PRETENTII. APLICAREA IN CAUZA A DISPOZITIILOR ART. 17 ALIN. 2 DIN OUG NR. 123/2006 SI A ART. 2 DIN OUG NR. 9/2000, IN CONDITIILE IN CARE RECLAMANTA A INVOCAT DREPT TEMEI LEGAL AL CAPATULUI DE CERERE PRIVIND PLATA DOBANZII LEGALE, ART. 124 DIN CODUL D...

Prin actiunea  inregistrata  la nr.3853/740  din 1 iunie 2009 pe rolul Judecatoriei   A., reclamanta  Agentia de  Plati  si Interventie pentru Agricultura  - Centrul Judetean  T. a chemat in judecata pe paratul Z. Ghe. solicitand instantei ca prin  hotararea ce se va pronunta sa fie obligat la plata sumei de  432 lei cu titlu de creanta (plata  nedatorata), actualizata cu dobanda  legala calculata de la data punerii in intarziere pana la data  platii efective, precum si la plata  cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca in baza cererii  nr.405/24.10.2006 formulata de parat,  a acordat  acestuia  sprijin financiar  sub forma de bonuri  valorice in suma de 432 lei, in vederea infiintarii  culturii de  grau pentru suprafata de 2,88 ha teren.
A mai aratat ca la data verificarii culturii pentru care s-a formulat  cererea de sprijin , s-a  incheiat procesul verbal de  receptie si restituire nr.405/29.03.2007 prin care s-a constatat  ca  paratul nu a infiintat  cultura de  grau pentru suprafata de  teren  2,88  ha, astfel ca trebuie sa  restituie suma  acordata. 
Reclamanta a mai mentionat ca  desi a depus diligente pentru recuperarea creantei  sale care este  certa, lichida si exigibila,   paratul nu a inteles sa o restituie  suma respectiva  de bunavoie.
In drept, au fost  invocate  dispozitiile art.1092, 1105  Cod civil, Ordinul   nr.687/2007 al M.A.D.R.  si  Codul de procedura fiscala.
In dovedirea actiunii,  reclamanta a depus inscrisuri  (f.4-7).
Paratul desi citat nu a depus intampinare.
Prin  sentinta civila nr. 2482/02.12.2009 pronuntata de Judecatoria Alexandria  s-a admis in parte actiunea in sensul ca paratul a fost obligat sa restituie reclamantei suma de 432  lei  cu titlu de sprijin   financiar nejustificat si s-au respins ca neintemeiate capetele  de cerere privind acordarea  dobanzii legale prevazuta de  art.124 Cod procedura fiscala si  plata cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca  suma de 432  lei acordata paratului sub forma de  bonuri valorice pentru achizitionarea de  ingrasaminte si  motorina reprezinta sprijin financiar  nejustificat, intrucat acesta nu a infiintat cultura de grau  pe suprafata mentionata in  cererea de  acordare a sprijinului  financiar, motiv pentru care s-a dispus  restituirea catre  reclamanta.
Capatul  de cerere privind acordarea  dobanzii legale aferente sumei datorate a fost  respins pe considerentul ca dispozitiile art.124  Cod procedura  fiscala invocate de reclamanta, se refera  la dobanzile  aferente in  cazul sumelor  de restituit sau de rambursat de la buget catre contribuabili si nu invers.
A  mai motivat ca, desi art.17 alin.2 din OUG nr.123/2006 prevede ca sumele   necuvenite  acordate  sub forma de sprijin  financiar se recupereaza, cu  aplicarea dobanzilor si  penalitatilor prevazute de legislatia in vigoare, totusi aceste dispozitii nu  se refera si nu fac  trimitere la  dispozitiile art.124 din Codul de procedura fiscala.
De asemenea, s-a  respins si capatul  de cerere  privind plata  cheltuielilor  de judecata, avand in vedere ca reclamanta nu a facut dovada efectuarii  vreunei cheltuieli in proces, fiind scutita de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.
