Divizarea asimetrica.Legalitate

Divizarea asimetrica.Legalitate

Atata timp cat legiuitorul nu a inteles sa interzica forma de divizare asimetrica ce nu respecta structura actionariatului din societatea mama si nu a prevazut expres modalitatea de distribuire a actiunilor in cazul divizarii, nu putem concluziona ca, in speta, se incalca drepturile actionarilor detinute in cadrul societatii care se divide.
Mai mult, legiuitorul roman s-a conformat dispozitiilor art.5 alin.2) ale Directivei 82/891/CEE privind divizarea societatilor comerciale pe actiuni, in sensul ca a prevazut, in cazul in care actionarul minoritar nu este de acord cu divizarea asimetrica, in baza careia actiunile sunt alocate altfel decat proportional cu drepturile pe care le detine la societatea in cauza, dreptul de a fi compensat echitabil, prin plata contravalorii actiunilor detinute, potrivit prevederilor art.134 alin.1 lit.d.) si alin.4) din Legea nr.31/1990.

Sentinta nr. 419 din 24 februarie 2010 Tribunalul Valcea-Sectia Comerciala La data de 25.04.2008 reclamantul IA a chemat in judecata pe parata SC V P SA RM.VALCEA pentru ca instanta sa constate nulitatea absoluta a hotararii AGA nr.1/23.03.2008 a paratei.
In motivare s-a aratat ca actionarul majoritar al paratei este fondul de investitii B I L Nicosia ce detine peste 80% din capitalul social, actionar ce a hotarat divizarea societatii, conform Proiectului de divizare publicat in M.O. nr.652/1.02.2008.
S-a mentionat ca divizarea paratei a fost una partiala, in interesul actionarilor, prin desprinderea unei parti din patrimoniu care se transfera altor societati nou create, si anume V I SA si C D P BUSTENI, care au ca obiect de activitate "administrarea si dezvoltarea proprietatilor imobiliare preluate", precum si V P SA si V A SA, cu obiect de activitate principala "investitii in participatii, actiuni si alte active financiare."
In continuare s-a aratat ca prin hotararea atacata s-a aprobat proiectul de divizare, reducerea corespunzatoare a capitalului social si modificarea structurii actionariatului, in sensul ca B I L Nicosia a devenit actionar al unui procent de 89,242%, iar alti actionari  au obtinut un procent de 10,758% din capitalul social.
Prin acelasi proiect s-a stabilit modalitatea de alocare a actiunilor, in sensul ca C D P BUSTENI a primit 3.500.000 actiuni, iar V I SA si V A SA au primit cate 900.000 actiuni, la parata ramanand un  numar de 53.800.000 actiuni.
Dupa expunerea situatiei de fapt, reclamantul a aratat ca solicita constatarea nulitatii Hotararii AGA nr.1/2008 de aprobare a Proiectului de divizare, deoarece acesta incalca drepturile intangibile ale actionarilor.
In dezvoltarea acestei cauze de nulitate s-a aratat ca Legea nr.31/1990 nu stabileste niciun criteriu de repartizare a actiunilor catre actionari, iar prin proiect s-a stabilit ca daca un asociat a dispus numai de un anumit numar de actiuni pe care le detinea in societatea divizata, diferenta sa fie transmisa catre societatile la care s-a constatat o sublocare si tot catre acestea sa se indrepte si actiunile celor care nu si-au exprimat in mod valid optiunea.
In lumina celor aratate, reclamantul a apreciat ca prin aceste criterii de alocare se incalca drepturile actionarilor minoritari, atata timp cat acestia pierd integral drepturile de actionari ai societatii care se divide si devin actionari la societatile beneficiare.
Astfel, s-a precizat ca actionarul minoritar apare ca "exclus" din societatea care se divide si "mutat" in alta societate, pe baza deciziei actionarului majoritar, conditii in care are loc in fapt o deposedare de actiuni, fara consimtamantul actionarului minoritar.
De aceea, reclamantul a invocat faptul ca aceasta deposedare priveste "drepturi intangibile" de care adunarea generala nu se poate atinge, reducerea capitalului social al paratei trebuind sa se faca numai cu respectarea drepturilor tuturor actionarilor, astfel incat toti actionarii sa continue sa fie asociati in societatea care isi reduce capitalul, mentinand aceeasi cota de participare si dreptul de paritate de tratament.
O a doua cauza de nulitate invocata de reclamant a fost aceea a unui obiect imposibil de determinat, criteriile de alocare fiind neclar formulate.
In aceste conditii, s-a aratat ca societatea parata se afla in imposibilitatea de a-si duce la indeplinire obligatia de alocare.
Cu privire la cea de-a treia cauza a nulitatii absolute s-a aratat ca in speta ne aflam in prezenta unei cauze ilicite, scopul divizarii fiind acela de a inlatura actionarii minoritari.
In plus, s-a mentionat ca proiectul de divizare nu are un fundament economic, avand in vedere ca  sectiunea 2.3. se rezuma la a arata ca "scopul economic al divizarii il constituie reasezarea structurii financiare si operationale a afacerii prin separarea si organizarea in societati distincte a imobilelor mentionate, precum si a activitatii de investitii in participatii la alte societati comerciale."
