Reincredintare minor

Dosar nr.609/253/2008
       
TRIBUNALUL TULCEA JUDETUL TULCEA
       Decizia Civila nr.31
        Sedinta publica din 23 ianuarie 2009
       

     Asupra apelului civil de fata;
     Prin actiunea civila legal timbrata si inregistrata la Judecatoria Macin, sub nr. 609/253 din 17 iulie 2008, reclamanta FF a chemat in judecata pa paratul TU solicitand prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna modificarea masurii incredintarii minorei LG ns. la 14 aprilie 1994 prin sentinta civila 503/2 decembrie 2003 a Judecatoriei Macin.
     Prin sentinta civila nr.502 din 12 septembrie 2008, Judecatoria Tulcea a admis actiunea, a modificat masura incredintarii minorei LG , nascuta la _. 1994 dispusa prin sentinta civila nr.503/02 decembrie 2003 pronuntata de Judecatoria Macin in sensul ca a reincredintat pe minora  spre crestere si educare reclamantei FF .
     A obligat pe paratul TU la plata unei pensii lunare de intretinere in favoarea minorei LG, nascut la _.1994 , in suma de 100 lei cu incepere de la data pronuntarii prezentei hotarari , 12 septembrie 2008 si pana la majoratul minorei respectiv _.. 2012 si a obligat pe parat sa plateasca reclamantei suma de 1.083,3 lei , reprezentand cheltuieli de judecata.
     Pentru a se pronunta in acest sens, prima instanta a retinut ca legaturile dintre tata si minora s-au rezumat doar la a trimite minorei bani si pachete nemaiexistand insa o legatura afectiva intre tata si fiica. Paratul si-a vazut de propria viata impreuna cu concubina sa in Italia sarcina cresterii si ingrijirii minorei cazand in sarcina bunicilor paterni. Desi calitate de reclamant si parat in prezenta cauza  o au mama si respectiv tatal minorei , lupta privind reincredintarea minorei se duce intre reclamanta si bunicii paterni.
     Acest fapt poate fi observat chiar din dosar paratul fiind prezent doar la primul termen dupa care a plecat in Italia , reclamanta ramanand sa se lupte cu bunicii paterni.
     Pe de alta parte din declaratiile martorilor , din referatul de ancheta sociala si din audierea minorei rezulta ca in ultimii doi ani relatiile dintre mama si fiica au capatat o alta dimensiune in sensul ca sau apropiat afectiv una de cealalta.
     Potrivit prevederilor Legii 272/2004 trebuie sa primeze interesul superior al copilului iar acest interes trebuie stabilit in urma examinarii tuturor criteriilor de apreciere printer care: interesul si grija manifestata de parinti in timpul convietuirii si dupa separatia acestora, legaturile afective care sau stabilit intre parinti si copil , varsta si sexul copilului , conditiile pe care i le poate asigura fiecare parinte , varsta si sexul copilului, atasamentul fata de copil si nu in ultimul rand optiunea minorului.
     Sub acest aspect trebuie observat ca o data cu cresterea fetitei intre aceasta si bunicii paterni care in buna lor credinta au manifestat o exigenta corecta , au aparut conflicte carora bunicii nu au mai reusit sa le faca fata . Pe de alta parte in lipsa sprijinului moral al paratului fetita sa apropiat de mama sa , care or cum poate manifesta o alta autoritate fata de minora.
     Nedandu-i posibilitatea minorei sa o urmeze pe  mama sa in Spania si lasand-o in grija bunicilor paterni si nu a tatalui poate duce la conflicte majore intre acestia si minora cu consecinte care pot fi si dezastruoase pentru minora fiind de notorietate situatia unor copii lasati in grija bunicilor de parintii plecati la munca in strainatate.
     Pe de alta parte este evident ca legaturile afective intre mama si fiica au suferit modificari prin apropierea acestora.
     Mai mult existand posibilitatea ca cele doua sa fie in permanenta impreuna prin luarea minorei de catre reclamanta in Spania , avand in vedere si varsta minorei , reclamanta in calitate de mama poate deveni un bun sfatuitor , poate sa o supravegheze permanent si sa o fereasca pe minora de anumite tentatii , pe care bunicii nu le pot preveni.
     Impotriva acestei hotarari, in termen legal  a declarat apel paratul apelant, TU, criticand-o ca netemeinica si nelegala, cu motivarea ca intimata - reclamanta si-a "cumparat" copilul prin banii si cadourile pe care a inceput sa i le trimita incepand din luna aprilie a anului curent si prin promisiunea unei vieti libertine in Spania.
