Civil -divort cu copii

DECIZIA CIVILA nr.8
Sedinta publica din data de 02 februarie 2012

Prin cererea inregistrata la Judecatoria Tulcea sub nr. .../327/2010 din 26 iulie 2010, reclamantul  ...   ... a solicitat, in contradictoriu cu  ...   ... , ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna desfacerea casatoriei incheiate la data de 22.04.1988, precum si revenirea acesteia la numele avut anterior casatoriei, acela de " ... ".
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca este casatorit cu parata din anul 1988, din aceasta casatorie rezultand  ...   ... , in prezent majora si care este bolnava, avand un cod de handicap 7.
A mai aratat ca, din cate stie, parata locuieste in Italia, unde isi are propria viata.
Solutionand cauza, Judecatoria Tulcea, prin Sentinta civila nr. 2836 din 20 septembrie 2011 a admis actiunea si a dispus desfacerea casatoriei incheiata la data de 22 aprilie 1988 si inregistrata sub nr. 70 din 22 aprilie 1988 in Registrul de stare civila al Primariei Orasului Borsa, din culpa comuna.
S-a dispus ca parata sa revina la numele avut anterior casatoriei, acela de " ... ".
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
Reclamantul  ...   ... si parata  ...   ...  s-au casatorit la data de 22.04.1988, fapt consemnat de certificatul de casatorie emis de primaria Orasului Borsa  (seria CE nr. 143242). In timpul casatoriei a rezultat un copil, actualmente major.
Din analiza probelor administrate in cursul cercetarii judecatoresti a rezultat ca relatiile de casatorie dintre cele doua parti au fost grav si iremediabil vatamate.
Instanta a mai apreciat ca vina destramarii ar fi apartinut in egala masura ambilor soti. Cei doi soti au fost despartiti in fapt de mai bine de 5 ani, timp in care fiecare a trait alaturi de alta persoana, conform declaratiei martorei  ...  Iordana (f. 36). Sustragerea indelungata si nejustificata a ambilor soti de la obligatia de a convietui impreuna a dus la concluzia ca despartirea faptica era definitiva nefiind cu putinta reluarea vietii conjugale. O eventuala respingere a cererii nu ar fi avut ca efect reluarea normala a vietii de familie, ci numai perpetuarea starii de fapt, lucru demonstra si de imprejurarea ca ulterior respingerii anterioarei cereri de divort, relatiile dintre cei doi nu au cunoscut nicio schimbare in bine.
Impotriva acestei sentinte civile a formulat apel parata  ...   ...  criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica, solicitand admiterea apelului, anularea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, instanta pe rolul careia se afla inregistrat dosarul nr. 29624/299/2010, urmare declinarii de competenta a cauzei prin Sentinta civila nr.3 64/03.09.2009 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr. 4528/327/2008 in temeiul art. 163 Cod proc. civ.
S-a sustinut astfel ca procesul de fata se poarta intre doua persoane cu domiciliul in strainatate (reclamantul domiciliind in Italia, fiind reprezentat prin procura speciala iar parata a fost citata permanent in Italia), partile sunt cetateni romani iar procesul se refera la un act de stare civila inregistrat in Romania astfel ca teritorial competenta este determinata de dispozitiile art. 155 din Legea nr. 105/1992.
Edificatoare in acest sens este declaratia mamei reclamantului  ...  Iordana care a aratat ca initial partile au plecat impreuna in Italia.
Motivatia primei instante, in sensul ca dosarul nr. 29624/299/2010 ce era declinat la Judecatoria Sectorului 1, dosar dintre aceleasi parti si cu acelasi obiect era suspendat in temeiul art. 155 Cod proc. civ., iar pentru a fi admisa aceasta exceptie, trebuia ca ambele dosare sa fie in stare de judecata nu putea fi primita, deoarece la acel moment dosarul nr. 29624/299/2010 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti avea termen la data de 25.01.2012.
Cu privire la fondul cauzei, apelanta a aratat ca in cauza de fata, reclamantul intimat si-a intemeiat cererea pe aceleasi motive pe care le-a invocat si in dosarul nr. 531/327/2009, aceasta din urma actiune fiind respinsa in mod irevocabil prin Decizia Curtii de Apel Constanta.
