Litigii de munca- anulare decizie pensionare

     Prin cererea inregistrata acestei instante sub nr. ......... ......... a formulat contestatie impotriva deciziei de recalculare a pensiei nr. 86628/11.06.2011 emisa de S.R.I- Casa de Pensii Sectoriala
     Contestatorul a solicitat constatarea nulitatii absolute a deciziei de recalculare/revizuire mai sus mentionata si a tuturor deciziilor de recalculare/revizuire subsecvente, constatarea netemeiniciei Hotararii nr. 325/23.08.2011 emisa de Comisia de Contestatii din cadrul S.R.I, obligarea paratei la plata diferentei dintre pensia stabilita prin decizia contestata de la momentul emiterii acesteia pana la momentul repunerii in plata a pensiei stabilite prin Decizia nr. 86628/19.06.2005 conform Legii 164/2001 cat si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata efectuate in cauza.
     In motivare contestatorul a aratat in esenta ca, a avut calitatea de cadru militar, in prezent fiind beneficiar a pensiei de stat aferenta activitatii desfasurate, vechimii si gradului avut, conform deciziei depusa la dosarul cauzei.
     A precizat ca prin decizia contestata, s-a dispus in mod netemeinic si nelegal recalcularea pensiei  a carui beneficiar este, rezultand astfel o diminuare nejustificata a cuantumului acesteia si implicit a patrimoniului personal.
     S-a invederat ca prin Legea 119/2010 si normele de aplicare ale acesteia ii este incalcat dreptul de proprietate.
     Pensia sa, stabilita in temeiul Legii nr. 164/2001 si care se afla in plata la momentul interventiei Legii nr. 119/2010, constituie drepturi castigate ce nu pot fi recalculate in baza unei legi noi, neputand fi nici modificate, intrucat legea s-ar aplica retroactiv.
     O modificare a cuantumului pensiei, astfel cum a fost dispus prin decizia ce formeaza obiectul actiunii, reprezinta o modificare a regimului juridic al pensiilor speciale stabilite in baza legilor anterioare, ajungandu-se sa se incalce chiar substanta dreptului la pensie.
     Doctrina de specialitate a fixat un criteriu in determinarea existentei sau inexistentei unei situatii de retroactivare a legii- criteriul dreopturilor castigate. Astfel, s-a stabilit ca o lege este retroactiva daca aduce atingere drepturilor castigate sub imperiul legii vechi (in cazul de fata daca Legea 119/2010 si OUG nr. 1/2011 aduc atingere dreptului la pensie conferit de Legea nr. 164/2001). Trebuie deci ca legea noua sa aduca atingere unui dintre elementele constitutive ale dreptului subiectiv castigat sub legea veche pentru a fi in prezenta unei retroactivari legislative. Dreptul subiectiv este prerogativa oferita unei persoane de a dispune de o valoare care ii este recunoscuta ca apartinandu-i. In situatia dedusa judecatii este vorba de dreptul sau de a beneficia de o pensie de serviciu pe toata perioada vietii conform prescriptiilor Legii nr. 164/2001.
     Contestatorul a depus la dosarul cauzei copii xerox dupa urmatoarele inscrisuri : hotararea nr. 325/23.08.2011, decizia nr. 86628/2005, nr. 86628/11.06.2011, adeverinta privind veniturile lunare inregistrate in diverse perioade in care a avut calitatea de cadru militar activ.
     In aparare, intimata Serviciul Roman de Informatii- Casa de pensii sectoriala, a depus la dosar intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii.
     A aratat intimata ca, prin Decizia nr. 871 din 25.06.2010, Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile Legii nr.119/2010 sunt constitutionale, iar in ceea ce priveste OUG nr. 1/2011- act normativ ce a fost validat de Parlamentul Romaniei prin Legea de aprobare nr. 165/2011- acesta produce efecte juridice obligatorii de respectat de catre toate entitatile implicate in procesul recalcularii pensiilor militare.
