Revendicare imobiliara

Prin cererea adresata Judecatoriei Suceava si inregistrata  sub nr. 6094/314/2008 din data de 7 octombrie 2008, reclamantii S. R., S. C.T. si P. C. T. au chemat-o in judecata si personal la interogatoriu pe parata L. A. pentru stabilirea liniei de hotar dintre suprafata de 6500 m.p. teren proprietatea reclamantilor identic cu p.f. nr. 1374/163 aratura din C.F. nr. 9465 a comunei cadastrale Suceava, situata la locul numit " Hacicadar" si suprafata de 2500 m.p. teren proprietatea paratei situata la locul numit " Hacicadar", obligarea paratei sa le lase  reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 2500 m.p. teren din trupul de 6500 m.p. teren de la locul numit " Hacicadar", teren evaluat la suma de 1250 lei, sa se dispuna obligarea paratei sa ridice gardul construit pe suprafata de 6500 m.p. teren proprietatea  reclamantilor iar in caz de refuz sa fie autorizati reclamantii sa il ridica pe cheltuiala paratei, sa se dispuna obligarea paratei sa achite reclamantilor suma de 300 lei cu titlu de daune pentru lipsa de folosinta a terenului revendicat pe perioada 2007-2009 si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii de chemare in judecata, reclamantii au aratat faptul ca prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 24543/ 9 decembrie 1994 de Notariatul de Stat Judetean Suceava prim reclamanta S. R. a dobandit proprietatea suprafetei de 6500 m.p. teren arabil situat la locul numit " Hacicadar" invecinat cu L. I., paratul si K. A., identica cu p.f. nr. 1394/163 din C.F. nr. 9504 a comunei cadastrale Suceava, de la numitii K. A. si K. O., ca bun comun cu sotul prim reclamantei S. M., teren pe care l-a intabulat in C.F. nr. 9465 a comunei cadastrale Suceava. Sustin reclamantii ca la data de 5 august 2006 numitul S. M. a decedat iar reclamantii sunt mostenitorii acestuia conform certificatului de mostenitor nr. 162/2006 eliberat de Biroul Notarului Public Mircea Eugen Bobric din Suceava. La randul lor, vanzatorii K. A. si K. O. au dobandit acest teren prin cumparare, in baza contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 23923/2 octombrie 1994 de  Notariatul de Stat Judetean Suceava, care face parte dintr-un trup de 13.000 m.p. teren, de la T. G., conform planului de situatie intocmit de ing. nemes Mircea la 2 noiembrie 1994, iar T. G. a dobandit terenul prin reconstituirea dreptului de proprietate in baza Legii 18/1991, prin titlul de proprietate nr. 399/ 10 februarie 1994 emis in baza sentintei civile nr. 8466/1992 a Judecatoriei Suceava si a procesului verbal de punere in posesie din 13 octombrie 1993 cu dimensiunile indicate in schita intocmita conform masuratorilor facute de Comisia comunala Moara de aplicare a Legii 18/1991.
De la data cumpararii, reclamantii au sustinut ca au stapanit terenul si l-au cultivat nestingheriti de nimeni pana in primavara anului 2007. Mai arata reclamantii ca parata L. A. pretinde ca este proprietara unei suprafete de teren invecinata cu suprafata de 6500 m.p. teren proprietatea reclamantilor, pe care ar fi dobandit-o de la numitul L. C., socrul ei ( desi reclamantii se invecineaza cu L. I. care este fratele   sotului paratei) si in primavara anului 2007 parata a ocupat o suprafata de 4 ari teren pe care era insamantata cu cartofi pe care i-a recoltat si si-a insusit recolta. Sustin reclamantii ca in anul 2008, parata a ocupat aproximativ 25 ari de teren din terenul reclamantilor, din care 4 ari era insamantat cu orz, pe care parata l-a cosit inainte de a ajunge la maturitate, iar diferenta de teren pe care a ocupat-o si care era cultivata cu lucerna si iarba si-a insusit recolta cauzandu-le reclamantilor un prejudiciu total de 300 lei, reprezentand contravaloarea recoltei pe care ar fi obtinut-o de pe acest teren.  Mai arata reclamantii ca tot in anul 2008, parata a construit un gard pe terenul reclamantilor pretinzand ca este proprietara a 25 de ari de teren pe care l-a ocupat abuziv si ca limita de hotar este cea  care a delimitat-o  prin gard. Deoarece nu este posibila rezolvarea pe cale amiabila a litigiului, reclamantii solicita   admiterea actiunii cu toate capetele de cerere. Cum parata este in culpa procesuala, reclamantii solicita obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata. In drept, reclamantii si-au intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 584 Cod civil, art. 480 Cod civil, art. 494 Cod civil, art. 998 Cod civil si art. 274 Cod procedura civila.