Impotriva  acestei  sentinte a declarat recurs in termen  reclamanta solicitand modificarea  hotararii  pentru nelegalitate si netemeinicie in ce priveste respingerea  capatului de cerere privind  obligarea la plata  dobanzilor legale.
A motivat ca a   solicitat instantei de fond sa oblige pe parat si la plata  dobanzii legale  prevazute de art.17 din OUG  nr. 123/2006 si a invocat art.124 alin.2 din Codul de procedura fiscala, cat priveste  procentul de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere.
In dovedirea motivului de recurs  a depus  in xerocopii:  Manualul de procedura  privind recuperarea  debitelor  rezultate in urma acordarii  subventiilor  de la bugetul de stat si modelul de  notificare de plata si  punere in intarziere  (f.5 - 9).
Intimatul parat nu a depus  intampinare.
Verificand legalitatea si temeinicia  hotararii atacate in raport  de criticile formulate , tribunalul va admite  recursul declarat  pentru considerentele  care vor succede.
Instanta de fond  a respins capatul de cerere privind obligarea paratului la plata dobanzii legale , motivand in esenta ca  dispozitiile art.124  din Codul de procedura  fiscala  invocate de recurenta reclamanta  se refera la dobanzile ce trebuie acordate in cazul  sumelor de restituit sau de rambursat de la buget catre contribuabili, si nu invers.
In raport de prevederile art.84 si 129 alin.4  Cod procedura civila, instanta de fond trebuia  sa constate ca temeiul de drept invocat de reclamanta, nu o leaga  aceasta  putand califica actiunea in functie de  scopul real urmarit de parte si de continutul  raportului juridic  dedus judecatii.
Prin urmare,  in virtutea rolului activ, instanta trebuia sa solicite reclamantei sa precizeze daca temeiul de drept  in ce  priveste  capatul de cerere privind plata dobanzii  legale  aferente sumei  a carei restituire o solicita este art.124 din Codul de procedura fiscala sau nu.
In cererea de recurs recurenta reclamanta a  precizat  ca temeiul  de drept in ce priveste  capatul de cerere  accesoriu  este art.17 din OUG  nr.123/2006, prevederile art.124  din  Codul de procedura fiscala fiind invocate numai cat  priveste cuantumul  dobanzii.
Intr-adevar, art.17 alin.2 din  OUG  nr.123/2006 prevede ca sumele  necuvenite acordate  sub forma de sprijin  se recupereaza cu aplicarea  dobanzilor  si  penalitatilor prevazute de  legislatia in vigoare.
Art.3 din OUG nr.9/2000 stabileste nivelul dobanzii  legale  in materie civila.
Potrivit art.2 din OUG  nr.9/2000, in cazul in care, potrivit  dispozitiilor legale sau  prevederilor  contractuale, obligatia este purtatoare de  dobanzi, fara sa se arate rata dobanzii, se va plati dobanda legala
In raport de aceste  prevederi intimatul parat  datoreaza  reclamantei si dobanda  legala aferenta sumei  de 432 lei  cu incepere de la data introducerii actiunii  si pana la data  platii efective.
In cauza, instanta  desi a retinut ca dispozitiile art.17 alin.2 din OUG nr.123/2006 reglementeaza acordarea dobanzilor  si  penalitatilor  prevazute de legislatia in vigoare, nu a dat  dovada de rol activ in lamurirea  temeiului juridic al  cererii accesorii privind  plata dobanzii , limitandu-se sa constate ca aceste prevederi  nu fac referire si nici trimitere la dispozitiile  art.124 din Codul de procedura fiscala.
Asa fiind, in mod eronat, instanta a respins ca neintemeiat  capatul de cerere privind obligarea intimatului  parat  la plata dobanzii aferente  sumei  a carei restituire  se solicita.
Fata de considerentele ce preced, in baza art.312  alin.2 Cod procedura  civila se va admite  recursul  declarat, modifica sentinta atacata, in sensul admiterii si a  capatului de cerere privind dobanda, intimatul parat  urmand a fi obligat  la plata dobanzii  legale aferente sumei de 432 lei, cu incepere de la data  introducerii actiunii si pana la achitarea sumei.Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei  atacate.