Dreptul muncii si asigurarilor sociale. Desfacere contract individual al unui director al unei regii autonome

Dreptul muncii si asigurarilor sociale. Desfacere contract individual al unui director al unei regii autonome
Decizia de revocare din functia de director  nu prevede desfacerea contractului individual de munca al contestatorului, deci aceasta  nu poate fi analizata prin prisma dispozitiilor art. 63, 268 Codul muncii in ceea ce priveste respectarea sau nu a procedurii prevazute de lege in cazul concedierii, in scopul constatarii unei eventuale nulitati absolute a acestei decizii. Asadar nu era necesara cercetarea disciplinara prealabila, intrucat masura revocarii din functie a survenit ca urmare a vointei unilaterale a angajatorului concretizata printr-o hotarare a Consiliului de Administratie. Masura de desfacere a contractului individual de munca a directorului comercial  a fost luata in cadrul de aplicare a H.G. nr. 60/2005, care, intre altele, reglementeaza conditiile in care sunt numiti si revocati directorii, functionari ai societatii, angajati pe baza de contract de munca. (Tribunalul Valcea, Sectia civila, conflicte de munca si asigurari sociale, sentinta civila nr. 225/29 Martie 2010 )

Prin actiunea civila in conflict de drepturi contestatorul D.T. a solicitat ca, in contradictoriu cu intimata R.A A.P. Bucuresti, sa se dispuna anularea Deciziei nr. 106/26.03.2009, prin care a fost revocat din functia de director comercial al S.R.P. O., repunerea in situatia anterioara, precum si obligarea intimatei la plata tuturor despagubirilor prevazute de art. 78 Codul muncii si cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, se invedereaza instantei ca, in baza contractului individual de munca nr. 1880/24.02.2005, ocupa functia de director al S.R.P. Olanesti si, prin actul aditional nr. 2236/23.02.2009 a fost numit pe postul de director comercial al S.R.P. Olanesti, pentru o perioada nedeterminata. La data de 15 aprilie 2009 i-a fost comunicata, prin posta, Decizia nr. 106/26.03.2009, prin care a fost revocat din functia de director comercial.
Contestatorul apreciaza ca aceasta decizie echivaleaza cu o concediere disciplinara a sa, intrucat incalca dispozitiile art. 63 si 267 Codul muncii, nefiind efectuata o cercetare disciplinara prealabila. De asemenea, a considerat ca sunt incalcate si prevederile art. 268 Codul muncii, deoarece decizia nu este motivata, iar lipsa mentiunilor obligatorii este sanctionata de lege cu nulitate absoluta a deciziei.
Se mai arata ca decizia contestata a fost emisa pe durata incapacitatii temporare de munca, astfel incat sunt nerespectate prevederile art. 60 din Codul muncii.
Concluzionand, contestatorul arata ca revocarea sa din functie s-a facut pe criterii politice, discriminare interzisa de textul de lege prevazut de art. 59 Codul muncii.
In subsidiar, se arata ca aceasta decizie echivaleaza cu o schimbarea functiei sale si, in consecinta, sunt incalcate dispozitiile art. 41 Codul muncii, referitoare la modificarea unilaterala a contractului individual de munca, precum si prevederile art. 64 Codul muncii, privitoare la faptul ca nu i s-a oferit un alt loc de munca potrivit pregatirii sale profesionale.
Spre dovada, contestatorul a depus la dosarul cauzei decizia contestata, dovada comunicarii acesteia, Contractul individual de munca nr. 1880/24.02.2005 si actul aditional al acestuia.
Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de probele administrate si dispozitiile legale aplicabile, tribunalul constata ca prezenta contestatie este neintemeiata avand in vedere urmatoarele considerente:
Prin incheierea contractului individual de munca nr. 1880/24.02.2005 contestatorul  s-a obligat sa presteze munca pentru si sub autoritatea angajatorului R.A A. P. pe postul de director al S.R.P. O., pentru o perioada determinata, incepand cu data de 1.03.2005 pana la revenirea titularului postului al carui contract individual de munca a fost suspendat in temeiul art. 50 lit. e Codul muncii, pe perioada exercitarii mandatului de deputat.
