Civil- hotarare care sa tina loc de act autentic

     Sub nr. .......... din 02.02.2010 a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Babadag cererea formulata de catre reclamantul ..........,  cu domiciliul in .........., judetul Tulcea,  prin care solicita ca in contradictoriu cu parata Orasul Babadag, prin Primar, sa  se pronunte o hotarare care sa tina loc de contract autentic de vanzare-cumparare a suprafetei de 2.500 mp. teren, situat in extravilanul localitatii Babadag, tarlaua 7, parcela 157, lotul 1.1, adjudecat de reclamant in cadrul licitatiei organizate la data de 05.01.2007, pentru pretul de 5.624 lei.
     In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca in temeiul Hotararii nr. 141/2005, a Consiliului Local Babadag, parata a organizat o licitatie publica pentru vanzarea unei suprafete de teren din domeniul privat al localitatii, compusa din mai multe loturi, situate in tarlaua 7, parcela 157. La data de 05.01.2007, in urma licitatiei organizate, Comisia a adjudecat in favoarea sa, lotul nr. 1.1, avand o suprafata de 2.500 mp. pentru suma de 5.624 lei. A mai aratat reclamantul ca desi a achitat pretul terenului in termen, la data de 01.02.2007, nu s-a finalizat incheierea unui contract de vanzare -cumparare din cauza unei atitudini de tergiversare adoptata de primarul Orasului Babadag, chiar si in urma notificarii facute prin intermediul B.E.J. ...........
      In drept, au fost invocate dispozitiile art. 5 al. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005.
      Legal citata, parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibila a actiunii intemeiata pe art. 5 alin. 2 din Legea nr. 247/2005, Titlul X, aratand ca aceasta nu are un temei juridic prevazut de lege, deoarece textul nu reglementeaza antecontractul ci da temei juridic folosirii unui antecontract valabil incheiat. Parata a mai precizat ca reclamantul este sotul persoanei care detine functia de secretar al Orasului Babadag, numita .........., aceasta fiind in conflict de interese, iar licitatia publica din data de 05.01.2007 este rezultatul ilicit al acestui conflict.
      Cu privire la actul de licitatie, parata a aratat ca acesta nu poate fi considerat un antecontract deoarece nu are obiectul unui antecontract, nu cuprinde promisiuni bilaterale, ci obligatii legale prescrise de hotararea consiliului local, nu este rezultatul  negocierii partilor si nu cuprinde clauza de eficacitate sau de dezicere.
      A precizat parata ca nu se poate face o analogie intre un antecontract si  actul de licitatie, deoarece actul de licitatie nu constituie un raport social nereglementat juridic care sa fie interpretat, facand trimitere la antecontract, raport social nereglementat juridic in legislatia actuala. De asemenea, parata a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a primarului, aratand ca acesta nu ar avea atributii in transmiterea dreptului de proprietate a terenului si nici la perfectarea contractului in forma autentica.
     Parata a mai invocat si exceptia prescriptiei dreptului la actiune, aratand ca raportul juridic s-a nascut la data de 05.01.2007, in baza procesului-verbal de adjudecare din acea data. De la data de 05.01.2007, cand s-a nascut dreptul de creanta in favoarea adjudecatarului, de a pretinde autoritatii administrative sa-si respecte obligatia de a incheia contractul in forma autentica, si pana la data introducerii actiunii, 02.02.2010, a  trecut termenul general de prescriptie de 3 ani.
     Pe fond, parata a solicitat respingerea actiunii, ca nefondata, avand in vedere ca HCL Babadag nr. 1/12.01.2007 a revocat HCL Babadag nr. 188/30.11.2006, procesul-verbal de licitatie ramanand fara eficienta juridica, suprafata de teren trebuind folosita pentru restituirea dreptului de proprietate, iar licitatia din 05.01.2010 a fost revocata de autoritatea administrativa in drept.
     Parata a formulat si cerere reconventionala, prin care a solicitat citarea sotiei reclamantului, numita .........., si a solicitat ca in contradictoriu cu cei doi sa se constate nulitatea absoluta a actelor de licitatie din data de 05.01.2007.
     In motivarea cererii reconventionale, parata a aratat ca actele de licitatie sunt nule absolut deoarece secretara orasului, fiind sotia adjudecatarului reclamant este in conflict de interese in contextul intocmirii si emiterii actelor existente in cadrul licitatiei publice din data de 05.01.2007.
     In drept, paratul-reconvenient, a invocat dispozitiile art. 30 Codul familiei, art. 79 din Legea nr. 161/2003 si art. 19 din Legea nr. 7/2004.