Reclamantul a invocat si o a patra cauza de nulitate absoluta, si anume aceea a lipsei consimtamantului valabil, consimtamant socotit de reclamant ca neserios, fata de criteriile de alocare absolut neclare, conditii in care "oferta" pe care o face parata prin proiect este lipsita de intentia de a obliga societatea.
O ultima cauza invocata de reclamant care, in opinia acestuia ar atrage nulitatea absoluta a hotararii atacate, este neregularitatea numirii expertului, numire ce a avut loc cu incalcarea prevederilor art.2433 alin.1 si 2 din Legea nr.31/1990, avand in vedere ca expertul desemnat de judecatorul-delegat la Oficiul Registrului Comertului a fost propus de societatea parata, astfel ca exista dubii cu privire la obiectivitatea acestuia.
In drept au invocate dispozitiile art.132 si 251 din Legea nr.31/1990 raportate la cele ale art.948 pct.4 Cod civil.
Parata, prin intampinare, a solicitat respingerea cererii, aratand ca Proiectul de divizare a fost intocmit de administratorul unic al paratei, conform mandatului primit, cu respectarea dispozitiilor art.238 si urm.si art.242 alin.1si 2 din Legea nr.31/1990.
De asemenea, s-a aratat ca proiectul a fost publicat in M.O., asa cum a dispus judecatorul-delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Valcea, conform Incheierii nr.1340/22.01.2008.
Pe langa aceste conditii de forma, parata a mentionat ca proiectul indeplineste si conditiile de fond cerute de lege.
Astfel, s-a aratat ca legiuitorul nu a prevazut expres criteriile de alocare a actiunilor in operatiunea de divizare, art.241 din Legea nr.31/1990 precizand ca repartizarea de actiuni catre actionarii societatii divizate se face de catre administratorul societatii.
Criteriile de alocare a actiunilor cuprinse in proiectul de divizare sunt, in opinia paratei, reglementate in mod riguros, cu scopul de a asigura coerenta si siguranta operatiunii, cat si respectarea drepturilor actionarilor.
Fata de toate acestea si in plus fata de prevederile de la pct.8 al proiectului, prin care este reglementat dreptul actionarilor de a opta cu privire la modul de alocare a actiunilor detinute la societatea divizata, parata a inteles sa combata afirmatia reclamantului prin care  sustine ca actionarul pierde integral drepturile de actionar al societatii care se divide.
In dezvoltarea acestei idei parata a mentionat ca ipoteza alocarii automate la societatile beneficiare are in vedere exclusiv situatia in care actionarii paratei nu isi exprima valid optiunea cu privire la modul de alocare a actiunilor.
Mai mult, s-a aratat ca din continutul proiectului rezulta ca actionarii paratei au avut posibilitatea de a opta pentru alocare de actiuni fie la societatea divizata, fie la societatile beneficiare, atat in societatea divizata, cat si in societatile beneficiare.
In ceea ce priveste scopul divizarii, parata a precizat ca acesta a fost licit si impus de interesele societatii, iar proiectul cuprinde la pct.2.3. fundamentarea economica a divizarii, fundamentare confirmata si de raportul administratorului unic intocmit conform dispozitiilor art.2423 alin.1) din Legea nr.31/1990.
Cu privire la neseriozitatea consimtamantului invocata de reclamant, parata face trimitere la dispozitiile art.953 Cod civil, conform carora "Consimtamantul nu este valabil, cand este dat prin eroare, smuls prin violenta, sau surprins prin dol.", aratand ca neseriozitatea nu este reglementata de legiuitor.
Referitor la sustinerea reclamantului in legatura cu desemnarea nelegala a expertului, cu incalcarea dispozitiilor art.2433 alin.1 si 3 din Legea nr.31/1990, parata a aratat ca judecatorul-delegat a fost cel care a desemnat acest expert, expert care a examinat proiectul de divizare si a intocmit raportul catre actionari.
In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize contabile care a avut ca obiectiv  identificarea patrimoniilor societatilor implicate in operatiunea divizarii si a activitatilor desfasurate in concret de catre fiecare societate.
Prin lucrarea intocmita, expertul a retinut ca inainte de divizare, principala activitate a paratei era inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate, iar la data de 31.12.2007, parata detinea un patrimoniu in valoare de 44.445.075 lei, 90,76% din totalul veniturilor avand ca provenienta inchirierile.
Aceste venituri s-au redus la un procent de 58,22% din totalul veniturilor obtinute in anul 2008, mai precis la data de 31 martie.
Dupa divizare, din patrimoniul paratei au fost trecute in patrimoniul SC L C SA (C D P BUSTENI SRL) si respectiv SC V T SA(SC V I SA) o constructie si doua terenuri, restul terenurilor si constructiilor in valoare de 25.895.581,87 lei  si respectiv 7.956.812,58 lei ramanand in patrimoniul paratei.
De asemenea, s-a retinut ca in patrimoniul paratei a ramas  pachetul de actiuni in valoare de 13.773.065,03 lei.
In completarea raportului expertul a retinut ca in ceea ce priveste activitatea dinainte si dupa divizare a paratei, aceasta a ramas aceeasi, si anume de inchiriere si subinchiriere bunuri imobile proprii sau inchiriate, procentul obtinut in totalul veniturilor situandu-se dupa divizare la circa 70%.