In data de 27 octombrie 2009, reclamantii si-au modificat cererea de chemare in judecata, solicitand  introducerea in cauza in calitate de parata a numitei L. S., careia, conform actului de partaj voluntar    autentificat sub nr. 1637 din data de 28 mai 2009 de B.N.P. Petru Atanasoaei din Suceava i s-a atribuit suprafata de 2000 m.p. teren arabil ( din suprafata de 2500 m.p. teren arabil aflat in litigiu) situat in extravilanul satului Moara, comuna Moara, jud. Suceava, la locul numit " Ghisina" (f. 121).
Prin incheierea de sedinta di data de 27 octombrie 2009 (f.122) s-a dispus introducerea in cauza in calitate de parata a numitei L. S..
Legal citata, parata L. A. a depus intampinare (f. 23) prin care a solicitat respingerea actiunii motivat de faptul ca are acte de proprietate autentice pentru suprafata de teren in litigiu si nu a ocupat nicio suprafata de teren din terenul proprietatea reclamantilor.
Legal citata, parata L. S. nu s-a prezentat in instanta, dar a fost legal reprezentata de mama sa, parata L. A. conform procurii generale autentificate sub nr. 1569 din data de 21 mai 2009 ( f.126) care a depus intampinare (f. 125) prin care a solicitat respingerea actiunii.
Prin sentinta civila nr.5553 din 22.12.2009 Judecatoria Suceava a admis  actiunea asa cum a fost modificata in parte formulata de reclamantii S. R.,S. C. T. si P. C. T.; a dispus obligarea paratelor sa le lase reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 2500 mp teren arabil situata la locul numit,, Hagicadar"in localitatea Moara-Bulai, comuna Moara, jud. Suceava, delimitata in raportul de expertiza judiciara si in planul de situatie anexa la raportul de expertiza judiciara in conturul h-F-E-D-d-a-j-i-b-e-f-g(f.108).
S-a dispus obligarea paratelor sa ridice gardul construit de pe suprafata de 2500 mp teren indicata mai sus, proprietatea reclamantelor, gard amplasat pe aliniamentul notat e-b si din punctele i si j de la drum din planul de situatie anexa la raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de experta Andrei Mariana de la f. 103.
S-a dispus obligarea paratei L. A. sa achite reclamantilor suma de 35, 24 lei cu titlu de despagubiri civile reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a terenului revendicat in perioada 7 octombrie-31 decembrie 2008.
S-a dispus obligarea paratei L. A. sa achite reclamantilor suma de 523, 06 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
S-a dispus obligarea paratei L. S. sa achite reclamantilor suma de 261, 53 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca, analizand probatoriul: contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 24573 din data de 9 decembrie 1994 la fostul Notariat de Stat Judetean Suceava (f.8), extrasul de carte funciara (f.9), certificatul de mostenitor nr.  162 din data de 18 decembrie 2006 eliberat de B.N.P. Mircea Eugen Bobric din Suceava (f. 10), contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.  23923 din data de 2 decembrie 1994 la fostul Notariat de Stat Judetean Suceava (f.11), planul de situatie (f.12), titlul de proprietate nr. 399 din data de 10 februarie 1994 (f.13), procesul verbal de punere in posesie din data de 13 octombrie 1993 (f.15), extras de carte funciara pentru informare (f.36) extras dupa registrul agricol din anii 1959-1962 pe numele lui L. C. T. (f.37), Ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ data de Parchetul de pe langa Judecatoria Suceava nr.  1038/P/2007 (f.38), adeverinta nr. 7 din data de 19 septembrie 1991 emisa de Comisia comunala de fond funciar Moara, jud. Suceava (f.46), testamentul autentificat sub nr. 14943 din data de 2 august 1995 la fostul Notariat de Stat Judetean Suceava (f.47), certificatul de mostenitor nr. 117 din data de 9 mai 2000 eliberat de B.N.P. Petru Atanasoaei din mun. Suceava (f. 48), titlul de proprietate nr. 666 din data de 31 martie 1995 (f.45), titlul de proprietate nr. 399 din data de 10 februarie 1994 (f. 67), certificatul fiscal (f. (f.94), raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de expert Andrei Mariana (f. 103), certificatul de mostenitor nr. 117 din data de 9 mai 2000 eliberat de B.N.P. Petru Atanasoaei din Suceava (f. 124), actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1637 din data de 28 mai 2009 la B.N.P. Petru Atanasoaei din Suceava (f. 116), interogatoriul civil al paratei L.A. (f.56), declaratiile martorilor  K. G. (f.58) si P. F. (f.81), instanta a retinut urmatoarele:
Prin titlul de proprietate nr. 399 din data de 10 februarie 1994, numitului T. G., in calitate de mostenitor al defunctului T. I., i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 13000 m.p. teren arabil situat la locul numit "  Hagicadar" in extravilanul satului Moara, comuna Moara, jud. Suceava.
Prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 23923 din data de 2 decembrie 1994 la fostul Notariat de Stat Judetean Suceava (f.11) T. G. i-a vandut numitului K. A. suprafata de 13000 m.p. teren arabil inscrisa  in titlul de proprietate nr. 399 din data de 10 februarie 1994 la un pret de 10o.000 lei ROL, dreptul de proprietate al dobanditorului fiind inscris in cartea funciara cu numarul 5748/1994 din data de 2 decembrie 1994.
Ulterior K. A. si sotia sa, K. O. i-au vandut reclamantei S. R. suprafata de 6500 m.p. teren arabil, situata la locul numit " Hacicadar" invecinata cu L. I., paraul si K. A., identic cu parcela nr. 1376/163 aratura din cartea funciara  nr. 9584 a comunei cadastrale Suceava la un pret de 100.000 lei. Bunul cumparat a devenit proprietatea in devalmasie a cumparatoarei S. R. si a sotului sau, defunctul S. M., in conformitate cu dispozitiile art. 30 din Codul familiei.
La data de 5 august 2006 a decedat S. M. iar mostenitorii legali dupa acesta au ramas reclamanta S. R. in calitate de sotie supravietuitoare si   reclamantii S. C. T. si P. C.  T.  in calitate de fii asa cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 162 din data de 18 decembrie 2006 eliberat de B.N.P. Mircea Eugen Bobric din Suceava (f. 10).
Dupa cum rezulta din titlul de proprietate nr. 666 din data de  31 martie 1995 (f.112) numitului L. T. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 2500 m.p. teren arabil situata la locul numit ,,Ghisinia" in extravilanul satului Moara, comuna Moara, jud. Suceava, cu vecinatatile : N: T. I., E: SCA, S_- L. I. si V:  Parau.
L. T. a decedat la data de 21 august 1995 iar mostenitorii legali dupa acesta au ramas parata L. A. in calitate de sotie supravietuitoare si numitii S. E., L. S., M. V., L. C. si L. D., in calitate de fii asa cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 117 din data de 9 mai 2000 eliberat de B.N.P. Petru Atanasoaei din Suceava (f.114).
Ulterior, ca urmare a partajului voluntar autentificat sub nr. 1637 din data de 28 mai 2009 la B.N.P. Petru Atanasoaei din Suceava (f. 115) intre mostenitorii defunctului L. T. cu privire la bunurile ce alcatuiesc masa succesorala ramasa dupa defunct, paratei L. A. i-a fost atribuita suprafata de 5000 m.p. teren arabil ( din trupul de 2500 m.p. teren) situat in extravilanul satului Moara, comuna Moara, la locul numit " Ghisinia" iar paratei L. S. i-a fost atribuita suprafata de 2000 m.p. teren  arabil ( din trupul de 2500 m.p. teren) situat in extravilanul satului Moara, comuna Moara, jud. Suceava, la locul numit " Ghisinia".
Din concluziile raportului de expertiza tehnica- judiciara intocmit de expert Andrei Mariana ( f.103), necontestat de parti rezulta ca nu se poate stabili linia  de hotar dintre terenurile partilor, deoarece acestea nu se invecineaza ci se suprapun ( terenul de 6500 m.p. teren revendicat de catre reclamanti incluzandu-l integral pe cel de 2500 m.p. teren detinut de catre parata). Avand in vedere ca nu se poate stabili linia de hotar dintre proprietatile partilor, acest capat de cerere nu poate fi admis.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind revendicarea imobiliara, din raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de Andrei Mariana (f.103) rezulta ca suprafata de 2500 m.p. teren arabil situata la locul numit " Ghisinia" in extravilanul satului Moara, comuna Moara, jud. Suceava este inclusa integral in parcela de 6500 m.p. teren situata la locul numit " Hacicadar" inclusa in actele de proprietate ale reclamantilor si este detinuta in prezent de parata L.A. pe amplasamentul delimitat in conturul h-F-E-D-d-a-j-i-b-e-f-g in planul de situatie anexa la raportul de expertiza judiciara de la fila 108, intre actele de proprietate ale partilor existand suprapunere pentru suprafata de 2500 m.p. teren.