     Totodata, a mai aratat intimata ca, Decizia nr. 86628/11.06.2011 emisa de Casa de Pensii Sectoriala a S.R.I. a fost emisa cu respectarea prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si ca efect al intrarii in vigoare a OUG nr. 1/2011, de catre Casa de Pensii Sectoriala a S.R.I.
     Potrivit art. 132 coroborate cu cele ale art. 193 alin.1 din Legea nr. 263/2010, casele de pensii sectoriale au fost infiintate in termen de 3 zile de la data publicarii actului normatiov mentionat, in Monitorul Oficial al Romaniei si sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensile din isntitutiile din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala.
     Astfel, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 119/2010, pensia a fost recalculata incepand cu data de 01.01.2011, prin determinarea puntajului mediu anual si a cuantumului pensiei utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, iar ca urmare a modificarii legislatiei in domeniu, a fost revizuita prin aplicarea prevederilor Anexei nr. 3 la OUG nr. 1/2011.
     In acest context, solicitarea contestatorului de anulare a deciziei atacate si de mentinere in plata a pensiei calculate in baza Legii nr. 164/2001, contravine dispozitiilor art. 4 din OUG nr. 1/2011.
     S-au atasat intampinarii copii xerox dupa urmatoarele inscrisuri: carnet de munca, adeverinta nr. 1506/17.01.2011, contestatia formulata catre Comisia de Contestatii Pensii din cadrul S.R.I., decizia nr. 86628/11.06.2011, adeverinte privind veniturile lunare inregistrate in diverse perioade in care a avut calitatea de cadru militar activ si Hotararea nr. 325/23.08.2011.
     La data de 08 noiembrie 2011 contestatorul a depus la dosarul cauzei note de sedinta.
     Examinand contestatia prin prisma probatoriului administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
     Contestatorul este beneficiarul unei pensii militare de stat stabilita in baza deciziei de pensionare aflata la dosarul cauzei, in copie xerox, respectiv Decizia nr. 86628/19.01.2005.
     Prin decizia contestata nr. 86628/11.06.2011 emisa de S.R.I.- Casa de Pensii Sectoriala, contestatorului i-au fost revizuite drepturile de pensie in baza OUG nr. 1/2011.
     Instanta constata ca prin decizia de revizuire a pensiei contestate in prezenta cauza, a avut loc o transformare a pensiei de serviciu a contestatorului in pensie de asigurari sociale, astfel cuantumul pensiei cuvenite contestatorului fiind redusa in mod considerabil.
     Instanta apreciaza ca, repetatele modificari ale procedurii de recalculare si revizuire a pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, survenite la scurte intervale de timp, au tendinta sa incalce criteriile jurisprudentei CEDO privind claritatea, accesibilitatea si predictibilitatea legii.
     Contestatorul isi legitimeaza in mod corect interesul in cauza prin invocarea unei valori patrimoniale, avand semnificatia unui drept castigat recunoscut si executat de stat, in temeiul unei legi speciale respectiv Legea 164/2001, sustinand in mod corect ca la data intrarii in vigoare a OUG nr. 1/2011 care a stat la baza emiterii deciziilor contestate, era beneficiar al unui bun actual in acceptiunea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, si care i-a fost inlaturat printr-o ingerenta din partea statului.
     In aceste conditii, avand in vedere faptul ca dreptul ocrotit de art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, nu este un drept absolut, el putand comporta limitari de catre stat, se impune a se analiza daca desfiintarea pensiei de serviciu de care beneficia contestatorul, corespunde limitarilor prevazute de Conventie.
     Conform prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 al CEDO " Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru o cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international".
     In alineatul 2 al aceleiasi dispozitii se arata ca" Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau amenzilor".
     In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca notiunea de "bun" inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economica, astfel incat dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia unui bun proprietate privata ( Cauza Buchen contra Cehiei din 2002).