Pentru SC LC SA, s-a stabilit o activitate de administrare si dezvoltare a proprietatilor imobiliare preluate, activitati din care societatea a obtinut sumele de 32.961 lei si respectiv 14.093 lei.
In ceea ce o priveste pe SC V T SA, care are ca activitate principala tot administrarea si dezvoltarea proprietatilor imobiliare preluate, s-a stabilit ca nu s-au obtinut venituri din exploatarea imobilelor, ci numai din dobanzi incasate, in suma de 34.542 lei.
De asemenea, expertul a retinut fata de SC V A SA, cu activitate principala investitii in participatii, actiuni si alte active financiare, activitatea preponderenta desfasurata conform bilantului intocmit la data de 31.12.2008 fiind cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii, activitate din care s-au obtinut venituri de 9.657 lei.
Cu privire la SC V P SA, s-au retinut de catre expert aceleasi concluzii ca si cele anterioare, cu precizarea ca suma obtinuta din activitatea ce constituie obiectul societatii a fost de 16.358 lei.
Reclamantul a formulat obiectiuni la raport, prin care a aratat ca expertul a retinut date eronate cu privire la veniturile obtinute de societatea parata, care -in realitate- pana la data efectuarii protocolului de predare -primire, si anume la data de 31.03.2008 a avut o pierdere de 132.410,74 lei, pentru ca dupa divizare sa inregistreze un profit de 399.560,04 lei-fila 290 dosar.
Cu privire la SC LC SA, s-au invocat pierderi de 18.327 lei, la data de 31.12.2008, iar in ceea ce o priveste pe SC V T SA, s-a aratat ca aceasta nu a desfasurat nicio activitate, inregistrand o pierdere de 19.450 lei.
Aceleasi concluzii sunt mentionate si cu privire la celelalte doua societati beneficiare, si anume SC V A SA si SC V P SA, care au inregistrat cifra de afaceri 0 si pierderi de 21.006 lei, respectiv de 45.746 lei.
Concluzia mentionata de reclamant in finalul obiectiunilor a fost aceea ca, dupa divizare, singura societate care a inregistrat profit a fost parata, iar celelalte societati beneficiare au inregistrat pierderi, ca urmare a transferului imobilelor si activitatilor care generau inainte de divizare pierderi.
Prin prisma celor aratate mai sus, reclamantul a inteles sa formuleze obiectiuni, aratand ca expertul nu a analizat activitatile curente ale societatilor raportat la fundamentarea economica a divizarii, care a fost reasezarea structurii financiare a afacerii prin separarea activitatii de investitii, atat imobiliare, cat si financiare, precum si a activitatii de administrare a imobilelor divizate.
Prin raspunsul la obiectiuni, expertul a aratat ca activitatea concreta a celor cinci societati a fost analizata pe baza veniturilor inscrise in situatiile financiare puse la dispozitie de catre reclamant, iar nu pe baza profitului sau pierderilor.
In ceea ce priveste analizarea actelor puse la dispozitia sa prin prisma fundamentarii economice a divizarii, expertul a retinut ca din analiza proiectului de divizare rezulta ca actionarii au avut posibilitatea de a-si exprima optiunea privitoare la modul de alocare a numarului de actiuni detinute la societatea divizata, iar celor care s-au opus divizarii li s-a dat posibilitatea retragerii din societate, cu dreptul de a primi suma de 1,07 lei/actiune.
In concluzie, expertul a aratat ca fata de criteriile de alocare cuprinse in proiect, criterii respectate cu prilejul divizarii, imprejurarea ca societatile beneficiare au inregistrat pierderi nu are relevanta, atata timp cat procentele detinute in societatea parata de actionarul majoritar si respectiv de actionarii minoritari s-au pastrat (80,0205% pentru B I L si 19,9795% pentru ceilalti actionari), potrivit datelor cuprinse in raportul intocmit de SC G CONSULTING SRL.
Mai mult, expertul a mentionat ca societatea parata a reusit sa se redreseze inainte de efectuarea predarii-primirii din data de 31.03.2008, aceasta inregistrand un profit de 20.434,18 lei in primele trei luni ale anului 2008.
In final, in ceea ce priveste predarea drepturilor si obligatiilor ce au decurs din contractele comerciale care au constituit obiectul proiectului de divizare, s-a precizat ca acestea nu au constituit si obiectul procesului-verbal de predare-primire din data de 31.03.2008, neavand o existenta corporala, alt document nefiind pus la dispozitia expertului.
Expertul desemnat a fost chemat si in fata instantei pentru a da lamuriri, potrivit dispozitiilor art.211 Cod procedura civila, prilej cu care acesta si-a mentinut punctul de vedere exprimat in cadrul lucrarilor depuse la dosar, iar in legatura cu cifra de afaceri 0 mentionata in bilanturile contabile ale societatilor beneficiare, acesta a precizat ca veniturile financiare nu se reflecta in cifra de afaceri, fiind posibil ca o societate sa desfasoare vanzari si prestari de servicii, care fata de obiectul de activitate al societatii, si anume investitii financiare,  sa nu se reflecte in cifra de afaceri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
In baza Hotararii AGEA a societatii SC V P SA din data de 22.10.2007, administratorul unic a primit mandat sa intocmeasca Proiectul de divizare, proiect vizat de judecatorul-delegat la data de 22.01.2008-fila 39 dosar.