Actiunea in revendicare este acea actiune reala si petitorie prin care proprietarul, care a pierdut posesia bunului sau, cere restituirea acestui bun, de la  posesorul neproprietar. In conditiile in care atat reclamantii cat si paratele prezinta titlu scrise privind dreptul de proprietate asupra  bunului revendicat care provin de la autori deosebiti, trebuie sa se compare drepturile autorilor de la care provin cele doua titluri si pentru a vedea care autor are dreptul de proprietate preferabil.
Comparand dreptul de proprietate al autorului initial al reclamantilor, T. G., inscris in titlul de proprietate nr. 399  din data de 10 februarie 1994 si cel al autorului paratelor, defunctul L. C. T., inscris in titlul de proprietate nr. 666 din data de 31 martie 1995 (f.112) instanta a constatat ca dreptul de proprietate al autorului reclamantilor este preferabil celui al autorului paratelor.
Astfel, titlul de proprietate nr. 399 din data de 10 februarie 1994 al lui T.G. este emis in baza sentintei civile nr. 8466 din data de 17 noiembrie 1992 a Judecatoriei Suceava, ramasa definitiva si irevocabila ( dosar nr. 1471/1992) (f.14), din care rezulta ca autorul lui T. G., T. I. avea in proprietate suprafata de 1,30 ha teren pe raza localitatii Moara, jud. Suceava.
Pe de alta parte, din registrul agricol din anii 1959-1962 a lui L.T. (f.37) rezulta ca acesta nu a detinut nicio suprafata de teren de 2500 m.p. teren arabil in extravilanul satului Moara, comuna Moara, la locul numit " Ghisinia" ci doar suprafata de 2600 m.p. teren la locul numit " Putreda" precum si suprafata de 600 m.p. teren curti cladiri.
Instanta a mai constatat ca titlul de proprietate nr. 399 din data de 10 februarie 1994 al autorului reclamantilor, T. G., este emis anterior titlului de proprietate al autorului paratelor, L. T. ( 31 martie 1995).
Dupa cum rezulta din procesul verbal de punere in posesie din data de 13 octombrie 1993 (f.15) si din raportul de expertiza intocmit de expert Andrei Mariana,  autorul reclamantilor, T. G., a fost pus in posesie la data de  13 octombrie 1993 cu suprafata de 13.000 m.p. teren situata la locul numit " Hagicadar" pe cand autorul paratelor, L. T., nu are proces verbal de punere in posesie pentru suprafata de 2500 m.p. teren arabil extravilan situata la locul numit "Ghisinia" sau "Hagicadar".
De asemenea, T. G., cat si dobanditorii ulterior ai suprafetei de 6500 m.p. teren arabil  la locul numit "Hagicadar" si-au inscris dreptul de proprietate in cartea funciara asupra suprafetei de teren revendicate pe cand paratele nu.
Prin urmare, dreptul de proprietate al autorului reclamantilor este preferabil celui al autorului paratelor astfel incat capatul de cerere privind revendicarea imobiliara apare ca fiind intemeiat.
Potrivit art. 492 Cod civil, orice plantatie, constructie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra.
Dupa cum rezulta  din dispozitiile art. 494 Cod civil, proprietarul terenului pe care au fost edificate constructii  de o alta persoana cu materialele acesteia, devine, ca efect al accesiunii imobiliare artificiale, proprietarul acestor lucrari sau constructii.
Dupa cum rezulta din  dispozitiile art. 494 al.1 si 2 Cod civil, proprietarul terenului are dreptul de a le tine pentru dansul sau de a indatora acea persoana  sa le ridice, ridicarea constructiilor urmand sa se faca pe cheltuiala celui care le-a facut.
Din interogatoriul civil al paratei L. A. (f.56) si din  raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de expert Andrei Mariana (f.103) rezulta ca parata L. A. a edificat noua stalpi de gard pe suprafata de teren revendicata situati pe aliniamentul notat e-b si i-g din planul de situatie intocmit de expert la fila 108 fara a detine autorizatie de constructie in anul 2008.
Cum instanta a constatat ca suprafata de teren revendicata este proprietatea reclamantilor, a admis si acest capat de cerere in parte, in temeiul art. 492 si art. 494 al.1 si 2 Cod civil, si a dispus obligarea paratelor sa ridice gardul construit de pe suprafata de 2500 m.p. teren revendicata, proprietatea reclamantilor. Instanta nu poate dispune autorizarea reclamantilor sa ridice ei insisi gardul  pe cheltuiala paratelor in caz de refuz al acestora de a-l ridica  deoarece acest lucru nu poate fi facut decat in conditiile art. 5802 Cod procedura civila, in conditiile in care prezenta hotarare va reveni irevocabila si titlul executoriu  si se va dovedi refuzul paratelor de a refuza indeplinirea obligatiei de a face, cuprinsa in titlul executoriu.
