CONTESTATIE LA EXECUTARE

Prin decizia civila nr. 302/14.11.2014, tribunalul a respins, ca nefondat, recursul civil declarat de  recurenta-reclamanta  CML.
Pentru a pronunta aceasta hotarare tribunalul a retinut ca, prin cererea inregistrata sub nr. 4877/740/2012 din 20 iunie 2012 la Judecatoria A, reclamanta CML a solicitat instantei, in contradictoriu cu paratul C.E.C. BANK A, sa pronunte o hotarare prin care sa oblige paratul sa considere suma de 10.526 lei drept debit si nu dobanda si sa ii acorde un termen de gratie de 6 luni  dupa care sa restituie cate 60 lei lunar plus dobanda aferenta timp de 15 ani, conform contractului incheiat cu paratul.
  In motivarea cererii, contestatorul a aratat ca avea venituri rezultate din desfasurarea unei activitati in cadrul unui magazin si din cauza crizei si recesiunii i-a fost imposibil sa restituie creditul. Pana in anul 2006, a achitat suma de 10.526 lei, insa parata nu a scazut nimic din credit,  ci doar din dobanzi ramanand de plata suma de 22.700 lei.
A solicitat ca suma de 10.526 lei sa fie scazuta din debit si sa oblige parata sa  ii acorde un termen de gratie de 6 luni,  dupa care sa restituie cate 60 lei lunar, plus dobanda aferenta timp de 15 ani, conform contractului incheiat cu paratul.
Cererea nu a fost intemeiata in drept.
Prin sentinta civila nr. 864 din 19 februarie 2013, Judecatoria A. a declinat competenta solutionarii cauzei in favoarea Judecatoriei Z, unde cauza a fost inregistrata la 6 martie 2013.
Parata CEC Bank SA a depus intampinare,  prin care a aratat ca reclamanta solicita obligarea  sa la modificarea clauzelor contractuale, ceea ce contravine dispozitiilor art. 969 Cod Civil.
A mai aratat ca la data de 10.05.2005, Banca a incheiat cu reclamanta contractul de credit nr. 6010/10.05.2005, potrivit caruia Banca a acordat reclamantei un credit pentru nevoi personale in cuantum de 20.000 lei, pe o perioada de 15 ani. 
       Potrivit contractului (pct. 10), reclamanta avea obligatia de a rambursa creditul in 180 rate lunare, incepand cu data de 20.06.2005, urmand ca dobanda aferenta creditului sa se calculeze dupa formula specificata la pct. 9.
Creditul urma sa se deruleze potrivit graficului de rambursare emis la data utilizarii creditului (11.05.2005). In plus, partile au reglementat ordinea in care obligatiile de plata ale reclamantei urmau sa se stinga, aceasta fiind cea prevazuta la pct. 14 din contract, precum si faptul ca in cazul in care creditul va inregistra restante, Banca va calcula si incasa dobanzi majorate pentru acesta (pct. 18 lit. b si pct. 19 din contractul de credit).
Prin urmare, sumele achitate de reclamanta au fost imputate potrivit acestei ordini de stingere a obligatiilor de plata stabilite prin contract, astfel incat sustinerea reclamantei potrivit careia imputatia platii nu ar fi fost efectuata corect, este neintemeiata.
              Din perspectiva pct. 27 din contractul de credit, potrivit caruia «modificarea clauzelor prezentului contract se poate face cu acordul partilor, prin act aditional» si a principiului obligativitatii contractelor consacrat de dispozitiile art. 969 din Codul civil, nici cererile reclamantei privind stabilirea unui termen de gratie de 6 luni si stabilirea obligatiilor de plata lunare ale acesteia nu sunt intemeiate, instanta nefiind indrituita sa se subroge in dreptul partilor de a modifica clauzele contractului.