Prin proiectul de divizare  s-au stabilit conditiile divizarii partiale a paratei, prin transferarea unei parti a capitalului social catre patru noi societati, si anume V I SA( societate beneficiara nr.1)-900.000 de actiuni, cu activitate principala administrarea si dezvoltarea proprietatilor imobiliare preluate; C D P BUSTENI SA (societate beneficiara nr.2)-350.000 de actiuni, cu aceeasi activitate principala, SC V P SA( societate beneficiara nr.3)-900.000 actiuni cu activitate principala investitii in participatii, actiuni si alte active financiare si SC V A SA( societate beneficiara nr.4)-90.000 lei.
S-a stabilit ca societatea parata sa isi pastreze obiectul sau principal de activitate, numarul de actiuni ramas in patrimoniul acesteia fiind de 53.800.000.
Fundamentarea economica a divizarii a fost mentionata la pct.2.3., dispozitie prin care s-a stipulat ca scopul economic al divizarii consta in reasezarea structurii financiare si operationale a afacerii prin separarea si organizarea in societati distincte a imobilelor, precum si a activitatii de investitii in participatii la alte societati comerciale.
In continuare s-a aratat modalitatea de preluare partiala a patrimoniului de catre societatile beneficiare, si anume de catre societatea beneficiara nr.1 un teren de 815 mp situat in Giurgiu si disponibilitati banesti de 918.887,40 lei,  de catre societatea beneficiara nr.2, imobilul din Busteni  constand in teren si constructii situate pe acest teren in valoare de 3.385.459,80 lei si disponibilitati de 346.590,2 lei, de catre societatea beneficiara nr.3 doua pachete de actiuni emise de SC C SA BUCURESTI reprezentand 5,13% din capital si respectiv de SC B SA BUCURESTI reprezentand 2,3% din capital, plus disponibilitati banesti de 108.866,53 lei si de catre societatea beneficiara nr.4 un pachet de actiuni emise de SC AS SA BUCURESTI, ce reprezinta 2,56% din capitalul social si o suma de 612.650 lei.
S-a retinut de catre instanta ca Proiectul cuprinde elementele enumerate de art.241 din Legea nr.31/1990 referitoare la rata de schimb a actiunilor, cuantumul primei de divizare, raportul de schimb al actiunilor, conditiile de alocare a actiunilor emise de societatile beneficiare si criteriile de alocare si realocare a diferentei dintre numarul de actiuni prevazute a fi alocate si numarul total de actiuni alocat prin aplicarea sectiunii 8.2., fiind prevazut si dreptul de retragere din societatea divizata a celor ce nu sunt de acord cu divizarea si procedura retragerii.
Referitor la conditiile de alocare a actiunilor, instanta a constatat ca s-a stipulat ca fiecare actionar care este de acord cu divizarea are posibilitatea de a-si exprima optiunea cu privire la modul de alocare al numarului de actiuni detinute la societatea divizata.Astfel, s-a aratat ca fiecare actionar este liber sa opteze pentru orice numar de actiuni la societatea divizata, respectiv beneficiare, pentru ca la punctul 8.2. sa fie reglementate regulile de exprimare a optiunilor si conditiile de validare a declaratiilor de optiune.
De asemenea, s-a retinut ca in ceea ce priveste alocarea actiunilor si criteriile de alocare, s-a stipulat ca fiecarui actionar care a facut o declaratie de optiune valida, sa i se aloce cate un numar de actiuni la fiecare dintre societatile beneficiare, fiecare egal cu numarul solicitat in declaratia de optiune.
 S-au invocat de catre instanta si dispozitiile pct.8.4 referitoare la realocarea automata a actiunilor in caz de supraalocare sau subalocare, in cazul in care se exprima mai multe optiuni decat cele oferite prin proiect fata de toate societatile implicate in divizare sau invers cand sunt exprimate mai putine optiuni fata de actiunile oferite prin proiect pentru aceleasi societati.
Astfel, in cazul subalocarii, s-a stabilit ca realocarea sa se faca catre actionarii care au optat valid sa le fie alocate un numar de actiuni mai mic decat numarul de actiuni detinute la societatea divizata inainte de divizare si catre cei care nu si-au exprimat in mod valid optiunea.
S-a mentionat in cuprinsul aceluiasi punct ca "In cazul fiecarui actionar in parte, numarul total de actiuni distribuite prin alocare si realocare va fi cel mult egal cu numarul de actiuni detinut initial la societatea divizata."
Proiectul de divizare a fost insotit de Raportul administratorului unic -fila 63 dosar.
In continuare, instanta a precizat ca, la cererea  societatii parate, judecatorul-delegat, prin Incheierea nr.1340/22.01.2008, a desemnat societatea SC G CONSULTING SRL Rm.Valcea pentru a intocmi raportul de expertiza prevazut de dispozitiile art.2433 din Legea nr.31/1990, prin care sa se precizeze daca rata de schimb a actiunilor este corecta si rezonabila, prin care sa indice metoda sau metodele folosite pentru a determina rata de schimb propusa,  prin care sa se arate daca metoda sau metodele folosite sunt adecvate pentru cazul respectiv,  precum si orice dificultati deosebite in realizarea evaluarii.