Prin Decizia nr. 80/23.02.2009 emisa de directorul general  s-a dispus ca incepand cu data de 23.02.2009, contestatorul sa fie revocat din functia de director al S.R.P. O. si numit in functia de director comercial al S.R.P. O., potrivit aprobarii Consiliului de Administratie, prin Hotararea nr. 4/23.02.2009.
Pentru a se respecta prevederile art. 41 din Codul muncii, s-a dispus semnarea Actului aditional nr. 2236/23.02.2009 la contractul individual de munca nr. 1880/24.02.2005, prin care partile au convenit modificarea raporturilor juridice de dreptul muncii sub aspectul functiei, duratei contractului si a salariului, in sensul ca acest contestator va fi numit, incepand cu data de 23.02.2009, pe postul de director comercial pe o perioada nedeterminata de timp si pentru un salariu de baza de 4698 lei.
Prin Hotararea nr. 10/26.03.2009 adoptata de Consiliul de Administratie al R.A. A.P. s-a aprobat revocarea din functia de director comercial al SRP O. a contestatorului D.T., incepand cu data de 26.03.2009 si numirea cu aceeasi data a altei persoane in functia respectiva.
Consecutiv acestei hotarari, s-a emis Decizia nr. 106/26.03.2009 prin care s-a dispus revocarea din functia de director comercial al S.R.P. O.
Aceasta decizie nu prevede desfacerea contractului individual de munca al contestatorului, deci aceasta  nu poate fi analizata prin prisma dispozitiilor art. 63, 268 Codul muncii in ceea ce priveste respectarea sau nu a procedurii prevazute de lege in cazul concedierii, in scopul constatarii unei eventuale nulitati absolute a acestei decizii. Asadar nu era necesara cercetarea disciplinara prealabila, intrucat masura revocarii din functie a survenit ca urmare a vointei unilaterale a angajatorului concretizata printr-o hotarare a Consiliului de Administratie. Masura de desfacere a contractului individual de munca a directorului comercial  a fost luata in cadrul de aplicare a H.G. nr. 60/2005, care, intre altele, reglementeaza conditiile in care sunt numiti si revocati directorii, functionari ai societatii, angajati pe baza de contract de munca.
Impotriva Hotararii nr. 10/26.03.2009 a Consiliului de Administratie nu  s-a formulat plangere la instanta competenta, respectiv Sectia comerciala a Tribunalului Valcea, pentru a se verifica oportunitatea adoptarii acestei hotarari, potrivit dispozitiilor HG nr. 60 din 21 ianuarie 2005 privind organizarea si functionarea Regiei Autonome Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat,  astfel incat Decizia nr. 106/26.03.2009, de revocare din functie, nu este decat o decizie de punere in aplicare a hotararii initiale, adoptate de Consiliul de Administratie a carui decizie are natura deliberativa.
Nu suntem nici in ipoteza unei modificari a contractului individual de munca, astfel cum este reglementata aceasta institutie prin dispozitiile art. 41 Codul muncii, sub aspectul felului muncii sau a salariului, ci in virtutea prerogativelor conferite de H.G. nr. 60/2005 s-a dispus numirea/revocarea unui director de sucursala.
Mai mult, potrivit dispozitiilor art. 10 alin. 5 din H.G. nr. 60/2005, personalul de conducere al sucursalelor este numit de consiliul de administratie pe criteriul competentei profesionale, intrucat atributiile acestuia implica o putere decizionala si un anumit grad de responsabilitate. Aceleasi prevederi legale sunt reluate si in art. 11 pct. 6 din Regulamentul de organizare si functionare a Regiei Autonome Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, potrivit caruia  Consiliul de administratie al regiei are urmatoarele atributii, raspunderi si competente: (_)    6. numeste si revoca personalul de conducere al regiei, prevazut la art. 10 alin. 4 din hotarare.
Nu este reala nici sustinerea contestatorului in sensul ca decizia contestata incalca prevederile art. 60 alin. 1 Codul muncii, adica a fost emisa la data cand acesta se afla in incapacitate temporara de munca,  deoarece din foaia colectiva de prezenta pe luna martie 2009 rezulta ca in data de 26 martie 2009 acesta a fost la serviciu.
Fata de aceste considerente, luand in vedere prevederile art. 10 alin. 5 din H.G. nr. 60/2005, instanta a respins contestatia ca fiind neintemeiata.