LUARE DE MITA - ART. 254 CP

Tribunalul constata ca la data de 31.10.2012 a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. 18984/63/2012,  rechizitoriul  nr. 682/P/2010  al Parchetului de  pe langa Tribunalul Dolj, prin care s-a dispus trimiterea in judecata in stare  de arest preventiv in Arestul IPJ Dolj, a inculpatului  A.D.N., prin rechizitoriul nr.682/P/2012 al Parchetului de  pe langa Tribunalul Dolj, cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de luare de mita  prev. de art. 254 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. rap. la art. 6 alin. 1 din Legea 78/2000.
Prin actul de sesizare a  instantei s-a retinut ca inculpatul A.D.N. in data de 15.10.2012 a pretins si primit de la denuntatorii B. M. si P. G. suma de 80 de lei in vedere efectuarii unei interventii chirurgicale de specialitate.
In baza sesizarii denuntatoarei, prin ordonanta cu numarul 682/P/2012 din data de 15.10.2012, orele 15,30 s-a autorizat, in temeiul art. 912 alin. 2 din C.pr.pen., interceptarea si inregistrarea audio-video a convorbirilor purtate in mediul ambiental de catre inculpat, pe o perioada de 48 ore, incepand cu data de 15.10.2012 - orele 16,00 pana la data de 17.10.2012 - orele 16,00.
In jurul orelor 09,00 denuntatoarea s-a deplasat impreuna cu echipa operativa la sediul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova - Sectia Ortopedie. In urma discutiilor purtate cu inculpatul A.D.N. acesta a primit suma de 400 euro si 1200 lei.
S-a apreciat prin rechizitoriu ca faptele inculpatului de a pretinde si primi bani de la denuntatoarea B. N. I. si de la martorii B. M si P. G in vederea efectuarii interventiei chirurgicale in favoarea numitei B. M, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita prevazuta de art. 254 alin 1 cu aplic. art. 41 alin 2 C.pen rap. la art .6 alin 1 din legea nr. 78/2000.
Pentru a se retine aceasta stare de fapt in cursul urmaririi penale s-au administrat urmatoarele mijloace de proba: denuntul si declaratia numitei B. N. I., declaratiile martorilor P. G si B. M, inregistrarile audio-video efectuate in mediul ambiental de denuntatoarea B. N. I, procesul verbal de transcriere a convorbirilor purtate in mediul ambiental de denuntatoare cu inculpatul, procesul verbal de surprindere in flagrant.
Cauza s-a inregistrat pe rolul instantei la data de  31.10.2012, fixandu-se termen pentru verificarea legalitatii si temeiniciei masurii preventive la 01.11. 2012.
Masura arestarii preventive a fost mentinuta de instanta prin incheierile din 01 nov. 2012, 12 dec. 2012, 04.02.2013 si 18.03.2013.
Prin decizia  penala nr. 622/20 martie 2013 a Curtii de Apel Craiova  fost casata incheierea de la 18 martie 2013 pronuntata de Tribunalul Dolj  si rejudecand in baza art. 139 rap. la art.  1451 C.p.p. rap. la art. art. 136 alin. 1 lit. c) C.p.p., s-a dispus inlocuirea masura arestarii preventive a inculpatului A.D.N. u masura obligarii de nu parasi tara fara incuviintarea organelor judiciare, acestuia fiindu-i impuse obligatiile prev. de  art. 145 alin. 11 lit.a-d C.p.p., pe durata masurii. De asemene in baza art. 145 alin. 12 C.p.p., pe durata masurii inculpatul A.D.N. a fost obligat sa respecte urmatoarele indatoriri: sa nu se apropie de martori, de denuntator, sa nu comunice direct sau indirect cu cei mentionati.
In cursul cercetarii judecatoresti instanta a audiat inculpatul, martorii din acte B. N. I, B. M. M., P. G , D. F. si S. C.
La cererea inculpatului in aparare au fost incuviintati si audiati martorii P. F., I. E. si M. D.. De asemenea a fost intocmit un referat de evaluare de catre Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Dolj.