Raportul a fost intocmit de societatea desemnata, raport prin care s-a aratat ca dupa transferul partial de patrimoniu in proprietatea societatilor beneficiare, acestea vor decide cu privire la strategia de urmat pentru cresterea eficientei lor in exploatare, iar divizarea se va realiza prin predarea efectiva a bunurilor patrimoniale, prin transferarea contractelor de munca individuale si a celor comerciale aferente activitatii desprinse, pe baza de protocol de predare-primire.
Prin acelasi raport s-a retinut ca la data de 31.10.2007 societatea divizata inregistra un activ net corectat pozitiv de 63.979.184 lei(60.000.000 de actiuni), din care sa fie retinuta suma de 37.834.015 lei(53.800.000 actiuni), restul activului urmand a fi preluat de societatile beneficiare.
Valoarea nominala a unei actiuni a fost stabilita la 0,10 lei/actiune.
S-a retinut ca procentul detinut in cadrul societatii mame de catre actionarul majoritar era de 80,0205%, iar cel detinut de actionarii minoritari era de 19,9795%.
In finalul raportului, s-a concluzionat ca "metoda de atribuire a actiunilor este adecvata, criteriul de alocare respectand proportionalitatea si echitatea schimbului de actiuni, pentru  fiecare actiune anulata in societatea divizata urmand sa se acorde la schimb o actiune in fiecare societate beneficiara a divizarii."-fila 59 dosar.
In luna februarie 2008, Proiectul de divizare a fost publicat in Monitorul Oficial nr.652-fila 6
Operatiunea de divizare a fost aprobata de catre toate societatile implicate, prin Hotararile AGEA nr.1,2,3,4,5 si 6 din 23.03.2008, iar din continutul Incheierii judecatorului-delegat nr.7173/25.03.2008 rezulta ca structura actionariatului in cadrul societatii parate s-a schimbat, procentul detinut de actionarul majoritar crescand la 89,242%, iar cel detinut de actionarii minoritari scazand la  10,758 %-fila 62 dosar.
Hotararea nr.1 din 23.03.2008 a AGEA a actionarilor SC VP SA a fost publicata in Monitorul Oficial nr.1866 din data de 4.04.2008.
Dupa data publicarii hotararii sus-mentionate, actionarul minoritar IA a inteles sa atace hotararea AGEA, considerata nelegala, solicitand constatarea nulitatii absolute, pentru cauzele enumerate de reclamant in prezenta actiune.
Fata de situatia de fapt expusa mai sus raportata la probele administrate in cauza, instanta a concluzionat ca actiunea reclamantului apare ca neintemeiata, pentru considerentele ce vor fi aratate in continuare:
S-a retinut ca temeiul juridic al actiunii il constituie dispozitiile art.132 alin.3) din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, potrivit carora hotararile adunarii generale a actionarilor pot fi atacate de orice persoana interesata, cand se invoca motive de nulitate absoluta.
Primul motiv invocat de catre reclamant, in calitate de asociat minoritar in cadrul societatii divizate SC VP SA Rm.Valcea, este cel referitor la incalcarea unui drept intangibil al actionarului, si anume a dreptului la actiune, in conditiile in care criteriile de alocare au cuprins excluderea si mutarea din societatea  mama in societatile beneficiare subalocate a  actionarilor care nu si-au exprimat valid optiunea.
Acest motiv nu a fost primit de instanta.
Astfel, prin Proiectul de divizare s-a mentionat faptul ca fiecare actionar are posibilitatea sa opteze pentru oricare dintre cele cinci societati implicate in operatiunea divizarii, inclusiv pentru societatea parata, pe baza criteriilor de alocare prevazute in proiect.
De asemenea, s-a aratat ca fiecare actionar al societatii parate trebuia sa depuna in conditiile descrise in pct.8.2.1 si 8.2.2. declaratia de optiune, conditiile de validare fiind mentionate la pct.8.2.3.
Criteriile de alocare au fost detaliate la pct.8.2.4., criterii prin care s-au stabilit urmatoarele:
Inainte de toate s-a stabilit ca actiunile celor ce se retrag sa revina societatii parate in cadrul societatii beneficiare SC V P SA.
Prima alocare a actiunilor s-a stabilit sa fie facuta catre societatile supraalocate, in sensul ca numarul actiunilor stabilite pentru aceste societati in proiect sa fie distribuit intre actionarii care si-au exprimat valid optiunea, proportional cu numarul de actiuni cuprinse in declaratiile acestora de optiune.In cazul in care exista mai multe societati supraalocate, s-a stabilit in subsidiar ca distribuirea sa se faca iterativ, proportional cu numarul de actiuni cuprinse in declaratiile acestora de optiune, pana la epuizarea numarului de actiuni stabilit prin proiect pentru fiecare dintre aceste societati(in cazul iteratiilor descrise mai sus, s-a stabilit ca in cazul fiecarui actionar, calculul numarului de actiuni distribuit la fiecare iteratie sa fie facut prin rotunjire la cel mai apropiat numar intreg).
Cea de-a doua etapa priveste situatia existentei unor subalocari, conditii in care s-a stabilit o alocare/ realocare automata a urmatoarelor categorii de actiuni:
Pe langa optiunile valide cu privire la societatile subalocate, s-a stabilit realocarea diferentei ramase nealocate pentru societatile supraalocate, pentru fiecare actionar in parte, realocare care sa fie proportionala cu numarul de actiuni emise de fiecare societate conform proiectului-pct.8.1.