     Asa fiind, instanta apreciaza ca si contestatorul isi legitimeaza interesul sau, prin invocarea unei valori patrimoniale, avand semnificatia unui drept castigat, recunoscut si executat de stat in temeiul unei legi speciale, respectiv Legea 164/2001, suficient de clara si previzibila la data pensionarii si care i-a permis sa-si planifice actiunile, atat pe termen lung cat si pe termen scurt pentru el si familia sa, precum si o anumita maniera de gestionare a bunurilor sale prezente si viitoare.
     Este firesc a recunoaste oricarei persoane o asemenea prerogativa iar orice interventie intempestiva a legiuitorului are, de cele mai multe ori, asa cum este si situatia de fata, ca efect afectarea substantei dreptului in partea sa cea mai importanta.
     Contestatorul a avut prin urmare, la data intrarii in vigoare a OUG 1/2011, un bun actual in acceptiunea Conventiei, ce le-a fost inlaturat printr-o ingerinta din partea statului.
     Insa, dreptul ocrotit de art. 1 alin.1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, nu este in orice caz un drept absolut, acesta insemnand ca el comporta limitari de catre stat care, are sub acest aspect o larga marja de apreciere.
     Pentru a verifica daca desfiintarea pensiilor de serviciu de care beneficia contestatorul corespunde limitarilor prevazute de Conventie, instanta trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
a) ingerinta sa fie prevazuta de lege, conditie satisfacuta in cauza,
intrucat desfiintarea pensiei de serviciu s-a realizat printr-un act normativ de forta legii, lege rezultata ca urmare a asumarii raspunderii de catre Guvern in fata Parlamentului.
Insa, legea trebuie sa fie suficient de clara si previzibila.
Previzibilitatea poate avea insa si un sens mai extins, privind nu doar
calitatea legii in vigoare, ci si posibilitatea de a modifica legile pentru viitor.
Persoanele au astfel un drept la continuitatea actiunii statale.
Acest drept presupune ca, statul nu poate incalca increderea legitima a
persoanelor in continuitatea actiunii sale.
     La momentul pensionarii contestatorului nu s-a pus problema schimbarii legii.
     Totusi, cea mai mare problema nu este neaparat schimbarea legii in sine, ci a reglementarilor prin care se diminueaza exagerat de mult veniturile din pensia acestuia, caci nu se poate admite ca, in speta, scaderea sa nu este una de substanta, esentiala si imprevizibila in anul pensionarii contestatorului.
b) sa existe un scop legitim pentru luarea masurii de a desfiinta pensia de
serviciu ori, sub acest aspect Guvernul a aratat, in expunerea de motive a Legii 119/2010 ca "se impune adoptarea unor masuri cu caracter exceptional, prin care sa se continue eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare si in anul 2010", datorita evolutiei crizei economice in anul 2009 si extinderii acesteia in cursul anului 2010, precum si acordurile de imprumut cu organismele financiare internationale.
Or, faptul ca documentele adresate creditorilor internationali contin promisiunea guvernului de a adopta prevederile legale in discutie, nu inseamna ca acei creditori au stabilit unilateral aceste conditii, ei limitandu-se la a indica obiectivele ce urmeaza a fi atinse ( ex. reducerea cheltuielilor bugetare ), insa, alegerea celor mai adecvate masuri ramane la dispozitia statului.
Or, daca masurile de recalculare a pensiilor de serviciu ale anumitor categorii de fosti angajati din sectorul bugetar in sensul diminuarii acestora, sunt calificate ca avand natura juridica a unor masuri cu caracter exceptional, atunci este cu totul evident ca Legea 119/2010 nu s-ar putea intemeia pe art. 53 din Constitutia revizuita, deoarece lipseste una din cele doua caracteristici esentiale, care ar permite evocarea sa si anume caracterul temporar, limitat in timp, efectul recalcularii pensiilor fiind unul definitiv si nu temporar.