     Analizand legalitatea si temeinicia sentintei  apelate, in raport de motivele invocate, probatoriul administrat, tribunalul retine urmatoarele;
     Prin sentinta civila nr.503/2.12.2003, Judecatoria Macin, judetul Tulcea a dispus desfacerea casatoriei dintre sotii FF si TU, incredintand-o spre crestere si educare pe minora LG, nascuta la data de__..catre apelantul - parat, cu obligarea corelativa a intimatei - reclamante la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei.
     Ulterior pronuntarii divortului, timp de 5 ani de zile minora LG a fost lasata de tatal sau in grija bunicilor paterni, datorita faptului ca a muncit in afara tarii. Acestia s-au preocupat indeaproape de cresterea si educarea minorei, aceasta beneficiind de afectiunea si apropierea bunicilor.
     Cu toate acestea insa,  rezultatele la invatatura ale minorei in ultimul an scolar nu sunt dintre cele mai bune si odata cu trecerea timpului, aceasta a inceput sa prezinte si unele deficiente de comportament in raporturile de grup, aspecte care denota faptul ca posibilitatile educationale ale bunicilor s-au epuizat o data cu trecerea copilariei propriu-zise, fiind depasite in prezent de exigentele scolare, precum si de cele pe care le implica viata sociala.
     Ca atare, se impune cu necesitate ca minora sa fie incredintata unuia din parintii sai care oricum, intre timp s-au preocupat de asigurarea unui confort financiar si material in general al minorei, pastrand legatura cu aceasta prin intermediul telefonului, cadourilor si trimiterilor postale.
     Dintre parinti, se remarca faptul ca intimata - reclamanta este cea care a produs dovezi in sensul interesului minorei. Astfel, aceasta a dovedit ca, pe parcursul timpului, a reusit sa se apropie mai mult de minora, sa sesizeze problemele pe care le implica impactul ajungerii la varsta adolescentei cu tentatiile vietii cotidiene, luand-o pe minora la locuinta sa pe parcursul sederii in tara.
     Totodata, din probatoriul administrat mai rezulta si ca intimata -  reclamanta a reusit sa-si dezvolte in Spania propria sa afacere, prin deschiderea unui atelier de croitorie si procurarea unei locuinte.
     Prin urmare, este evident ca intimata - reclamanta dispune de conditiile materiale bune pentru cresterea si educarea minorei, oferind si garantii morale in acelasi sens.
     Cat priveste fotografiile aflate la dosar, recunoscute in parte de martor, in opinia instantei, nu pot fi considerate relevante si apte de a conduce, prin ele insele la aprecieri asupra moralitatii intimatei - reclamante.
     In aceste conditii, se apreciaza ca vointa minorei a fost influientata si de comportamentul exigent al bunicilor paterni, insa in acelasi timp,  din intregul probatoriu administrat rezulta la fel de evident ca acestia fiind si la o varsta inaintata nu mai pot face fata exigentelor varstei minorei, asa cum s-a precizat si in cele mai sus mentionate.
     Totodata, de remarcat este si faptul ca plecarea din tara a intimatei dupa pronuntarea sentintei de catre prima instanta, pe de o parte nu a fost dovedita, iar pe de alta parte, chiar daca s-ar fi probat, nu ar fi fost in masura sa determine reformarea sentintei primei instante intrucat se putea constitui intr-o situatie tranzitorie in cerc, intimata sa fie nevoita sa plece in Spania (unde are o afacere in derulare) lasandu-si copilul la parintii sai.
     Imprejurarea ca intimata nu a participat pana acum la viata sociala a minorei nu poate fi imputata acesteia, pe de o parte intrucat copilul a fost incredintat tatalui in urma cu 5 ani de zile prin hotarare judecatoreasca, iar pe de alta parte s-a dovedit ca aceasta s-a preocupat foarte mult de asigurarea unei stabilitati financiare proprii, scopul sau fiind de asemenea probat: dorinta de a o avea pe fiica sa aproape,  de a o inconjura de dragostea sa materna si de a-i asigura un nivel educational superior celui pe care  i-l puteau oferi bunicii paterni si care de altfel in ultimul timp nu mai functiona.
     Fata de toate aceste considerente, apelul este privit ca neintemeiat si in baza art.296 Cod proc.civila, va fi respins in acest mod, cu obligarea, in tem. art.274 Cod proc.civila a apelantului de a plati intimatei FF suma de 500 lei cheltuieli de judecata.

    
3