Deportare pe criteriul etnic. Legea nr. 221/2009.

Deportare pe criteriul etnic. Legea nr. 221/2009.
Dosar nr.907/83/2010
Sentinta civila nr.391/D/19.04.2010

Prin actiunea inregistrata la instanta , reclamanta  a chemat in judecata, in calitate de parat,
STATUL ROMAN prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI, solicitand
instantei ca prin hotararea ce se va pronunta in cauza sa dispuna obligarea paratului la plata
sumei de 500.000 Euro, reprezentand despagubiri morale.
In motivarea actiunii, reclamanta arata ca mama ei,  a fost deportata in URSS in
perioada 03.01.1945-04.01.1950, aducandu-i-se grave prejudicii morale.
Mentioneaza ca nu este beneficiara DL 118/1990 si precizeaza ca prin aceasta lege nu
a fost despagubita.
In probatiune, depune, in copie, acte de stare civila, adresa nr.134, Hotararile
nr.606/a/19.09.1991, nr.1746/04.10.1993 emise de Comisia pentru Acordarea unor Drepturi
Persoanelor Persecutate din Motive Politice conform Decretului Lege nr.118/1990, adresa
nr.9/17.09.1991 emisa de Ministerul Justitiei - Directia Instantelor Militare.
      Tribunalul, analizand actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Antecesoarea  reclamantei, in perioada 03.01.1945 - 04.01.1950  a fost deportata  in
URSS, perioada care rezulta din Hotararea nr. 606/a/19.09.1991 emisa de Comisia pentru
Acordarea unor Drepturi Persoanelor  Persecutate din Motive Politice  conform Decretului
Lege Nr. 118/1990 (fila 16).
      Reclamanta justifica calitatea procesuala activa, prin prisma dispozitiilor art.5 alin.1
din Lg.221/2009, care recunoaste dreptul de a obtine masuri reparatorii pentru orice persoana
care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada  6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si dupa
decesul  acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv, or
din actele de stare civila anexate si certificate de parte, rezulta calitatea reclamantei  de fiica a
persoanei victima a masurii administrative cu caracter politic. 
Stabilirea caracterului politic al masurii administrative a deportarii se desprinde din
contextul istoric existent la vremea respectiva, dupa cel de al doilea razboi mondial, cand sub
influenta puterii sovietice s-a desfasurat o ampla actiune de deportare a populatiei civile de
origine germana in URSS , care a cuprins inclusiv etnicii germani din Romania, dislocati de la
domiciliu si constransi la stabilirea unui loc de munca obligatoriu pentru reconstruirea URSS,
masura care incalca grav dreptul international, drepturile si libertatile fundamentale  ale
omului, consfintite ulterior de Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de
Adunarea  Generala  O.N.U la 10.12.1948.
      Deportarea etnicilor germani pe teritoriul fostei URSS, lansata de fortele sovietice de
ocupatie la 6 ianuarie 1945, in baza Ordinului nr. 1761/16.12.1944 de mobilizare a tuturor
etnicilor germani capabili de munca, barbati intre 17-45 ani, femei intre 18-30 ani, constituie
o masura administrativa abuziva, recunoscuta de legiuitor prin reglementarea cuprinsa in art.
1 alin. 2 lit. a) din DL. 118/1990, perioada respectiva  fiind luata in calcul la stabilirea
vechimii in munca, cu acordarea unei indemnizatii lunare calculata conf. art. 1 alin. 3 din
actul normativ precitat.  Categoriile de persoane beneficiare ale DL. 118/190,  sunt enuntate in
chiar titlul legii privind "acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice
de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in
strainatate ori constituite in prizonieri".  Rezulta din continutul  acestui act normativ intentia
legiuitorului de a repara abuzurile savarsite asupra cetatenilor romani (de etnie germana) si cu
concursul autoritatilor nationale care au pus in aplicare Ordinul de deportare dat de puterea
sovietica,  masura cu caracter politic definita ca atare si in Raportul  Tismaneanu, 2006,
Bucuresti.
      Actualul cadru normativ cuprins in dispozitiile Lg.221/2009, defineste notiunea de
masura administrativa cu caracter politic, prin art.3 alin.1 lit.a-f, daca s-a intemeiat pe actele
normativ-administrative evocate in text, dar in conditiile art.4 alin.3 din acelasi act normativ,
se permite persoanelor care au facut obiectul unor masuri administrative, altele decat cele
prevazute de art.3, sa solicite instantei de judecata sa constate caracterul politic al acestora,
coroborat cu art.1 alin.3 din Lg.221/2009 .
      Potrivit art.3 din Lg.221/2009, "constituie masura administrativa cu caracter politic
orice masura luata de organele fostei militii sau securitati avand ca obiect dislocarea sau
stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in  unitati si colonii de munca, stabilirea de loc
de munca obligatoriu". In continutul masurii administrative abuzive, legiuitorul a inclus si
deportarea in  strainatate, dupa 23 august 1944, din motive politice, conform art.3 lit.d) din
OUG nr.214/1999, ipoteza care evident ca se refera la persoanele care au facut obiectul
Ordinului de deportare emis de puterea sovietica si pus in aplicare cu concursul autoritatilor
nationale.
Legiuitorul prin prezentul act normativ, a permis aplicarea cumulativa a dispozitiilor
Legii 221/2009 si categoriilor de persoane beneficiare ale DL.118/1990, asa cum rezulta din
interpretarea art.5 alin.4 din actul normativ precitat, dar si din expunerea de motive la
proiectul actului normativ, din care se poate deduce spiritul legii, astfel ca s-a considerat ca
justificata pretentia reclamantei in  calitate de fiica a  persoanei victima  supusa deportarii.
Cat priveste acordarea in concret a despagubirilor solicitate, instanta a retinut ca a fost
incalcat dreptul la libertate, dreptul la munca ca expresie a propriei vointe  si in raport de
durata masurii,  absenta unor criterii oferite de legiuitor, manifestand insa si moderatie,
intrucat executarea trebuie sa fie sustenabila in raport si de actualul context economic, s-a
facut o apreciere globala, in echitate, si s-a constatat ca suma de 60.000 lei este echitabila
pentru acoperirea  prejudiciului moral suferit de persoana in cauza, sens in care in baza
textelor de lege evocate in dispozitivul hotararii, s-a admis actiunea, cu obligarea paratului la
plata.