Scopul urmarit a fost acela al diminuarii cheltuielilor bugetare si nu in ultimul rand si realizarea unei "dreptati sociale", respectiv instituirea unui regim de pensii avand la baza principiul contributivitatii.
c) sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele
utilizate si scopul avut in vedere pentru utilizarea lui.
Aceasta cerinta nu a fost respectata de stat, deoarece Guvernul a procedat
la diminuarea intempestiva a pensiei de serviciu a contestatorului, in mod cel putin semnificativ, prin aplicarea OG nr.1/2011.
Chiar daca se poate admite ca, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului garanteaza pensia celor care nu au varsat contributii la o institutie de asigurari sociale, direct proportional cu cuantumul drepturilor de pensie ulterioare, aceasta nu are ca semnificatie juridica instituirea unui drept la o anumita suma determinata ( Comisia EDH, 4 martie 1985, X c. Suedia ).
Pe de alta parte, masura nu trebuie sa atinga insasi substanta dreptului.
In speta de fata, micsorarea drastica a cuantumului pensiei contestatorului, are fara doar si poate o asemenea semnificatie, contrar celor lapidar enuntate de Curtea Constitutionala care a constatat ca ar fi vorba numai de o limitare a dreptului si nu de o pierdere a dreptului in substanta sa.
Insa, dupa cum a constatat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Sporrong et Lonnroth c. Suediei, limitarile aduse dreptului de proprietate de catre autoritatile statale, au facut ca acesta sa devina "precar", cu consecinte asupra valorii bunurilor ce formeaza obiectul acelui drept.
Altfel spus, chiar daca Conventia nu garanteaza un anumit cuantum al pensiei, daca acest cuantum este micsorat semnificativ de autoritatile statului, bunaoara prin masuri legislative, atunci se aduce atingere insasi substantei dreptului.
Astfel, in cauza Muller versus Austria, s-a decis in sensul ca " o reducere substantiala a nivelului pensiei, ar putea fi considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate si chiar a insusi dreptului de a ramane beneficiar al sistemului de asigurari la batranete.
Curtea a decis ca, si daca Statul reduce temporar pensia in situatii de recesiune economica rapida, ramane totusi un corp de principii de la care acestuia ii este interzis sa deroge, si a considerat esential sa examineze daca dreptul la securitate sociala a fost atins in substanta sa in cauza Kjartan Asmundsson c. Iceland. Application no. 60669/00.2005.
In ceea ce priveste CEDO, ca principiu general, dispozitiile acesteia au forta constitutionala si supralegislativa.
Este de observat ca, normele juridice internationale privitoare la protectia drepturilor omului au aplicabilitate directa in dreptul intern - obligatia interpretarii si aplicarii dispozitiilor constitutionale in materia drepturilor omului in conformitate cu tratatele internationale ratificate de Romania, deci si in conformitate cu dispozitiile Conventiei, se impun tuturor autoritatilor publice romane deoarece prevederile CEDO au aplicabilitate directa.
CEDO nu prescrie pentru state obligativitatea incorporarii dispozitiilor sale in dreptul lor intern insa, acest lucru rezulta din principiile generale ale dreptului international coroborate cu spiritul Conventiei si cu acela al lucrarilor ei preparatorii. Art. 1 al Conventiei prevede ca partile contractante "recunosc oricarei persoane aflate sub jurisdictia lor drepturile si libertatile" pe care acesta le defineste, fapt ce implica, indirect, ideea aplicarii obligatorii a dispozitiilor Conventiei in dreptul intern al statelor contractante.
Spre exemplificare CEJ a impus pentru prima data acest principiu in hotararea Van Gend en Loos din 05.02.1063, ramasa de referinta, in speta, se pusese problema aplicabilitatii directe a art. 12 ( devenit art. 25 ) a tratatului.