Cea de-a treia etapa priveste distribuirea altor actiuni, dupa epuizarea etapei a doua, pentru actiunile ramase nealocate la aceste societati.
In acest caz, s-a stabilit o alocare automata a actiunilor detinute la societatea mama de catre actionarii ce nu si-au exprimat valid optiunea(adica cei care nu au inaintat declaratiile de optiune in conditiile stipulate in proiect), precum si a actiunilor celor care  si-au exprimat valid optiunea pentru un numar mai mic decat cel detinut la societatea divizata, in sensul ca acestea sa fie distribuite tot in cadrul societatilor subalocate.
Modalitatea de alocare a fost descrisa in paragraful 4 al pct.8.4., si anume proportional cu numarul ramas de alocat, in cazul fiecarui actionar in parte, iar daca sunt mai multe societati subalocate aceasta sa fie facuta iterativ, pana la epuizarea  numarului de actiuni descris la paragraful anterior( acelasi principiu al calculului prin rotunjire s-a stabilit a fi aplicat si in acest caz).
Toate cele trei etape au avut in vedere ca numarul total de actiuni distribuite prin alocare si realocare sa fie cel mult egal cu numarul de actiuni detinut initial in societatea divizata.
O ultima etapa de alocare automata, priveste situatia in care  raman actiuni nealocate la societatile subalocate, in cazul in care la ultima iteratie nu mai pot fi distribuite actiuni prin efectul rotunjirilor, datorita ponderilor relative dintre actionari, caz in care s-a stabilit ca aceste actiuni sa apartina fiecareia dintre societatile respective.
Fata de cele expuse, instanta a apreciat ca analiza criteriilor de alocare prevazute in proiect nu conduce la ideea existentei unei intentii de "mutare"/"excludere" apriorice din cadrul societatii mame a actionarilor ce nu au depus declaratia de optiune.
In primul rand, s-a retinut ca teoretic intre societatile subalocate se putea situa si societatea parata, aceasta participand cu un numar de 53.800.000 actiuni la operatiunea de alocare.
In al doilea rand, nu au fost identificate alte criterii echitabile de alocare ce puteau fi prevazute in cazul actiunilor detinute de actionarii aflati in societatea mama, care nu-si exprima optiunea cu privire la modul de alocare a numarului de actiuni detinute.
S-a aratat ca nu poate fi acceptata solutia potrivit careia acestia trebuiau sa fie lasati in continuare in cadrul societatii mame, calificand tacerea actionarilor respectivi ca  pe o declaratie valida de optiune tacita pentru societatea divizata.
Mai mult, s-a retinut ca prin aceasta solutie, in caz de supraalocare la societatea mama,  s-ar fi ajuns la o  inechitate tocmai fata de ceilalti actionari minoritari care au inteles sa-si exprime valid dreptul de optiune(prin efectuarea tuturor formalitatilor cuprinse in proiect), caz in care ar fi avut loc si distribuirea proportionala raportat la numarul de actiuni pentru care a optat  fiecare actionar, care i-ar fi dezavantajat pe aceiasi actionari.
Cu privire la invocarea de catre reclamant a faptului ca, in cazul divizarii partiale, distribuirea actiunilor trebuie facuta proportional cu cota de participare in societatea divizata, potrivit dreptului de paritate de tratament, s-au retinut urmatoarele:.
In speta de fata ne aflam in prezenta unei divizari asimetrice partiale in interesul actionarilor, in sensul art.2501 lit.a)din Legea nr.31/1990, potrivit caruia "Prevederile prezentului capitol referitoare la divizare, cu exceptia art. 250 alin. (1) lit. c) se aplica si atunci cand o parte din patrimoniul unei societati se desprinde si este transferata ca intreg uneia sau mai multor societati existente ori unor societati care sunt astfel constituite, in schimbul alocarii de actiuni sau parti sociale ale societatilor beneficiare catre actionarii sau asociatii societatii care transfera activele (desprindere in interesul actionarilor sau asociatilor".
Aceeasi  lege defineste divizarea, prin art.238 alin.2) lit.a si b ca operatiunea prin care “a) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; b) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera totalitatea patrimoniului sau mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile nou-constituite si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate."
Fata de textele sus-citate, instanta a aratat ca rezulta ca legiuitorul nu a stabilit principiul proportionalitatii repartizarii de actiuni catre actionari, principiu potrivit caruia toti actionarii sa primeasca actiuni in toate societatile beneficiare proportional cu participarea lor la capitalul societatii care se divide.
De aceea, atata timp cat legiuitorul nu a inteles sa interzica forma de divizare asimetrica ce nu respecta structura actionariatului din societatea mama si nu a prevazut expres modalitatea de distribuire a actiunilor in cazul divizarii, nu se poate concluziona ca, in speta, se incalca drepturile actionarilor detinute in cadrul societatii care se divide.
Mai mult, legiuitorul roman s-a conformat dispozitiilor art.5 alin.2) ale Directivei 82/891/CEE privind divizarea societatilor comerciale pe actiuni, in sensul ca a prevazut, in cazul in care actionarul minoritar nu este de acord cu divizarea asimetrica, in baza careia actiunile sunt alocate altfel decat proportional cu drepturile pe care le detine la societatea in cauza, dreptul de a fi compensat echitabil, prin plata contravalorii actiunilor detinute, potrivit prevederilor art.134 alin.1 lit.d.) si alin.4) din Legea nr.31/1990.
