelegeri grave, care au condus la despartirea in fapt ?i ulterior la desfacerea casatoriei.
In continuare, reclamantul a aratat ca parata a facut mai multe plangeri penale impotriva acestuia, de?i cel lipsit de orice posibilitate reala de a urmari evolutia societatii ?i realitatea operatiunilor juridice ?i contabile efectuate in cadrul societatii este tocmai reclamantul.
Cu toate ca acesta, reclamantul a mentionat ca a incercat solutionarea conflictului dintre cei doi, in sensul unei retrageri din societate ?i primirii in proprietate a unuia dintre spatiile comerciale detinute de societate, insa ca parata i-a oferit numai o suma de bani, astfel ca intre parti s-a ajuns la imposibilitatea continuarii activitatii din cauza neintelegerilor grave existente.
Reclamantul a invocat, in acest context, lipsa lui affectio societatis, adica a intentiei celor doi de a conlucra in vederea atingerii unui scop lucrativ comun.In plus, s-a aratat ca din cauza suspectarii reciproce in privinta savar?irii unor fapte contrare interesului social, acesta a ajuns sa fie incalcat sau pus in umbra intereselor personale ale asociatilor, disfunctionalitati cauzate de cei ce reprezinta societatea in raporturile cu tertii.
Prin intampinare s-a solicitat respingerea cererii, avand in vedere scopul sicanator al cererii, in conditiile in care cei doi au divortat conform sentintei nr.1944/6.09.2007.
In continuare s-a aratat ca societatea SC T SRL a fost constituita initial cu asociat unic, in persoana paratei, conform sentintei nr.1558/1991, pana in anul 1999, cand a fost cooptat si reclamantul, administratorul societatii fiind insa in continuare parata.
Aceasta a precizatz ca incepand cu anul 2007 intre cei doi soti au aparut neintelegeri care au sfarsit printr-un divort.
De asemenea, parata a mentionat ca, la randul sau, a introdus actiune de excludere asociat, desi initial actiunea avusese ca obiect constatarea retragerii din societate a reclamantului, asa cum hotarasera in cadrul adunarii generale.
Actiunea in excludere este justificata de parata prin fraudele pe care le-a descoperit ca fiind comise de reclamant, in dauna societatii.
Cu privire la activitatea actuala a societatii, in pofida actiunilor sicanatorii ale reclamantului, prin adresarea catre autoritati a mai multor plangeri, parata a aratat ca societatea functioneaza si in prezent, cu profit, care pentru aceasta reprezinta singura sursa de venit.
La cererea reclamantului, parata a raspuns la interogatoriu, in care a aratat ca reclamantul a efectuat acte de aprovizionare pana in luna martie 2007, data de la care nu i-a interzis acestuia sa participe la vreo activitate a societatii, iar cu privire la plangerile penale, aceasta a precizat ca ele privesc furtul actelor contabile ale societatii.
Referitor la retragerea reclamantului din societate, parata a aratat ca reclamantul a solicitat aceasta, urmand ca partile sociale sa fie vandute unei persoane straine, parti pentru care trebuia sa primeasca contravaloarea acestora.
Parata a precizat ca societatea functioneaza bine in continuare, societate fata de care aceasta manifesta multa preocupare, profesia de baza a paratei fiind lucrator comercial, activitate pe care o exercita din anul 1973.
Referitor la relatiile dintre cei doi asociati, parata a precizat ca din cauza atitudinii violente a reclamantului, aceasta nu mai poate lucra cu fostul sot, in conditiile in care nu se va schimba in viitor.
Fata de actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Prin sentinta civila nr.1558/9.09.1991 Judecatoria Dragasani a autorizat functionarea SC T SRL cu asociat unic si administrator TM, obiectul principal de activitate al societatii fiind activitate de comercializare ziare, reviste, periodice, produse cosmetice, produse alimentare si bauturi alcoolice si nealcoolice.
In cadrul societatii a fost cooptat, conform Rezolutiei nr.6846/7.09.1999, ca asociat, reclamantul, sotul paratei TM
La data de 5.06.2007 a fost actualizat actul constitutiv al societatii, act in care s-a prevazut dreptul asociatilor de a se retrage din cadrul societatii, prin art.5 din act.
Prin sentinta nr.1944 din 6.09.2007 a Judecatoriei Dragasani, casatoria dintre cei doi asociati s-a desfacut.Dupa desfacerea casatoriei, prin Procesul-verbal de conciliere din 14.12.2007, reclamantul si-a exprimat dorinta de a se retrage din societate, solicitand in schimbul partilor sociale detinute, unul din cele doua spatii comerciale, din patrimoniul SC T SRL, parata fiind de acord cu retragerea acestuia din societate, dar nu cu predarea in schimbul partilor sociale a unui bun din patrimoniu.
In perioada martie - august 2008 au fost pronuntate mai multe rezolutii de scoatere de sub urmarirea penala a reclamantului, pentru savarsirea infractiunilor de furt, abuz de incredere, nerespectarea hotararii judecatoresti, insulta, calomnie si amenintare, ca urmare a plangerilor facute de parata.
Incepand cu septembrie 2008, cele doua parti au inregistrat cereri reciproce de excludere din societate, cu toate ca parata formulase initial cerere in constatarea retragerii paratului din societate.
In cadrul dosarului nr.23/90/2008 Tribunalul Valcea a respins ambele cereri, prin sentinta nr.616/25.03.2010, retinand in considerente din probatoriul administrat nu a rezultat ca vreuna dintre parti sa fi savarsit acte de fraudare a societatii.