Din analiza coroborata a probelor administrate atat in faza de urmarire penala cat si in faza cercetarii judecatoresti  instanta retine urmatoarele in fapt si in drept:
In data de 04 oct 2012, inculpatul a consultat-o pe numita B. M. M. in cabinetul din cadrul spitalului. Aceasta avea probleme cu monturile de la picioare si dorea sa se opereze (diagnosticul medical fiind Halvux Valgus). Pacienta a fost insotita la consultatie de sora sa, martora sa B. N. I. Cu aceasta ocazie fiind examinata de inculpat, acesta i-a spus ca trebuie operata la ambele picioare si ca valoarea materialelor ce urmeaza a fi folosite la operatie in suma de 400 de euro, trebuie sa fie suportate de acestea. Acesta i-a explicat ca pentru fiecare picior trebuie folosite cate 2 suruburi , fiecare costand cca 100 euro ( in acest sens sunt toate declaratiile martorilor audiati in cauza, precum si declaratia inculpatului).
Pacienta a fost programata la operatie dupa cca 2 saptamani deoarece inculpatul urma sa participe la un congres de ortopedie, fiind trimisa totodata sa efectueze si o radiografie la ambele picioare. Inculpatul a sustinut, atat  in faza de urmarire penala, cat si in fata instantei, ca cele doua persoane s-ar fi oferit auzind discutiile purtate de acesta in legatura cu gasirea de sponsori pentru respectivul eveniment, sa il ajute si ele cu respectivul eveniment.
Martorii D. F. si S. C. , in cursul urmaririi penale au dat doua declaratii notariale in care au aratat ca au asistat la examinarea martorei B. M de catre inculpat, ocazie cu care sora acesteia s-ar fi oferit sa-l ajute pe inculpat cu sponsorizarea congresului de ortopedie ce urma sa aiba loc in curand la Craiova, doar pentru a putea fi operata mai repede.
Ulterior, fiind audiati de instanta, cei doi au revenit asupra declaratiei aratand fie ca nu le recunosc pe cele doua martore B. , fie ca nu s-a vorbit de vreo sponsorizare ci de un ajutor oferit de martora B. N. I inculpatului cu organizarea respectivului congres.
In data de 15 oct 2012, martora B. M s-a internat in spital pentru operatie. In dupa amiaza zilei respective aceasta  a fost examinata din nou de catre inculpat care i-a spus ca ar fi mai bine sa se opereze la un singur picior de mont , acesta spunandu-i totodata ca ar fi necesara si operarea calcaiului. Discutia purtata cu aceasta ocazie a avut loc si in prezenta martorului P. G. Ambii martori sustin ca inculpatul le-a spus ca pentru calcai este necesara si folosirea unei placute speciale care costa in mod normal 1500 lei , dar intrucat o are deja i-o poate da la pretul de 500 lei ( inculpatul confirma acest fapt). 
Cu aceasta ocazie cei doi martori B. M si P. G sustin ca l-ar fi intrebat pe doctor cat costa operatia. Acesta le-ar fi spus ca o astfel de operati costa cca 2000 de euro, dar ei sa dea cat cred de cuviinta. In aceasta situatie martorul P. i-a oferit inculpatului suma de 400 de lei, acesta replicandu-i ca-l jigneste, motiv pentru care acesta i-a mai oferit o suma de 400 de lei. Cei doi sustin ca inculpatul i-a intrebat daca doar atat pot sa-i dea, dupa care a plecat nervos.
Inculpatul a recunoscut ca a primit suma respectiva, dar a sustinut ca aceasta suma a crezut ca reprezinta o parte din contravaloarea suruburilor ce urmau a fi folosite la operatie. De asemenea , in fata instantei inculpatul a sustinut ca dupa examinarea radiografiilor aduse de pacienta, a realizat ca starea sa de sanatate era mult mai grava decat apreciase initial cand o examinase doar partial, fara a avea vreo radiografie a acesteia, motiv pentru care i-a adus la cunostinta posibilitatea efectuarii unei operatii mult mai complexe si mai migaloase , care se realizeaza foarte rar in lume si despre care nu cunoaste sa se mai fi efectuat vreodata in Romania. Inculpatul a aratat ca a dorit sa faca respectiva operatie din interes pur stiintific, precum si in memoria tatalui sau care suferise de aceeasi boala.
Inculpatul sustine ca i-a adus la cunostinta pacientei ca urmeaza a fi folosite la operatie mai multe implanturi, neputandu-i preciza numarul acestora, deoarece acesta urma sa fie stabilit in cursul operatiei, in functie de numarul acestor urmand a fi intocmite la sfarsitul operatiei o factura si o chitanta fiscala.