Prin Sentinta atacata, prima instanta a retinut in mod gresit ca relatiile de casatorie dintre parti erau grav si iremediabil vatamate apreciind ca vina destramarii ar fi apartinut in egala masura ambilor soti, in conditiile in care s-a dovedit cu certitudine prin depozitia celor doi martori audiati in cauza (din care unul din ei era chiar mama reclamantului) ca reclamantul intretinea la acel moment o relatie cu o alta femeie, traind in concubinaj cu aceasta la domiciliul comun.
Acesta este motivul, considera apelanta, care l-a determinat pe reclamantul intimat sa introduca actiunea de divort.
A mai aratat apelanta ca in anul 2006 a trebuit sa plece in Italia, insa a facut acest lucru cu acordul reclamantului si chiar daca a fost plecata, a trimis bani in tara la mama reclamantului, care avea grija de fiica partilor, reclamantul fiind si el plecat in strainatate.
Cum din vina reclamantului cererea de divort nu putea fi admisa, si nici nu se putea formula o noua cerere pe aceleasi motive, ci pe motive survenite ulterior ramanerii definitive a deciziei curtii de apel, decizie prin care s-a respins actiunea reclamantului, considera apelanta ca sentinta atacata este netemeinica si nelegala.
Cu privire la exceptia de litispendenta invocata, tribunalul retine ca ea a fost respinsa in mod corect de prima instanta prin Incheierea din 13 septembrie 2011.
Se constata astfel ca la data de 22.09.2008 s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Tulcea sub nr. 4528/327/2008, cererea prin care reclamantul  ...   ... a solicitat sa se dispuna desfacerea casatoriei incheiata cu parata  ...   ... .
Prin Sentinta civila nr. 3645 din 3 februarie 2009, Judecatoria Tulcea a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti unde cauza a fost inregistrata sub nr. 29624/299/2010, instanta care prin Incheierea din 23 februarie 2011 a dispus suspendarea judecarii cauzei in temeiul art. 155 1) Cod proc. civ.
Potrivit art. 163 Cod proc. civ., nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante.
Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice stare a pricinii in fata instantelor de fond.
Daca exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai investita, iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante de grade deosebite, la instanta cu grad mai inalt.
Pentru a opera litispendenta, trebuie sa existe doua cereri in curs de judecata.
Ori, cauza inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, fiind suspendata, in mod corect prima instanta a apreciat ca din acest punct de vedere nu opereaza litispendenta.
Deasemeni, pentru a opera litispendenta, ambele instante trebuie sa fie competente sa solutioneze cauza, iar cand cealalta instanta nu a statuat inca asupra competentei sale, exceptia de litispendenta va putea fi ridicata numai dupa ce aceasta din urma va respinge exceptia de necompetenta.
Ori, in speta, Judecatoria Tulcea s-a declarat in mod corect competenta sa solutioneze cauza de fata, retinand ca nu sunt incidente dispozitiile Legii Nr. 105/1992, ci cele ale art. 607 Cod proc. civ., Judecatoria Tulcea fiind instanta ultimului domiciliu comun, iar Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti nu s-a pronuntat asupra competentei sale in dosarul nr. 29624/299/2010.
Din aceleasi considerente, si avand in vedere ca prezenta cauza se afla in calea de atac a apelului, tribunalul retine ca nici in prezent nu opereaza litispendenta.
Cu privire la fondul cauzei, tribunalul retine ca prima instanta a apreciat in mod corect ca exista motive temeinice de divort generate de ambii soti.
Partile sunt despartite in fapt de mai mult de 5 ani, fiecare intretinand relatii cu o alta persoana, demonstrandu-se astfel ca despartirea in fapt este definitiva nefiind cu putinta reluarea vietii conjugale.
Pe cale de consecinta, fata de aceste considerente, exceptia de litispendenta si apelul au fost respinse ca nefondate.
   

3