Reclamantii au mai solicitat obligarea paratelor sa le plateasca suma de 300 lei cu titlu de daune pentru lipsa de folosinta a terenului revendicat pe anii 2007-2008.
Una din efectele admiterii actiunii in revendicare imobiliara este si restituirea fructelor  produse de bunul revendicat, urmandu-se a se face distinctie dupa cum posesorul parat a fost de buna sau de rea credinta in privinta dreptului pe care l-a pretins asupra bunului. Posesorul de buna credinta va putea, ca o rasplata a bunei sale credinte sa retina fructele incasate sau percepute pana la data intentarii actiunii in revendicare  de catre  adevaratul proprietar. El va trebui sa restituie  insa fructele pe care le-a incasa sau perceput pentru perioada actiunii in revendicare, deoarece se considera ca buna  sa credinta a incetat odata cu introducerea actiunii.
Din probatoriul administrat in cauza, in special din interogatoriul civil al paratei L. A. (f.56), declaratiile martorilor  K. G. (f.58) cat si din Ordonanta de scoatere de sub urmarire penala nr. 1038/P/2007 din data de 5 iunie 2008 data de Parchetul de pe langa Judecatoria Suceava (f.63) rezulta ca parata L. A. a detinut in folosinta exclusiva suprafata de teren revendicata din anul 2007 si pana in prezent insa instanta a constatat ca aceasta a avut calitatea de posesor de buna credinta datorita faptului ca parata L. A. a avut reprezentarea calitatii sale de proprietar asupra suprafetei de teren reprezentate prin prisma actului de proprietate autentic  al autorului sau. Prin urmare, parata L. A. nu poate fi obligata sa restituie fructele produse de bunul revendicat decat dupa introducerea actiunii in revendicare imobiliara, care este data de 7 octombrie 2008 pana la data de 31 decembrie 2008 avand in vedere ca reclamantii nu au cerut daune decat pe anii 2007 si 2008 si nu si pe anul 2009 si tinand cont de faptul ca parata L. A. are folosinta  exclusiva asupra suprafetei de teren in litigiu.
Din declaratia martorului K. G. (f.58) rezulta ca reclamanta S. R. a apelat la acest martor si la fratele acestuia I. sa-i are si sa ii semene orz si cartofi pe suprafata de la locul numit " Hagicadar" iar declaratia martorului P. F. (f.81) rezulta ca de pe suprafata de 400 m.p. teren s-ar putea obtine o productie de 6-700 kg de cartofi iar un kg de cartofi ar putea  costa de la 6000 lei ROL la 10.000 lei ROL.
Prin urmare, s-a dispus obligarea paratei L. A. sa achite reclamantilor suma de 35,24 lei cu titlu de despagubiri civile reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a terenului revendicat in perioada 30 octombrie -31 decembrie 2009. Instanta nu a dispus obligarea paratei L. S. la plata de despagubiri civile pentru lipsa de folosinta a terenului, motivat de faptul ca parata L. S. nu a folosit suprafata de teren revendicata, aceasta fiind detinuta, in mod exclusiv, de parata L. A..
In consecinta, s-a admis actiunea asa cum a fost modificata, in parte. In temeiul art. 480 si urmatoarele Cod civil, s-a dispus obligarea paratelor sa le lase reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 2500 mp teren arabil situata la locul numit,, Hagicadar"in localitatea Moara-Bulai, comuna Moara, jud. Suceava, delimitata in raportul de expertiza judiciara si in planul de situatie anexa la raportul de expertiza judiciara in conturul h-F-E-D-d-a-j-i-b-e-f-g(f.108) iar in temeiul art. 492 si art. 494 al.1 si 2 Cod civil, s-a dispus obligarea paratelor sa ridice gardul construit de pe suprafata de 2500 mp teren indicata mai sus, proprietatea reclamantelor, gard amplasat pe aliniamentul notat e-b si din punctele i si j de la drum din planul de situatie anexa la raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de experta Andrei Mariana de la f. 103.
In temeiul art. 483, art. 485-487 Cod  civil si ale art. 998 Cod civil, s-a dispus obligarea paratei L. A. sa achite reclamantilor suma de 35,24 lei cu titlu de despagubiri civile reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a terenului revendicat pentru perioada 7 octombrie - 31 decembrie 2008.
In temeiul art. 274, art. 276 si art. 277 Cod procedura civila, instanta a dispus obligarea paratei L. A. sa achite reclamantilor suma de 523,06 lei cu titlu de cheltuieli de judecata si a paratei L. S. sa achite reclamantilor suma de 261,53 lei cu titlu de cheltuieli de judecata proportional cu gradul de admitere a actiunii si avand in vedere natura raportului de drept dintre parti.