     La termenul de judecata din data de 11.03.2010, parata, prin reprezentant, a formulat precizari cu privire la cererea reconventionala, in sensul restrangerii obiectului acesteia numai la constatarea nulitatii absolute a procesului-verbal de licitatie, si nu cu privire la raportul de evaluare, a deciziilor de numire a membrilor comisiei de licitatie, a publicatiei de vanzare si a caietului de sarcini.
     Prin incheierea din data de 11.03.2010, Judecatoria Babadag, in baza art. 4 din Legea nr. 554/2004 a dispus suspendarea cauzei si trimiterea dosarului la Tribunalul Tulcea - Sectia contencios administrativ pentru solutionarea exceptiei de nelegalitate a Hotararii nr. 1/12.01.2007 a Consiliului Local Babadag.
     Prin Sentinta civila nr. 1831 din 19.07.2010, definitiva si irevocabila la data de 02.08.2010, pronuntata in dosarul nr. 945/88/2010, Tribunalul Tulcea a constatat nelegalitatea Hotararii nr. 1/12.01.2007 a Consiliului Local Babadag, in ce il priveste pe reclamant.
     In urma repunerii pe rol a cauzei, prin incheierea din data de 11.11.2010, instanta a admis cererea de introducere in cauza a intervenientei in interes propriu ...........
     La termenul din data de 20.01.2011, reclamantul prin aparator, a formulat cerere de recuzare a doi dintre judecatorii instantei, iar cel de al treilea judecator a formulat cerere de abtinere.
     Prin incheierea nr. 434 din 10.02.2011, pronuntata de Tribunalul Tulcea in dosarul nr. .........., au fost admise atat cererea de recuzare formulata de reclamantul .........., cat si cererea de abtinere, dispunandu-se trimiterea cauzei la Judecatoria Tulcea pentru solutionare.
     Pe rolul Judecatoriei Tulcea s-a format dosarul nr. .......... din 03.03.2011.
     La termenul din data de 03.06.2011, parata,  prin reprezentant, a aratat ca renunta la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a primarului, iar instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune, ca nefondata.
     Prin sentinta civila nr. 2376/30.06.2011, Judecatoria Tulcea a respins actiunea formulata de catre reclamantul .........., ca nefondata, si a admis in parte cererea reconventionala formulata de catre parata Orasul Babadag, prin Primar, in contradictoriu cu .......... si intervenientul in interes propriu ........... De asemenea, instanta a constatat ca  procesul-verbal de licitatie din data de 05.01.2007 este nul partial numai cu privire la adjudecarea imobilul teren, situat in extravilanul orasului Babadag, tarlaua 7, parcela 157, lotul 1.1, in suprafata de 2.500 mp, adjudecat la valoarea de 5.624 lei de catre ...........
     Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca la data de 09.01.2006, secretarul Consiliului Local Babadag, numita ..........  a avizat pentru legalitate Dispozitia nr. 9 a primarului Orasului Babadag, privind constituirea comisiei de evaluare a ofertelor pentru licitatiile publice organizate in vederea vanzarii unor imobile-terenuri aflate in administrarea Consiliului Local Babadag, iar la data de 06.09.2006, aceeasi persoana, a avizat pentru legalitate Dispozitia nr. 990 a primarului Orasului Babadag privind modificarea si completarea Dispozitiei nr. 9/09.01.2006.
     A mai retinut prima instanta ca prin HCL nr. 188/30.11.2006, Consiliul Local Babadag, avand in vedere hotararile consiliului local anterioare privind vanzarea prin licitatie publica a unor suprafete de teren din domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale, a aprobat Instructiunile pentru ofertanti si Caietele de sarcini, imputernicind Primarul Orasului Babadag sa dispuna componenta comisiei de licitatie si sa reprezinte Consiliul Local Babadag la perfectarea actului de vanzare-cumparare in forma autentica prin semnarea acestuia. Hotararea Consiliului Local a fost semnata de catre presedintele de sedinta .......... si contrasemnata de secretar .......... si ca la data de 04.12.2006, acelasi secretar a intocmit  si  a semnat pentru primar anuntul de licitatie publica in vederea vanzarii unor suprafete de teren la data de 05.01.2011.  De asemenea, a mai retinut prima instanta, tot secretarul Consiliului Local Babadag s-a ocupat in aceeasi zi si de afisarea anuntului publicitar, la sediul primariei.
