Competenta teritoriala de solutionare a contestatiei formulate impotriva masurilor asiguratorii luate de procuror in faza de urmarire penala

Deliberand asupra cauzei penale deduse judecatii, avand ca obiect contestatie impotriva masurilor asiguratorii luate de procuror in faza de urmarire penala, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Dolj la data de 14.04.2014, sub nr. 5653/63/2014, contestatorul T.G. a solicitat, prin aparator ales restituirea sumelor de bani constand in 3000 euro, 700 lire si 2000 lei ridicate cu ocazia perchezitiei dimiciliare efectuata in data de 05.06.2013 din imobilul situat in ...., asupra carora s-a instituit sechestrul asigurator prin ordonanta din 04.07.2013 in dosarul penal nr. 211D/P/2012 al DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova.
In  motivarea cererii, petentul a aratat ca fiul sau T.C.C. are calitatea de inculpat in dosarul penal nr.211D/P/2012 fiind cercetat de catre DIICOT - ST Craiova, iar in data de 05.06.2013 s-a efectuat o perchezitie domiciliara la adresa susmentionata, adresa la care locuia fiul sau, fiind descoperite si ridicate sumele de bani constand in 3000 euro, 700 lire si 2000 lei, prin ordonanta din 04.07.2013 dispunandu-se instituirea sechestrului asigurator asupra acestora.
Petentul a contestat masura asiguratorie si a solicitat sa se dispuna ridicarea sechestrului asigurator si restituirea sumelor de bani mentionate, intrucat banii nu apartin fiului sau ci aparatin contestatorului care i-a obtinut prin contractarea unui credit bancar de la Banca Cooperatista JIUL Tg-Jiu Agentia Strehaia, in cuantum de 19.000 lei si din economii personale, in vederea efectuarii unui tur al Europei in toamna anului 2013, potrivit ofertei de vacanta inaintata contestatorului de catre Agentia Premio Travel Holidays.
S-a mai aratat ca in vederea instituirii sechestrului asupra banilor organele de urmarire penala au mers doar pe presupunerea ca banii apartineau fiului intrucat au fost gasiti in casa unde acesta locuia, neavand insa dovezi concrete in ceea ce priveste provenienta si apartenenta acestora, de asemenea ignorand faptul ca imobilul in cauza este proprietatea contestatorului.
Astfel, solicita a se avea in vedere faptul ca masura sechestrului asigurator dispusa nu este legala si se impune restituirea sumelor de bani sechestrate avand in vedere ca acestea nu apartin inculpatului T.C.C.
Cererea a fost formulata in baza art. 255 NCpp.
In vederea solutionarii prezentei cereri, s-a dispus citarea partilor si atasarea dosarului de urmarire penala cu nr. 211/D/P/2012, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Serviciul Teritorial Craiova.
Analizand competenta Tribunalului Dolj in solutionarea contestatiei formulate impotriva ordonantei procurorului prin care s-a dispus luarea masurilor asiguratorii, instanta retine urmatoarele:
Conform art. 255 NCPP, daca procurorul sau judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminata sau instanta de judecata, in procedura de camera preliminara sau instanta de judecata, in procedura de camera preliminara ori in cursul judecatii, constata , la cerere sau din oficiu, ca lucrurile ridicate de la suspect ori inculpat sau de la orice persoana care le-a primit spre a le pastra sunt proprietatea persoanei vatamate sau a altei persoane ori au fost luate pe nedrept din posesia sau detentia acestora, dispune restituirea acestor lucruri. Dispozitiile art. 250 se aplica in mod corespunzator.
Potrivit art. 250 NCPP, impotriva masurilor asiguratorii luate de procuror sau a modului de aducere la indeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice alta persoana interesata poate  face contestatie, in termen de 3 zile de la data comunicarii ordonantei de luare a masurii sau de la data aducerii la indeplinire a acesteia, la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond.
Revenind la datele cauzei, se constata ca Tribunalul Dolj nu reprezinta  decat instanta care se incadreaza in sfera de competenta teritoriala si teritoriala a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova, organ de cercetare penala cu o anumita competenta teritoriala care sub aspectul urmaririi penale, poate sa exceada competentei atribuite Tribunalului Dolj,  cum este si cazul de fata.
Conform art. 41 alin 1 Cpp, competenta dupa teritoriu este determinata in ordine de locul savarsirii infractiuni, locul unde a fost prins inculpatul, locuinta suspectului sau inculpatului, locuinta sau sediul persoanei vatamate.
Astfel, in conformitate cu  regulile generale de competenta stabilite de art. 41 alin. 1 si  "locul savarsirii infractiunii, sintagma asa cum este definita ea prin prevederile alin. 2 al art. 41 NC.p.p.", dat fiind faza procesuala in care se afla dosarul, instanta competenta  cu solutionarea cauzei  pe fond este Tribunalul Mehedinti, deoarece prin locul savarsirii infractiunii, legiuitorul  a inteles  locul unde s-a desfasurat  activitatea infractionala, in total sau in parte, ori  locul unde s-a produs rezultatul acesteia.
Raportat la datele cauzei, cea mai mare parte a activitatii infractionale s-a desfasurat pe teritoriul judetului Mehedinti iar institutiile prejudiciate ca urmare a activitatii infractionale se afla tot pe teritoriul aceluiasi judet.
Legea procesual penala este de imediata aplicare, si intrucat Legea 255/2013 de punere in aplicare a Codului de Procedura Penal nu contine dispozitii tranzitorii cu privire la contestatiile formulate de persoanele interesate impotriva actelor procedurale de luare a masurilor asiguratorii de catre procuror in cursul urmaririi penale, rezulta ca in privinta acestei instituitii procesuale sunt aplicabile disp. art 250 Cpp, cu privire la competenta judecatorului de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond (de a solutiona contestatia impotriva masurilor asiguratorii luate de procuror prin ordonanta).
In concluzie, prevederea din dispozitiile art. 250 NCPP nu poate fi interpretata  ca o dispozitie, care sa  lase loc alternativitatii, atata vreme cat  legiuitorul a simtit nevoia sa o prevada distinct fata de dispozitiile procedural penale care contin reguli generale de competenta ce nu mai sunt  preluate de alte institutii care reglementeaza luarea, revocarea, etc., masurii arestarii preventive.
In consecinta, in temeiul art.47 Cpp s-a admis exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Dolj.
In temeiul art. 50 si 250 Cpp s-a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei penale avand ca obiect contestatia formulata de contestatorul T.G., impotriva masurilor asiguratorii luate de procuror in faza de urmarire penala, in favoarea Tribunalului Mehedinti.