Impotriva sentintei au formulat recurs paratele, solicitand respingerea actiunii, ca nefondata.
In motivare au aratat ca instanta de fond a admis actiunea in revendicare pe baza unui probatoriu incomplet si a unei aprecieri subiective a celor doua titluri de proprietate, respectiv al reclamantelor si al paratelor.
Astfel s-a retinut ca raportul de expertiza intocmit de expert Andrei Mariana este complet si ca parata L. A. si l-a insusit deoarece nu a facut obiectiuni.
Dar nici paratei L. A. si nici lui L. S., dupa ce aceasta a fost chemata in judecata, nu le-a fost comunicat raportul de expertiza.
Instanta avea obligatia sa le inainteze sau sa le comunice un exemplar de pe acest raport pentru a putea face apararea cu atat mai mult cu cat ele nu au avut avocat.
Au aflat din motivarea hotararii atacate despre ce a scris expertul in raportul sau si au ramas stupefiate pentru ca ele detin acest teren din anul 1993 si nu din anul 2008.
Expertul a gresit aratand in planul de situatie ca lungimea parcelei ce li se cuvine reclamantelor este doar de 45,47 m la vest iar latimea de 36m, intrucat acea lungime este de 181 m, asa cum a fost mentionat in planul de situatie ce a stat la baza incheierii contractului de vanzare-cumparare dintre reclamante si K. A..
In acest mod reclamantele si-au scurtat parcela si au latit-o pentru a o avea langa drum si nu peste deal.
Arata ca vor depune un plan de situatie cu realitatea din teren.
Intimatele au la dispozitie toata suprafata de teren cumparata de 6500 m.p., dar au refuzat sa o detina peste deal pentru ca terenul este greu accesibil si neproductiv.
Scopul lor este sa ia terenul lor si sa le oblige sa mearga peste deal la parcela lor.
Alt motiv de critica este acela ca instanta nu s-a pronuntat in dispozitivul hotararii cu privire la stabilirea liniei de hotar dintre proprietatile lor.
Experta a mentionat ca terenul lor de 2500 m.p. se suprapune peste al reclamantelor si ca din acest motiv nu a putut delimita hotarul dintre cele doua parcele.
Insuti reclamantele au recunoscut ca cele doua parcele se invecineaza si pentru acest considerent au cerut si stabilirea limitei de hotar, capat de cerere la care nu au renuntat pana la judecarea pe fond a cauzei.
Era normal ca expertul sa identifice si parcela proprietatea lor, indiferent unde se afla, pentru a stabili intr-adevar ca ele nu se invecineaza, avand in vedere desigur titlul lor de proprietate .
In atare situatie, cum instanta de fond nu s-a pronuntat si asupra acestui capat de cerere se impune casarea sentintei si trimiterea cu rejudecare a cauzei.
Prin respingerea actiunii reclamantelor se impune si respingerea cererii lor de ridicare a gardului si de obligare a lor la plata daunelor, pentru ca au savarsit aceste fapte pe terenul proprietatea lor.
Cu cheltuieli de judecata.
Legal citati, reclamantii intimati au formulat intampinare, in care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Recurentele au depus memorii ulterioare (fila 18,19) in care au aratat ca solicita ca procesul dintre reclamante si ele sa fie judecat in baza titlului de proprietate  a lui T. G. si a titlului emis pe numele L. T. de unde rezulta ca ele sunt vecini cu terenul lui S. R..
Acesteia nu-i lipseste nimic din suprafata de 6500 mp numai ca si-a parasit terenul de pe deal si s-a bagat in capatul de drum care este usor accesibil si vrea sa mearga parata pe deal in locul ei, desi nu are drum si deci nu poate intra pe teren. Pe de alta parte terenul pe care reclamantele nu-l vor este trecut pe titlul de proprietate al numitului T. G., iar pe cel care il vor este titlul lui L. T.. Mai arata ca nu inteleg cine ii poate da lui S. titlu de proprietate pentru terenul lui L. si ei titlu de proprietate pentru terenul lui T..
Au mai aratat ca atat ele cat si T. sunt in regula cu titlurile de proprietate, intre ele nu a existat niciodata nici o problema, s-au inteles intotdeauna.
Mai mult chiar l-au chemat pe T. G. la fata locului, la teren, iar el si-a batut tarusi pe hotarul dintre parcele lor, insa dupa aceea tarusii au fost smulsi de S. R.; iar martorul care a vazut aceasta situatie se numeste N..
A mai aratat  ca au montat un gard provizoriu intre terenul lor si al reclamantului.