     A mai aratat judecatorul fondului ca in urma licitatiei organizate la data de 05.01.2007, presedintele Comisiei de licitatie a adjudecat reclamantului, sot al secretarului Consiliului Local Babadag, lotul nr. 1.1, avand o suprafata de 2.500 mp, pentru suma de 5.624 lei si ca la data de 29.10.2009, prin B.E.J. .........., reclamantul a formulat notificarea nr. 194 pentru ca la data de 11.11.2009, ora 12.00, paratul sa se prezinte la B.N.P. .......... in vederea incheierii contractului de vanzare-cumparare in forma autentica.
     S-a mai aratat ca prin HCL nr. 1/12.01.2007, Consiliul Local Babadag a hotarat revocarea in parte a Hotararii nr. 188/30.11.2006 emisa de catre Consiliul Local Babadag, declarata nelegala in ce il priveste pe reclamant, potrivit Sentintei civile nr. 1831 din 19.07.2010 a Tribunalului Tulcea.
     A mai retinut instanta de fond ca,  in cauza, desi nu s-a stipulat expres prin actul de licitatie o clauza de incheiere in viitor a contractului de vanzare-cumparare in forma autentica, aceasta clauza este subinteleasa si exprima vointa reala a partilor, avand in vedere faptul ca licitatia s-a tinut in vederea vanzarii, si faptul ca partile cunosteau ca vanzarea nu este valabila decat dupa incheierea actului de vanzare-cumparare in forma autentica si ca  parata a prevazut aceasta situatie, imputernicind prin HCL nr. 188/30.11.2006 Primarul Orasului Babadag sa reprezinte Consiliul Local Babadag la perfectarea actului de vanzare cumparare in forma autentica, prin semnarea acestuia.
     Din aceasta cauza, a precizat judecatorul fondului, rezulta in mod evident ca partile au avut in vedere incheierea unui contract de vanzare-cumparare pe care sa il perfecteze in viitor prin incheierea sa in forma autentica.
A mai apreciat  prima instanta ca numita .........., in calitatea sa de secretar al  Consiliului Local Babadag se afla in conflict de interese, avand in vedere ca a participat la luarea deciziilor cu privire la vanzarea prin licitatie publica a unor suprafete de teren din domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale, iar interesele sale patrimoniale si ale sotului .......... puteau influenta deciziile pe care trebuia sa le ia in exercitarea functiei publice, deciziile luate referindu-se in primul rand la contrasemnarea hotararii Consiliului Local, in cazul in care s-ar fi considerat ca aceasta este ilegala.
De asemenea, prima instanta a retinut ca numita .......... a avut un rol important si activ in  adoptarea HCL nr. 188/30.11.2006 precum si in punerea in executare a acestei hotarari, contrasemnand atat hotararea, cat si anexele privind Caietul de sarcini si instructiunile pentru ofertanti, avizand pentru legalitate constituirea comisiei de licitatie si indeplinind formalitatile de publicitate ale licitatiei, in conditiile in care unul dintre ofertanti era chiar sotul sau. Totodata, instanta a mai constatat ca in desfasurarea licitatiei, .......... avea un interes personal, asa cum este definit de art. 4 lit. d din Legea nr. 7/2004 si de aceea, chiar daca nu a cumparat terenul in mod direct, acest lucru fiindu-i interzis expres de art. 19 din Legea nr. 7/2004, prin intermediul sotului sau, reclamatul .........., aceasta a achizitionat un bun aflat in proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale in cadrul careia are calitatea de functionar public, fiind in conflict de interese.
     De aceea, faptul ca functionarul public nu s-a abtinut de la participarea in luarea deciziilor legate de vanzarea la licitatie a terenului, ci dimpotriva a participat in mod activ in realizarea licitatiei, avand un interes personal direct, atrage nulitatea partiala a procesului-verbal de licitatie, in ceea ce il priveste, in cauza fiind incidente dispozitiile art. 70, 71 si 79 din Legea nr. 161/2003.
     Impotriva acestei hotarari au formulat recurs reclamantul .......... si intervenienta .........., care au apreciat hotararea ca fiind nelegala si netemeinica.