Ulterior incheierii contractului, reclamanta nu si-a respectat intocmai obligatiile de plata, fiind inregistrate restante in restituirea creditului acordat reclamantei, pentru acoperirea carora aceasta si-a luat o serie de angajamente de plata, pe care nu le-a respectat. I
In anul 2012, Banca a solicitat executarea silita a reclamantei, titlurile executorii ale Bancii fiind contractul de credit nr.6010/10.05.2005 si contractul de ipoteca nr. 122/10.05.2005 (prin care pentru garantarea creditului acordat reclamantei, garantul MM a constituit ipoteca de rangul I asupra imobilului aflat in proprietatea sa, situat in comuna SM, judet TM).
In drept,  au fost invocate  dispozitiile art. 115-118 C.pr.civ.
   In sustinerea cererii, a depus urmatoarele inscrisuri: contractul de credit nr. 6010/10.05.2005, graficul de rambursare emis la data de 11.05.2005, contractul de ipoteca nr. 122/10.05.2005, angajamentele de plata ale reclamantei, cererea de executare silita.
      In cauza,  a fost atasat dosarul de executare nr.2136/2012 in copie certificat de B.E.J. TVP.
     Prin sentinta civila nr. 2138 din 15 noiembrie 2013, Judecatoria Z a  respins ca neintemeiata actiunea avand ca obiect contestatie la executare formulata de reclamanta CML, in contradictoriu cu paratul C.E.C. BANK  A.
         Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca intre parti s-a incheiat contractul de credit nr. 6010/10.05.2005, prin care parata a acordat  reclamantei un imprumut in suma de 20.000 lei,  pe o perioada de 5 ani potrivit contractului (pct. 10), reclamanta avand obligatia de a rambursa creditul in 180 rate lunare, incepand cu data de 20.06.2005, urmand ca dobanda aferenta creditului sa se calculeze dupa formula specificata la pct. 9.
Creditul urma sa se deruleze potrivit graficului de rambursare emis la data utilizarii creditului (11.05.2005). Conform pct. 14 din contractul incheiat intre cele doua parti, "intre incasarea la scadenta a ratelor de credit si a dobanzilor datorate, prioritate are incasarea dobanzilor datorate."
Reclamantul nu si-a respectat intocmai obligatiile de plata, fiind inregistrate restante in restituirea creditului acordat reclamantului, pentru acoperirea carora acesta si-a luat o serie de angajamente de plata, pe care nu le-a respectat.
In anul 2012, parata a solicitat executarea silita a reclamantei, titlurile executorii ale Bancii fiind contractul de credit nr. 6010/10.05.2005 si contractul de ipoteca nr. 122/10.05.2005 (prin care pentru garantarea creditului acordat reclamantei, garantul MM a constituit ipoteca de rangul I asupra imobilului aflat in proprietatea sa, situat in comuna S, judet T).
Conform art.18 lit. b din cuprinsul contractului de credit "C.E.C. are dreptul sa incaseze dobanzi majorate pentru creditele restante".
Prin urmare, s-a retinut ca reclamanta si-a insusit clauzele contractuale prin semnarea acestui contract, clauze pe care in prezent le solicita a fi modificate de catre instanta, insa, conform art.969 C.civ. "conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante".
A apreciat prima instanta ca in vederea respectarii principiului obligativitatii  contractelor, printr-o  hotarare  judecatoreasca nu se poate modifica raportul juridic creat prin acordul partilor.
Ca atare, cererea reclamantei a fost respinsa, ca neintemeiata.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel apelanta-reclamanta CML.
Apelul nu a fost motivat, asa incat, potrivit art. 292 alin.(2) Cod Procedura Civila, instanta s-a pronuntat in fond,  numai pe baza celor invocate la prima instanta.
Prin decizia civila nr.130/16.04.2014, Tribunalul T - Sectia Civila a admis apelul civil declarat de apelanta-reclamanta CML, impotriva sentintei civile nr. 2138 din 15 noiembrie 2013, pronuntate de Judecatoria Z, in contradictoriu cu intimatul-parat CEC Bank, a desfiintat sentinta apelata si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
Tribunalul, analizand legalitatea si temeinicia hotararii, fata de sustinerile partilor invocate la fond, prin actiune si  intampinare, a constatat apelul intemeiat.