Au mai invocat probleme familiale, medicale, ca terenul s-a tinut de la "Gostat", ca este cultivat cu iarba, ca s-a primit produse pentru el, ca au platit lucrarile.
Examinand recursul, ce se subsumeaza prev. art. 304 pct. 5, 9, art. 304 indice 1, art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, a considerentelor sentintei recurate si a criticilor invocate, tribunalul retine urmatoarele:
In ce priveste primul motiv de recurs prin care se critica sentinta civila nr. 5553/22.12.2009  ca ar fi fost pronuntata pe baza unui probatoriu incomplet si a unei aprecieri subiective ale celor doua titluri de proprietate opuse de ei, partile si ca nu i s-a comunicat raportul de expertiza, este nefondat.
Referitor la raportul de expertiza topo efectuat in cauza, acesta a fost depus pentru termenul de judecata din 15.09.2009, iar conform incheierii de sedinta (fila 118 dosar fond) instanta a adus la cunostinta partilor depunerea raportului de expertiza, fiind prezenta parata L. A., termen la care cauza a fost amanata pentru data de 27.10.2009.
Conform art. 209 Cod procedura civila expertul este dator sa depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata, in caz contrar instanta va acorda termen pentru ca partile sa ia cunostinta de continutul expertizei.
In speta, dupa depunerea raportului de expertiza, instanta a mai acordat doua termene de judecata, respectiv 27.10.2009 si 08.12.2009, prim-parata a fost prezenta la toate termenele, atat in nume propriu, cat si in calitate de mandatar al secund-paratei-recurente si a avut posibilitatea sa ia cunostinta de continutul expertizei, in Codul de procedura civila nefiind nici o dispozitie  din care sa rezulte obligatia instantei sa comunice expertiza partilor, ci doar sa acorde termen pentru studiul acesteia atunci cand aceasta nu a fost depusa cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata.
De altfel, neinmanarea/necomunicarea expertizei efectuate ar atrage doar nulitatei relativa, care, conform art. 108 alin. 3 Cod procedura civila, trebuie invocata la urmatoarea zi de infatisare, in fata primei instante, insa reclamantele au invocat-o direct in recurs.
De asemenea, probatoriul administrat de instanta de fond este complet, iar compararea titlurilor opuse de parti, este legala si temeinica, avand la baza documentatiile care au stat la baza emiterii celor doua titluri de proprietate.
Astfel, din adresa nr. 6647/28.11.2008 a Comunei Moara (fila 40 dosar fond)  rezulta ca titlul de proprietate nr. 666/31.03.1995 emis pe numele L. C. T., opus de parate (fila 112 dosar fond) a fost emis in baza registrului agricol.
Din copia registrului agricol a numitului L. C. T., autorul paratelor-recurente (fila 41 dosar fond), rezulta ca acesta a avut declarat in registrul agricol suprafata totala de 1,50 ha teren, din care: o suprafata de 1,26 ha arabil in trupul "Putreda" si o suprafata de 0,18 ha teren pasune in trupul "Putreda" si 0,06 teren curti - cladiri. Asadar, rezulta ca autorul paratelor-recurente a avut teren in trupul "Putreda" si nu in trupul "Ghisinia" sau "Hagicadar" unde se afla terenul in litigiu.
Desi autorului paratelor-recurente i s-a reconstituit dreptul de proprietate, in baza anexei 2 la crt. 7 pentru 1,44 ha teren agricol (fila 42 dosar fond) conform registrului agricol pe anii 1959-1962, sens in care i s-a emis adeverinta de proprietate nr. 7/1991 (fila 46 dosar fond), prin titlul de proprietate nr. 666/31.03.1995 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 5.000 m.p. si respectiv 2.50 mp in trupul "Ghisinia" si doar pentru 7.500 mp in trupul "Putreda", deci in alte locuri decat cel in care a avut teren inainte de anul 1962, nefiind concordanta intre adeverinta de proprietate si titlul de proprietate.
In ce priveste dreptul de proprietate al reclamantilor-intimati instanta de fond a examinat, de asemenea, modul de dobandire a proprietatii acestora si s-a dovedit ca antecesorul lor T.I., a dobandit acest teren prin titlul de proprietate nr. 399/10.02.1994 (fila 13 dosar fond) fiind pus in posesie conform procesului verbal din 13.10.1993 invecinat cu SCA, parau Visinia, L. I. si O. V. (fila 15 dosar fond).
La baza titlului de proprietate al reclamantilor-intimati s-a aflat sentinta civila nr. 8466/1992 a Judecatoriei Suceava (fila 14 dosar fond), retinandu-se, ca dovada a dreptului de proprietate, certificatul nr. 94481/1992 eliberat de Directia Generala a arhivelor Statului, Filiala Suceava.