In toata aceasta perioada, societatea a functionat, prin desfasurarea activitatii comerciale, obtinand un profit cuprins intre 156.490 lei si 238.154 lei, asa cum rezulta din adresa nr.aaaa/4.11.2009 emisa de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Valcea.
Fata de situatia de fapt expusa mai sus, instanta a constatat ca actiunea reclamantului este neintemeiata, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare:
Temeiul juridic al cererii il constituie dispozitiile art. 227 alin.1 lit.e) din Legea nr.31/1990, conform carora " Societatea se dizolva prin hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii" ce reglementeaza singurul caz de dizolvare judiciara a unei societati comerciale.
Intr-adevar, asa cum a aratat reclamantul prin cererea de chemare in judecata, neintelegerile grave intre asociati, care impiedica functionarea societatii, reprezinta principalul motiv temeinic de dizolvare judiciara, deoarece aceasta semnifica lipsa sau disparitia lui affectio societatis, adica a intentiei de conlucra in vederea atingerii unui scop lucrativ comun.
In speta instanta a retinut ca ne aflam in prezenta unor astfel de neintelegeri grave intre cei doi asociati, neintelegeri ce rezulta din atitudinea ambilor asociati unul fata de celalalt, prin suspectarea reciproca in privinta savarsirii unor fapte contrare interesului social al societatii din care fac parte, acestia acuzandu-se reciproc de activitati neconforme cu interesul societar.
Astfel, reclamantul a apreciat ca parata, in calitate de administrator al societatii, a incheiat un contract de comodat cu SC N SRL, al carei asociat este LVF, fiul celor doi asociati, in dauna SC T SRL.
La randul sau, parata a considerat ca reclamantul a fraudat interesele societatii, in sensul ca a dispus de bunuri ale societatii si a sustras actele contabile si stampila societatii.
Cu toate acestea, instanta a concluzionat ca dizolvarea societatii pentru neintelegeri grave intre asociati trebuie sa ramana o solutie exceptionala, criteriul pe baza caruia se poate alege solutia optima fiind acela al interesului social.
Instanta a concluzionat ca in fapt reclamantul nu mai participa la desfasurarea activitatii comerciale a societatii, societate care functioneaza in continuare, in mod profitabil si din care ambii asociati au dobandit dividende.
De asemenea, instanta a retinut ca parata si-a exprimat dorinta de a continua activitatea societatii, in calitate de asociat unic, asa cum a subliniat in interogatoriul luat la cererea reclamantului, iar faptul ca societatea functioneaza in continuare, avand o activitate profitabila, conduce la ideea ca nu aceasta a determinat, prin vointa sa, impiedicarea activitatii societatii.
Din contra, instanta a apreciat ca parata a luat toate masurile pentru buna realizare a obiectului de activitate, astfel ca nu se impune dizolvarea societatii.
Prin urmare, cererea de dizolvare a fost respinsa ca neintemeiata.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Societati comerciale
Nulitate act juridic - Hotarare nr. 615 din data de 19.09.2017Debite intre societati comerciale - Hotarare nr. 403 din data de 14.07.2017
Litigiu Curtea de Conturi - Hotarare nr. 176 din data de 01.03.2018
Ordonanta presedintiala - Hotarare nr. 2 din data de 22.01.2018
LITIGIU CU PROFESIONISTI - Sentinta civila nr. 84 din data de 02.02.2016
LITIGIU CU PROFESIONISTI - Decizie nr. 238 din data de 15.03.2015
LITIGIU CU PROFESIONISTI - Decizie nr. 775 din data de 19.06.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI - Sentinta comerciala nr. 1124/C din data de 19.11.2014
PROCEDURA INSOLVENTA - Sentinta comerciala nr. 753 din data de 24.06.2014
Nulitate absoluta a obiectului de activitate a societatii comerciale - Sentinta comerciala nr. 1900/C din data de 08.12.2009
Societati comerciale - Sentinta comerciala nr. 1900 din data de 08.12.2009
Amanare hotarare AGA - Sentinta comerciala nr. 28/CC din data de 14.07.2009
Anulare hotarare AGA - Sentinta comerciala nr. 116/CC din data de 19.11.2009
somatie de plata - Sentinta civila nr. 376 din data de 19.08.2009
Insolventa. Confirmare plan reorganizare. In reorganizare este necesar ca cel putin o categorie de creante sa primeasca mai mult decat in cazul falimentului, altfel reorganizarea nu si-ar avea ratiunea. Nu este insa neaparat necesar ca toti creditorii sa - Decizie nr. 224 din data de 26.02.2014
Termenul de perimare a judecarii recursului prevazut de art 248 cod procedura civila curge de la data legalei citari a recurentului, a carei analiza se realizeaza si prin prisma dispozitiilor art 98 cod procedura civila. - Decizie nr. 3753/R din data de 06.09.2013
Modificarea unilaterala a Contractului Individual de Munca determinata de incompatibilitatea detinerii functiei in conditiile inceperii urmaririi penale - Decizie nr. 2010/R din data de 06.11.2013
Accident de munca/accident de traseu - Decizie nr. 2092/R din data de 25.11.2013
Procedura insolventei. Contestatie impotriva tabelului preliminar al creantelor. Creante sub conditie suspensiva art. 64 alin. 4 din Legea nr. 85/2006. Fata de clauza din contractul de credit, creanta creditorului asociat este o creanta sub conditia suspe - Decizie nr. 2129/R din data de 04.12.2013
Un prim aspect este cel retinut de instanta de fond potrivit caruia pentru a opera compensarea trebuie sa existe raporturi juridice reciproce directe intre partile implicate, ceea ce in speta nu s-a realizat. - Decizie nr. 463/R din data de 31.01.2013