Astfel, prin cerere, apelanta - reclamanta a invocat imputatia platii, solicitand ca plata de 10.526 lei sa fie trecuta la credit si nu la dobanda, respectiv, stabilirea unui termen de garantie de 6 luni, urmand ca restituirea creditului si a dobanzii sa se faca in termen de 15 ani, cate 60 lei lunar, plus dobanda  aferenta.
De asemenea, a mai sustinut ca a fost somata sa achite suma de 22.700 lei.
La randul sau, pe calea intampinarii formulata la fond, intimata - parata a invocat aspecte privind imputatia platii in sensul ca prin art. 14 din contract s-a prevazut ordinea de stingere a obligatiilor de plata, sumele achitate de apelanta - reclamanta fiind imputate potrivit clauzelor contractuale.
A mai aratat ca intrucat apelanta - reclamanta nu si-a  indeplinit obligatiile de plata, a solicitat executarea silita a acesteia.
Prin dispozitivul sentintei apelate, prima instanta s-a pronuntat asupra contestatiei la executare, desi din considerentele hotararii nu rezulta ca cererea apelantei - reclamante a fost analizata ca si contestatie la executare.
De asemenea, din considerentele sentintei nu rezulta ca prima instanta a analizat sustinerile partilor privind imputatia  platii si nu a stabilit modalitatea in care s-a efectuat imputatia platii de 10.526 lei.
Ca atare, retinand ca exista contradictie intre considerentele si dispozitivul sentintei atacate, tribunalul a apreciat ca prima instanta nu a analizat  pricina pe fond, neputandu-se stabili cu certitudine motivele de fapt si de drept care au formulat convingerea instantei.
Totodata, in respectarea dispozitiilor  art. 129 alin.(4) Cod Procedura Civila, prima instanta avea obligatia sa puna in vedere apelantei - reclamante sa precizeze obiectul actiunii: actiune prin care invoca nelegala imputatie a platii efectuate de intimata-parata sau contestatie la executare.  Aceasta cu atat mai mult cu cat imputatia platii (cand plata nu este benevola) este ulterioara executarii silite, sumele fiind aduse in patrimoniul creditoarei.
Impotriva deciziei civile nr.130/16.04.2014 a Tribunalului T a declarat recurs paratul CEC Bank SA, criticand-o pentru incalcarea dispozitiilor art. 402 alin. 2 C.pr.civ, a aplicarii gresite a dispozitiilor art. 129 alin. 4 C.pr.civ. si a interpretarii gresite a actului juridic dedus judecatii, motive de recurs prevazute de dispozitiile art. 304 pct. 1, 8 si 9 C.pr.civ..
1. Prin cererea depusa de Banca (nr. 1418/12.02-2014) pentru primul termen de judecata (din 19.02.2014), Banca a solicitat recalificarea caii de atac dispusa de instanta de fond, din apel in recurs, fata de imprejurarea ca pricina solutionata ca fiind o contestatie la executare, este supusa
dispozitiilor vechiului Cod de procedura civila, conform carora "hotararea  pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel", asa cum prevad dispozitiile art. 402 alin. 2 Cod procedura civila.
Asadar, instanta de apel avea obligatia sa constate incidenta acestor dispozitii legale, sa califice calea de atac ca fiind recurs si sa se pronunte in dosar cu respectarea normelor prevazute de art. 57 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, privind alcatuirea instantei din 3 judecatori.
2. Instanta de apel a retinut gresit ca instanta de fond nu si-ar fi respectat obligatiile prevazute de dispozitiile art. 129 alin. 4 C.pr.civ., intrucat hotararea criticata in apel dovedeste ca instanta de fond a clarificat obiectul cererii deduse judecatii, ca fiind o contestatie la executare data fiind
finalitatea actiunii deduse judecatii fata de situatia de fapt a derularii creditului ce a facut obiectul contractului de credit nr. 6010/10.05.2005, incheiat intre Banca si intimata-reclamanta CML.
Astfel, din considerentele sentintei civile nr. 2138/15.11.2013  pronuntate de Judecatoria Z, rezulta ca instanta a retinut faptul ca nerespectarea obligatiilor de plata asumate prin contractul de credit de catre intimata-reclamanta a determinat executarea silita a titlurilor executorii ale Bancii si ca aceasta executare face obiectul dosarului de executare nr.2136/2012, inregistrat in prezent la B.E.J. TVP caruia i-a si fost solicitata comunicarea tuturor actelor din dosarul de executare.