Astfel, recurentele nu au dovedit ca terenul in litigiu reprezinta vechiul lor amplasament. De altfel, recurentele nu au contestat modul in care prima instanta a stabilit preferabilitatea pentru dreptul de proprietate al reclamantilor-intimati.
Recurentele au contestat identificarea terenurilor, aratand ca expertul topo a scurtat si latit terenul reclamantelor.
De retinut, in primul rand, ca recurentele nu au formulat obiectiuni la raportul de expertiza topo in fata primei instante.
Recurentele critica faptul ca raportul de expertiza topo nu respecta planul de situatie ce a stat la baza incheierii contractului de vanzare-cumparare, incheiat cu vanzatorul K. A..
De retinut, in primul rand, ca raportul de expertiza trimite in mod expres la planul de situatie intocmit la 7.12.1994, care a stat la baza vanzarii-cumpararii aratata mai sus (fila 105).
La limita invecinata cu L. M. rezulta ca experta a determinat lungimea parcelei intre mai multe puncte, lungimea dintre litere G F fiind de 35, 60 ml, intre F- m de 9,87 intre m-D de 57, 30 ml, intre D-B de 68, 50 si intre A si B 0,60 ml.
Lungimea de 45,47 m pe latura G. I. nu este lungimea totala a parcelei, intrucat cele doua loturi K.I. si L. M. sunt aproximativ egale.
Rezulta doua diferente sensibile intre raportul de expertiza si planul de situatie din 1994, explicabile in raport de aparatura folosita la masuratori.
De altfel, recurentele nu au dovedit conform art. 1169 Cod civil, ca intre raportul de expertiza topo si planul de situatie din 1944 exista diferente semnificative. Cu toate ca au indicat, in cererea de recurs, ca vor depune un plan de situatie care sa prezinte corect identificarea terenurilor in litigiu, nu au prezentat un astfel de  plan.
In ce priveste capatul de cerere privind stabilirea liniei de hotar, se retin urmatoarele:
Din raportul de expertiza topo efectuat de expert Andrei Mariana (filele 104-108 dosar fond) rezulta ca suprafata de 2.500 m.p. teren detinute de paratele-recurente se suprapune in totalitate peste parte din suprafata de 6.500 m.p. teren proprietatea reclamantilor-intimati, pe aliniamentul h-F-E-D-d-a-j-i-b-e, f-g din planul de situatie.
Ca urmare, fiind o suprapunere totala nu se putea stabili linia de hotar, motiv pentru care si in concluziile orale si in concluziile scrise depuse la dosar, reclamantii intimati nu au mai sustinut capatul de cerere privind stabilirea liniei de hotar.
Referitor la punctul 4 din recurs, din raportul de expertiza topo rezulta ca gardul este amplasat pe terenul reclamantilor-intimati, iar daunele au fost acordate pentru folosirea terenului reclamantilor intimati in anul 2008, posesie confirmata chiar de cererea de recurs.
Faptul ca s-a retinut in raportul de expertiza posesia asupra terenului din 2008, nu din 1993 nu are relevanta, contand suprapunerea de terenuri si preferabilitatea dreptului de proprietatea ale intimatilor.
Rezulta ca prima instanta a administrat un probatoriu complet si au fost analizate corect cele doua titluri de proprietate T., respectiv L..
Memoriile depuse ulterior de recurente depasesc termenul de motivare a recursului, anume 15 zile de la comunicarea sentintei. De altfel, pe fond, aspectele invederate nu pot fi retinute. Sentinta a avut in vedere titlurile de proprietate emise pentru T. G. si L. T., asa cum s-a aratat deja. Identificarea topo a prezentat o suprapunere totala, nu o simpla vecinatate. Prin aceeasi identificare s-a stabilit deja ca reclamantilor intimati le lipseste 2500 mp ocupati de recurente. Nu s-a dovedit conform art. 1169 Cod civil, ca reclamantii intimati pretind alt amplasament decat cel ce li se cuvine conform titlului T.. Nu se poate retine ca ambele titluri, T. si L., sunt " in regula " fata de suprapunerea indicata intarusarea invocata nu a fost dovedita, de altfel, prevaleaza identificarea efectuata de specialistul topo. Montarea unui gard provizoriu nu face dovada proprietatii. Problemele familiale, de sanatate, provenienta terenului, felul culturii, valorificarea ei, plata lucrarilor nu au relevanta in cauza, importanta fiind stabilirea dreptului de proprietate preferabil.
In consecinta, in baza art. 312 alin. 1  Cod procedura civila, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Fata de respingerea recursului, nu se justifica  nici acordarea cheltuielilor de judecata catre recurente.