In aceeasi jurisprudenta constanta a CEJE, s-a dispus: "judecatorul national, insarcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe proprie raspundere, neaplicata orice dispozitie contrara a legislatiei nationale, chiar ulterioara, fara a solicita sau a astepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional" ( Hotararea din 9 martie 1978, data in cauza Amministrazione
delle finanze dello Stato/Simmenthal, nr. C 106/77 ).
Recent, Curtea Europeana a subliniat ca, desi statele contractante nu au obligatia formala de a incorpora Conventia si protocoalele aditionale in ordinea interna de drept, din principiul subsidiaritatii rezulta ca jurisdictiile nationale au obligatia sa interpreteze si sa aplice insesi normele lor de drept intern in conformitate cu dispozitiile Conventiei, iar Curtea este competenta sa verifice daca modul in care este interpretat si aplicat dreptul intern produce efecte compatibile cu principiile Conventiei, din care face parte integranta si jurisprudenta instantei europene ( 30 mai 2000, Carbonara et Ventura impotriva Italiei, paragraf 68; 22 martie 2001, Streletz, Kessler si Krenz impotriva Germaniei, paragraf 49 ).
Retinand aceasta jurisprudenta, este evident ca, in cazul in care, instantele de judecata constata ca legile interne incalca pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, continand dispozitii mai putin favorabile decat acestea din urma, sunt obligate sa ignore aceste prevederi si sa faca aplicarea celor din reglementarea internationala mai favorabila.
Constatarea de catre Curtea Constitutionala a Romaniei, in cuprinsul deciziei nr. 871/25.06.2010 publicata in M.O. nr. 433/28.06.2010, ca Legea nr. 119/2010 nu incalca dispozitiile Constitutiei Romaniei, nu impiedica instantele de judecata sa faca aplicarea dispozitiilor art. 20 din legea fundamentala si sa dea prioritate pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte.
De altfel chiar Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 1344 din 9 decembrie 2008 a retinut faptul ca nu are atributia de a rezolva conflictul unui act normativ intern cu legislatia supranationala, aceasta revenind instantelor judecatoresti, aratand ca: "instantelor judecatoresti le revine sarcina de aplicare directa a legislatiei comunitare atunci cand legislatia nationala este in contradictie cu aceasta".
Fata de considerentele expuse, instanta va constata ca, in speta, contestatorului i s-au incalcat drepturi ocrotite de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, retinand totodata ca, potrivit art. 11 din Constitutia Romaniei " (1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".
De asemenea, in art. 20 din acelasi act normativ precizat se prevede ca: " (1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. (2) Daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care, Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile."
Conventia Europeana a Drepturilor Omului a fost ratificata de Romania la 20.06.1994.
     Prin urmare, in conformitate cu art. 11 si 20 din Constitutia Romaniei, instanta va da eficienta dispozitiilor Conventiei si, constatand incalcarea art. 1 din Protocolul 1 din Conventie, va admite contestatia in sensul celor deja precizate, va anula Decizia de revizuire a pensiei nr. 86628/11.06.2011 emisa de S.R.I.- Casa de pensii Sectoriala, ca netemeinica si nelegala si pe cale de consecinta va mentine in plata Decizia nr. 86628/19.01.2005 emisa de Serviciul Roman de Informatii U.M. 0472 Bucuresti- Casa de Pensii.
Totodata, pentru aceleasi considerente instanta va anula Hotararea nr. 325/23.08.2011 emisa de S.R.I- Comisia de Contestatii din cadrul S.R.I, ca netemeinica si nelegala si va obliga intimata Serviciul Roman de Informatii- Casa de Pensii Sectoriala, sa ii plateasca contestatorului diferenta dintre pensia stabilita prin Decizia nr. 86628/19.01.2005 si pensia stabilita prin Decizia nr. 86628/11.06.2011 de la data de 11.06.2011 si pana la momentul repunerii in plata a pensiei initiale.