Prin urmare, instanta de fond a analizat cererea depusa de intimata-reclamanta ca fiind o veritabila contestatie la executare, administrand proba cu inscrisuri (propusa de parti) si analizand actele din dosarul de executare solicitat, din oficiu, executorului judecatoresc (acesta din urma fiind solicitat in toate pricinile avand ca obiect contestatii le executare).
In consecinta, in mod gresit instanta de apel a considerat ca exista contradictie intre considerente si dispozitiv si ca nu se pot stabili cu certitudine motivele de fapt si de drept care au determinat instanta de fond sa respinga actiunea avand ca obiect contestatie la executare.
3. Solutia cenzurata de instanta de apel si anume respingerea contestatiei la executare a fost corecta, fata de faptul ca Banca a inceput executarea silita impotriva intimatei-reclamante pentru recuperarea unei creante certe, lichide si exigibile, in conformitate cu dispozitiile art. 379 alin. 1 C.pr.civ. si ca executarea silita s-a desfasurat fara sa fi existat vreo opozitie din partea intimatei-reclamante, pana la data depunerii cererii solutionate de Judecatoria Z, in cadrul dosarului nr. 4877/740/2012.
In plus, instanta de apel nu a tinut seama de faptul ca instanta de fond s-a pronuntat implicit si asupra contestatiei depuse cu privire la cuantumul creantei Bancii, retinand in hotarare motivele care au condus-o la pronuntarea acesteia, asa cum rezultau si din apararile formulate de recurent.
In drept, recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 1, 8 si 9 C.pr.civ.
Intimata - reclamanta CML a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului, deoarece Banca a incasat de la ea mai multi bani, incepand cu anul 2005 pana in prezent, suma de 10.476 lei. Aceasta suma nu a decontat nimic din creditul care l-a luat in suma de 20.000 lei. Intimata a achitat 10.476 lei, iar Banca o someaza sa mai dea inca 22.000 lei fara sa-i scada din creditul care l-a luat, in plus a crescut creditul fata de contract cu inca 2.000 lei.
In recurs, nu s-a administrat proba cu inscrisuri noi, conform art.305 Cod procedura civila.
Examinand decizia recurata, prin prisma motivelor de recurs invocate, in limitele cererii de recurs, potrivit art. 316 Cod procedura civila in referire la art. 295 din acelasi act normativ, Curtea a apreciaza recursul promovat, ca fiind fondat, pentru urmatoarele considerente:
1.Curtea a observat, contrar asertiunilor tribunalului, ca intimata contestatoare si-a precizat, cererea sa ca reprezentand o contestatie la executare, la termenul de judecata din data de 19.02.2013, in fata Judecatoriei A.
Aceeasi calificare juridica a fost atribuita cererii de chemare in judecata, si de catre instanta de fond, Judecatoria Z si aceeasi rezulta din petitul actiunii introduse de contestatoare (ce se plange in principal, de suma pentru care este executata silit, apreciind-o incorect calculata, data fiind achitarea unui cuantum din aceasta), manifestarea de vointa a acesteia in acest sens regasindu-se in toate precizarile sale, inclusiv in cadrul intampinarii din prezenta cale de atac, unde a aratat ca este executata pentru o suma mai mare decat datoreaza urmare a aplicarii imputatiei de plata.
Concluzia expusa rezulta inclusiv din alegerea momentului formularii cererii prezente, situat in cadrul executarii silite declansate impotriva debitoarei.
Asadar, in mod corect judecatoria a solutionat cererea intimatei ca reprezentand o contestatie la executare de drept comun.
2. Potrivit art.402 al. 2 Cod procedura civila, "Hotararea  pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel, cu exceptia hotararii pronuntate in temeiul art. 400^1 si al art. 401 alin. 2", nefiind cazul exceptiei ilustrate.