Cu privire la dreptul de paritate de tratament mentionat de reclamant, instanta a constatat ca acesta presupune ca adunarea generala a actionarilor sa nu poata modifica raportul de egalitate dintre actionari, in cazul de fata acesta traducandu-se cu obligatia adunarii generale de a asigura vocatia tuturor actionarilor de a participa la operatiunea divizarii, in conditii egale.
Asa cum s-a retinut mai sus, in speta ne aflam in prezenta unei divizari asimetrice, permisa de lege, care nu asigura insa actionarilor participarea la toate societatile implicate in aceasta operatiune proportional cu cota de participare detinuta  in societatea care se divide.
In aceste conditii, instanta a retinut ca parata a asigurat tuturor actionarilor, inclusiv celor minoritari, posibilitatea de a-si exprima optiunea pentru toate cele cinci societati, pentru orice numar de actiuni, care nu trebuia sa depaseasca numarul detinut initial in societatea divizata.
Referitor la cel de-al treilea motiv de nulitate invocat de reclamant, si anume existenta unui obiect imposibil de determinat fata de criteriile de alocare propuse prin pct.8.4.din Proiectul de divizare, conditii in care parata, in calitate de debitor al obligatiei de alocare, nu-si poate indeplini obligatia de alocare, instanta a concluzionat ca toate criteriile de alocare descrise mai sus nu conduc la ideea unui continut imposibil de determinat, obiectul obligatiei de alocare fiind perfect determinabil, in sensul  art.948 pct.3 si 964 Cod civil.
Astfel, criteriile de alocare a numarului de actiuni pentru fiecare dintre cele cinci societati implicate in operatiunea divizarii sunt stabilite in mod precis.
Mai mult, parata si-a indeplinit obligatia de alocare, asa cum rezulta din Hotarirea  nr.1/23.03.2008, divizarea avand loc in fapt si in drept, conform documentelor aflate la dosar.
In ceea ce priveste cauza ilicita invocata de reclamant, in sensul ca scopul mediat al divizarii ar fi fost in fapt inlaturarea de catre actionarul majoritar a actionarilor   minoritari   din cadrul  societatii  divizate, instanta a constatat  ca   intr-adevar, dupa divizare, procentul detinut de actionarii minoritari la societatea parata de 19,9795% s-a micsorat la un procent de 10,758% din capitalul social, iar numarul actiunilor acestora a scazut de la 11.987.695 la 5.787.695 actiuni.
Insa scaderea numarului actiunilor detinute de actionarii minoritari in cadrul societatii divizate nu dovedeste insa prin ea insasi exista unui abuz de majoritate, in forma aratata de reclamant.
Pentru ca instanta de judecata sa-si exercite controlul asupra legalitatii unei hotarari AGA luate prin abuz de majoritate, trebuia ca reclamantul sa faca dovada existentei elementului intentional al violarii egalitatii juridice a actionarilor, prin avantajarea actionarului majoritar.
Instanta a retinut ca in cazul de fata, ne aflam in prezenta unei divizari partiale, in care se contesta chiar modalitatea de exercitare a dreptului de optiune(calificata de instanta ca fiind legala), iar scaderea numarului de actiuni detinut de actionarii minoritari apare ca urmare a alocarii actiunilor dupa criteriile mentionate in proiectul de divizare.
Fata de probatoriul administrat in cauza, instanta a constatat ca diminuarea cotei de participare la capitalul social a actionarilor minoritari nu se coroboreaza cu alte elemente care sa conduca la concluzia ruperii intentionate de catre actionarul majoritar a egalitatii de statut juridic dintre actionari, in sensul aratat in actiune(sub forma intentiei de a exclude actionarii minoritari din societatea parata).
Aceasta intentie ascunsa de inlaturare a actionarilor minoritari este legata de reclamant si de lipsa fundamentului economic al divizarii, fundament prezentat formal in proiectul de divizare.
Fata de aceasta sustinere, instanta a retinut ca Proiectul de divizare cuprinde fundamentarea economica a divizarii, divizare prin care s-a urmarit restructurarea activitatii societatii si sectorializarea  acesteia pe mai multe activitati.
Se observa ca scopul divizarii inserat in proiect a fost acela ca societatea parata sa transfere, fara a fi dizolvata, doua ramuri de activitate, catre cele patru societati nou infiin?ate, lasand cel pu?in o ramura de activitate la societatea care efectueaza transferul.
     In speta, societatea divizata si-a pastrat obiectul principal de activitate “Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate", in timp ce a transferat catre societatile beneficiare activitatile de administrarea si dezvoltarea proprieta?ilor imobiliare preluate", si respectiv "investitii in participa?ii, actiuni si alte active financiare".
Cu toate ca fundamentarea economica nu este detaliata, asa cum a aratat prin actiune reclamantul, instanta a conchis ca aceasta nu conduce la inexistenta fundamentarii economice a divizarii.