     In motivarea recursului, s-a aratat, in privinta cererii reconventionale, ca motivele de nulitate absoluta invocate de catre parata-reclamanta si retinute de catre prima instanta nu sunt intemeiate, deoarece numita .......... nu a participat la luarea nici unei decizii in legatura cu vanzarea terenului in discutie,  ci aceasta decizie a apartinut in totalitate  consilierilor locali si primarului, care au votat, respectiv au executat dreptul de a participa la vanzare si obligatiile corelative acestui demers. Au mai aratat recurentii ca nulitatea, ca sanctiune de drept civil, nu este prevazuta in Legea nr. 161/2003, pentru incalcarea prevederilor referitoare la  conflictul de interese decat pentru functiile publice de autoritate, nu si pentru functionarii publici, singura sanctiune in cazul acestora  constand in raspunderea disciplinara, civila, penala sau administrativa. De asemenea, interdictia de a achizitiona bunuri in mod liber, prevazuta de art. 19 din Legea  nr. 7/2004 nu se aplica recurentului .........., deoarece el nu este functionar public, iar interdictia vizeaza contractele de vanzare-cumparare, nu si un proces-verbal de licitatie.
     Relativ la  actiunea principala,  recurentii au aratat ca dispozitiile art. 5 al 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 sunt aplicabile  oricand partile angajate intr-un raport juridic se obliga sa incheie in viitor un contract de vanzare-cumparare privitor la un bun, indiferent cum definesc acest acord de vointa, important fiind ca in patrimoniul  partilor sa fie identificata obligatia certa, lichida si exigibila de a face, in sensul de a incheia in  viitor un contract de vanzare-cumparare. De aceea, au mai aratat recurentii, din momentul in care reclamantul a platit pretul adjudecarii, s-a nascut obligatia certa, lichida si exigibila a paratei de a incheia contractul de vanzare-cumparare, aceasta obligatie fiind continuta in oferta de vanzare la licitatie publica si in actele subsecvente care compun, in ansamblu, procedura licitatiei. Au mai precizat recurentii, ca nu procesul-verbal de adjudecare  trebuie calificat ca antecontract, ci intregul ansamblu de operatiuni juridice care debuteaza cu oferta de vanzare a terenului si se finalizeaza cu depunerea pretului adjudecarii si ca, pentru calificarea unui act juridic ca antecontract, ceea ce conteaza este natura obligatiilor asumate de parti, prezenta sau absenta unei clauze, cum este cea de eficacitate sau cea de dezicere, fiind indiferenta sau secundara, din perspectiva naturii juridice.
     Pentru toate aceste motive, recurentii au solicitat admiterea recursului si modificarea hotararii recurata, in sensul admiterii actiunii principale, pronuntarii unei hotarari care sa tina loc de contract de vanzare-cumparare, precum si a respingerii cererii reconventionale, fie ca fiind introdusa impotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva in raport cu  intervenienta .........., fie ca nefondata.
     Intimata, legal citata, nu a formulat intampinare insa a solicitat, prin intermediul avocatului ales, respingerea recursului si mentinerea sentintei atacata, ca legala si temeinica
     Examinand hotararea recurata, atat pe baza motivelor invocate de catre recurenti, cat si din oficiu, instanta constata ca recursul nu este intemeiat.
     Astfel, de la inceput trebuie precizat ca instanta de recurs este de acord atat cu opinia primei instante,  cat si cu aceea a recurentilor in ceea ce priveste natura juridica a procesului-verbal de licitatie, in sensul ca acesta poate avea caracterul unui antecontract de vanzare-cumparare, generand pentru parti obligatiile specifice unui antecontract, adica, in speta dedusa judecatii, obligatia  paratei de a perfecta contractul de vanzare-cumparare in forma autentica.
     Acest rationament este insa valabil doar in situatia in care atat procesul-verbal de licitatie, cat si actele anterioare acestuia si care il fundamenteaza au avut loc cu respectarea tuturor dispozitiilor legale incidente, ceea ce, in prezenta cauza, nu este cazul.
     In acest sens, prima instanta a respins actiunea reclamantilor nu pentru ca procesul-verbal de licitatie nu poate produce efectele unui antecontract de vanzare-cumparare,  ci pentru ca atat  procesul-verbal de licitatie, cat si actele care au stat la baza acestuia au fost  incheiate cu nesocotirea dispozitiilor legale imperative  privitoare la conflictul de interese, opinie pe care instanta de recurs o  impartaseste.
     Sub acest aspect,  faptul sustinut de catre recurenti ca sanctiunea nulitatii absolute nu este prevazuta in Legea nr. 161/2003, in cazul actelor juridice incheiate de catre functionarii publici, este real, dar nu are semnificatia pe care incearca sa o acrediteze recurentii, deoarece, pe langa nulitatile exprese, exista, dupa cum se stie,  si nulitati virtuale, care produc aceleasi efecte.