Prin urmare, calea de atac impotriva hotararii de fond pronuntate de judecatorie, era recursul si nu apelul, cum gresit s-a apreciat de Judecatoria Z (prin dispozitivul sentintei) si de Tribunalul T.
  Consecinta a gresitei calificari a caii de atac, Tribunalul a incalcat si dispozitiile art. 54 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, potrivit carora: "Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori, iar recursurile, in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel". Nerespectarea normelor legale privind compunerea completului, cum este si cea referitoare la numarul de judecatori, atrage nulitatea hotararii pronuntate, nulitate neconditionata de existenta unei vatamari.
Urmare a constatarii nulitatii hotararii pronuntate in cauza, pentru motivul legat de gresita compunere a instantei, urmare a eronatei calificari a caii de atac declarate impotriva sentintei de fond, se impune in temeiul art. 312 Cod Procedura Civila, casarea integrala a deciziei recurate si rejudecarea caii de atac formulate, cu calificarea lor expusa si intr-un complet format din trei judecatori.
Totodata, Curtea a apreciat ca  recursul impotriva deciziei pronuntate de tribunal, este admisibil, prin prisma statuarilor instantei supreme, din cadrul Deciziei nr. 35 din 14 decembrie 2009 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind admisibilitatea recursului declarat impotriva hotararilor prin care a fost judecat apelul, in situatia particulara in care, potrivit legii, recursul era singura cale de atac care putea fi exercitata impotriva hotararii instantei de fond, statuari care isi regasesc pe deplin aplicabilitatea, datorita argumentului de analogie, si in materie civila.
Pentru ansamblul acestor considerente, in temeiul art.312 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul formulat de recurentul - parat CEC BANK SA, a casat decizia civila recurata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, in complet de recurs.
In rejudecare in complet de recurs, cauza a fost inregistrata la Tribunalul T, sub nr. 4877/740/2012*.
Verificand legalitatea sentintei recurate in raport de dispozitiile art. 304 ind.1 C. proc. civ., se apreciaza ca recursul declarat  nu este intemeiat.
Prin actiunea formulata,  reclamanta a solicitat ca plata de 10.526 lei sa fie trecuta la credit si nu la dobanda, sa-i fie acordat un termen de garantie de 6 luni, urmand ca restituirea creditului si a dobanzii sa se faca in termen de 15 ani, cate 60 lei lunar, plus dobanda  aferenta, pe care aceasta a calificat-o  ca reprezentand o contestatie la executare, la termenul de judecata din data de 19.02.2013, in fata Judecatoriei A.
Judecatoria Z a respins contestatia la executare formulata de contestatoarea CML prin sentinta civila nr. 2138/15.11.2013.
Prima instanta a retinut in mod corect ca, intrucat contestatoarea nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul de credit nr. 6010/10.05.2005,  in sensul de a achita la termen ratele lunare aferente creditului in suma de 20.000 lei, conform graficului emis la data incheierii contractului, pentru acoperirea carora acesta si-a luat o serie de angajamente de plata, pe care nu le-a respectat.
De asemenea, s-a retinut ca intimata a facut aplicabilitatea art. 14 din contractul incheiat de parti, potrivit carora, intre incasarea la scadenta a ratelor de credit si a dobanzilor datorate, prioritate are incasarea dobanzilor datorate si a  art.18 lit. b din cuprinsul contractului de credit "C.E.C. are dreptul sa incaseze dobanzi majorate pentru creditele restante".
Intrucat litigiul dintre parti este supus Codului civil vechi, in raport de dispozitiile art. 102 din Legea nr. 71/2011, iar  potrivit art. 969 C. civ. ,, Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante", instanta de fond in mod corect a respins actiunea, aceasta neputand dispunand modificarea clauzelor din contractul de credit incheiat de parti.
Mai mult decat atat, se constata ca pentru neexecutarea la termen a obligatiilor stabilite prin contractul de credit, intimatul a pornit executarea silita a titlurilor executorii formandu-se dosarul de executare nr.2136/2012, inregistrat in prezent la B.E.J. TVP, fara ca apelanta contestatoare sa faca dovada ca a contestat actele de executare emise.
Fata de considerentele expuse, recursul a fost respins.