De asemenea, s-a aratat ca lipsa altor elemente cu privire la obiectivele si perspectivele divizarii nu poate fi calificata, raportat la reducerea cotei de participare a actionarilor minoritari la capitalul social al societatii parate, drept o cauza ilicita, in sensul art.968 Cod civil, potrivit caruia “Cauza este nelicita cind este prohibita de legi, cand este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice."
Cu privire la aceeasi cauza de nulitate, pe parcursul procesului, dupa efectuarea expertizei contabile, reclamantul a invocat noi sustineri in sensul ca dupa divizare singura societate care a inregistrat profit a fost parata, iar celelalte societati beneficiare au inregistrat pierderi, ca urmare a transferului imobilelor si activitatilor care generau inainte de divizare pierderi.
Totodata, reclamantul a subliniat imprejurarea ca niciuna dintre societatile beneficiare nu a desfasurat activitatea cuprinsa in obiectul principal de activitate, asa cum a fost stabilit prin Proiectului de divizare.
Aspectul inregistrarii pierderilor de catre societatile beneficare nu a fost negat de catre expertul desemnat in cauza.
Referitor insa la aspectul mentionat de reclamant, in sensul ca prin divizare s-a urmarit transferul catre societatile beneficiare a partii din patrimomiu ce producea pierderi anterior divizarii, expertul a subliniat urmatoarele:
Prin completarea la raportul de expertiza  expertul a mentionat ca societatea divizata, desi  in cursul anului 2007 a inregistrat pierderi din activitatea desfasurata, pe parcurs activitatea acesteia s-a redresat, conditii in care la data de 31.03.2008, cand s-a decis divizarea aceasta avea un profit de 20.434,18 lei, asa cum s-a aratat in Anexa nr.15(balanta sintetica pe perioada 1.03-31-03.2008)  si in obiectiunile depuse de reclamant.
Mai mult, expertul a aratat ca, in fapt, predarea imobilelor a avut loc in luna aprilie 2008, conform protocoalelor de predare-primire.
Prin urmare, toate aceste elemente au fost interpretate de instanta in sensul ca nu conduc la ideea ca, in realitate, prin divizarea din data de 23.03.20008, parata nu a urmarit reasezarea activitatii comerciale a acesteia, ci trecerea activelor neprofitabile in patrimoniul societatilor beneficiare.
Imprejurarea ca societatile beneficiare nu au desfasurat activitatile din obiectul principal de activitate coroborata cu cea a inregistrarii de pierderi din desfasurarea celorlalte activitati din obiectul de activitate  nu a fost interpretata in sensul aratat de reclamant, in conditiile in care deciziile manageriale, dupa divizare, au fost luate de noile societati infiintate.
Prin urmare, instanta a constatat ca in speta nu sunt incidente dispozitiile art.968 Cod civil referitoare la cauza ilicita raportat la imprejurarile mentionate de reclamant.
In ceea ce priveste lipsa consimtamantului valabil- neserios, ca o cauza de nulitate absoluta, reclamantul a invocat aceleasi criterii de alocare considerate ca neclare, de unde acesta a tras concluzia lipsei intentiei de a obliga societatea.
Aceasta sustinere a fost analizata de instanta la primul motiv de nulitate invocat, concluzii fata de care nu a fost primita ideea ca manifestarea de vointa a societatii divizate nu a fost in sensul de a produce efectele  juridice ale operatiunii de divizare.
In ceea ce priveste ultima cauza de nulitate absoluta referitoare la neregularitatea privind numirea expertului conform prevederilor art.2433 alin.1 si 3 din Legea nr.31/1990, instanta a retinut ca in textul invocat se arata ca “(1) Unul sau mai multi experti, persoane fizice ori juridice, actionand pe seama fiecareia dintre societatile care participa la fuziune sau divizare, dar independent de acestea, vor fi desemnati de catre judecatorul delegat pentru a examina proiectul de fuziune sau de divizare si a intocmi un raport scris catre actionari.
(3) La cererea comuna a societatilor care participa la fuziune sau la divizare, judecatorul delegat desemneaza unul sau mai multi experti actionand pentru toate societatile implicate, dar independent de acestea."
In speta, examinarea Proiectului de divizare a fost efectuata de societatea SC G CONSULTING SRL Rm.Valcea, desemnata prin Incheierea judecatorului-delegat  pe langa Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Valcea nr.1340/22.01.2008, la cererea societatii parate.
S-a aratat ca aceasta societate de expertiza nu a lucrat cu obiectivitate, atata timp cat aceeasi societate a fost desemnata la propunerea societatilor divizate, in toate proiectele de divizare ale societatilor apartinand grupului de societati controlate de actionarul majoritar.
Lipsa de obiectivitate sau independenta a expertului desemnat trebuie raportata, prin analogie, la singurele dispozitii ale Legii nr.31/1990 referitoare la acest aspect, si anume cele ale art.39 lit.c) din Legea nr.31/1990, conform carora "Nu pot fi numiti experti: orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia. "
Imprejurarea aratata de reclamant in actiune, de altfel  nedovedita, in sensul ca aceeasi societate a fost solicitata de catre acelasi actionar majoritar in a examina proiectele de divizare ale altor societati comerciale detinute de acesta, nu a condus instanta la concluzia incalcarii dispozitiilor art.2433 prin prisma prevederilor art.39 alit.c) din Legea nr.31/1990.
Fata de cele expuse mai sus, actiunea reclamantului a fost respinsa ca neintemeiata.