     In aceasta ordine de idei, faptul ca numita .......... a participat in calitate de secretar al Primariei Babadag la intocmirea unor acte ce au stat la baza  procesului-verbal de licitatie in urma caruia sotul sau a adjudecat un teren este contrar dispozitiilor art. 70, 71 si 79 din  Legea nr. 161/2003, care reglementeaza situatiile in care functionarul public se afla in conflict de interese. Prin urmare,  adjudecarea respectivului teren de catre sotul secretarului Primariei Babadag, s-a facut prin frauda la lege, acesta constituind un motiv de nulitate absoluta a actului juridic incheiat in acest mod, motiv care, prin chiar continutul si denumirea sa, nu  poate fi prevazut expres, ci intervine ori de cate ori este incalcata o dispozitie legala imperativa, asa cum sunt cele mentionate anterior.
     Sustinerea recurentilor in sensul ca  numita .......... nu a luat nici o decizie referitoare la desfasurarea licitatiei si nici nu a participat la luarea vreunei decizii in acest sens nu poate fi retinuta, cat timp din inscrisurile administrate in cursul primei instante (actele care au premers si au pregatit licitatia) rezulta contrariul, faptul ca aceste acte au fost semnate si de catre .......... insemnand tocmai ca aceasta a luat, cel putin, parte la luarea deciziilor referitoare la desfasurarea licitatiei.
     De aceea, faptul ca procesul-verbal de licitatie nu poarta semnatura numitei .......... nu are relevanta, cat timp acest act nu putea exista in lipsa actelor premergatoare, si care au pregatit licitatia, acte semnate de catre respectiva persoana.
      In ceea ce priveste  sustinerea recurentilor ca nu pot fi extinse cazurile de conflict de interese asupra sotului persoanei care se afla  intr-o asemenea situatie, in cazul de fata asupra reclamantului .........., in  principiu acestea sunt adevarate, dar numai in situatia in care acela dintre soti care se afla in conflict de interese, nu participa in nici un mod la luarea deciziilor si nu poate influenta in nici un fel modul de desfasurare al licitatiei, sau al oricarei alte operatiuni juridice in urma careia celalalt sot, ce nu se afla in conflict de interese, dobandeste un bun. Or, in prezenta cauza, asa cum s-a aratat anterior, sotia reclamantului, in calitatea sa de secretar  al Primariei orasului Babadag, a fost implicata in mod nemijlocit in desfasurarea licitatiei, ce a avut ca urmare adjudecarea unui teren de catre sotul sau.
     Mai mult decat atat, bunul astfel dobandit este supus regimului comunitatii de bunuri, astfel incat devine bun comun al sotilor, deci  inclusiv al aceluia dintre soti care se afla in conflict de interese, asa cum e cazul numitei ...........
     Revenind la modul in care nulitatea absoluta poate interveni, ca sanctiune de drept civil, chiar recurentii au precizat ca incalcarea dispozitiilor care reglementeaza conflictul de interese, desi nu  poate determina in  opinia lor nulitatea actului astfel incheiat, poate atrage raspunderea civila  a celui care a incheiat actul. In acest sens, instanta apreciaza ca nulitatea absoluta, fiind o sanctiune de drept civil, poate constitui unul dintre modurile in care functioneaza aceasta raspundere civila, cu atat mai mult cu cat, asa cum s-a precizat anterior, bunul astfel dobandit este bun comun, deci inclusiv al persoanei fata de care se poate angaja raspunderea civila in prezenta speta.
     Referitor la sustinerea recurentilor ca interdictia prevazuta pentru functionarii publici de art. 19 din Legea nr. 7/2004, de a achizitiona bunuri aflate in proprietate privata a statului sau unitatilor administrativ teritoriale vizeaza doar contractele de vanzare-cumparare, iar nu si procesele-verbale de licitatie,  instanta apreciaza ca aceasta nu este intemeiata, intrucat interdictia nu priveste un anumit mod de dobandire a dreptului de proprietate asupra unui astfel de bun, ci faptul ca asemenea bunuri nu pot fi dobandite de catre functionarii publici in nici un mod, deci nici ca urmare a unei licitatii.
     Avand in vedere aceste considerente si intrucat nu exista alte motive de nelegalitate a hotararii recurata, instanta urmeaza a respinge recursul formulat de catre recurentii .......... si .......... in contradictoriu cu intimata Orasul Babadag - prin Primar,  impotriva sentintei civile nr. 2376/30.06.2011 a  Judecatoriei Tulcea, ca nefondat si a mentine sentinta civila nr. 2376/30.06.2011 a Judecatoriei Tulcea, ca legala si temeinica.