Inculpatul recunoaste de asemenea ca le-a spus celor doi ca o astfel de operatie costa in jur de 2000 de euro, prin aceasta referindu-se la costul implantelor folosite intr-o astfel de operatie, pentru un singur picior.
In urma celor intamplate cei doi martori B. M si P. G au hotarat sesizarea organelor de politie , sens in care au luat legatura cu martora B. N. I, aceasta fiind cea care a denuntat fapta organelor de politie.
  In dimineata zilei de 16.10.2012 denuntatoarea s-a prezentat la sediul Parchetului de pe langa Tribunalul Dolj punand la dispozitia organelor judiciare suma de 1200 lei, (formata din 12 bancnote a 100 lei fiecare). Aceste bancnote au fost marcate criminalistic, potrivit procesului verbal, incheiat in acest scop in data de 16.10.2012, orele 08,00.
Prin acelasi proces verbal a fost marcata criminalistic suma de 400 euro pusa la dispozitia denuntatoarei de catre organele judiciare. Atat suma de 400 euro cat si cea de 1200 lei i-au fost inmanate denuntatoarei spre a fi date inculpatului A.D.N. in vederea efectuarii interventiei chirurgicale pentru sora denuntatoarei.
In jurul orelor 09,00 denuntatoarea s-a deplasat impreuna cu echipa operativa la sediul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova - Sectia Ortopedie; denuntatoarea a mers in rezerva salon unde era internata sora sa (nr. 668) loc in care l-a gasit pe inculpat stand de vorba cu sora sa si cu prietenul acesteia.
Din observarea procesului-verbal cuprinzand transcrierea convorbirii purtate intre denuntatoare si  inculpat, reiese ca  aceasta a inceput prin  a-si cere scuze fata de atitudinea pe care o avusese sora sa si prietenul ei in ziua anterioara, in sensul ca, l-au ofensat oferindu-i o suma asa de mica si i-a cerut inculpatului sa spuna ce suma trebuie sa primeasca astfel incat interventia sa decurga in conditii foarte bune iar sora sa sa nu aiba probleme ulterioare.
Inculpatul i-a spus denuntatoarei ca el nu pretinde nici o suma de bani si ca isi va indeplini atributiile cu profesionalism, afirmand ca "eu nu cer bani de la bolnavi, iti primesc , i-am zis si ieri, nu am nevoie sa-mi dea nimic, este intr-adevar, i-am propus ce este mai dificil, ii fac ce este mai bine ". La afirmatia denuntatoarei " cand mi-a spus ca v-a dat 4 milioane.... " Inculpatul a replicat " da, mi s-a facut rau si mie putintel".
Inculpatul a recunoscut ca a primit cei 800 lei anterior iar in momentul in care denuntatoarea i-a propus sa-i plateasca cei 400 euro pentru suruburi, inculpatul a precizat ca "nu sunt 400, ai inteles gresit". Denuntatoarea a spus "200 pe un picior", inculpatul  replicandu-i ca da, "dar nu facem acum decat un picior. Si atunci i-am propus fetei asa, si am discutat ca a fost si sotul dumneaei aici si i-am zis: ii fac amandoua operatiile pe un  picior, e o operatie foarte mare si atunci_ care costa pe factura 15 milioane, eu o am si ii platesc firmei altfel si o costa numai 5 milioane. Asa v-am spus".
In momentul in care denuntatoarea l-a intrebat pe inculpat si despre suma de bani care va trebui sa o primeasca pentru efectuarea actului medical, inculpatul a raspuns " sigur, aici e vorba de bani multi, oamenii platesc mii de euro. Eu nu conditionez actul medical, ce puteti voi sa-mi dati, daca vreti imi dati". Discutia a continuat intre denuntatoare si inculpat iar la un moment dat inculpatul a confirmat faptul ca a primit suma de 800 lei in ziua anterioara de la sora si cumnatul denuntatoarei, denuntatoarea continuand " va mai dau 12 milioane ". Inculpatul i-a raspuns ,, nu stiu, ce vrei tu, ce poti". Denuntatoarea l-a intrebat din nou " nu, spuneti. Atata am acum, atat sunt pregatita. Spune-ti-mi, e bine?". Inculpatul a raspuns " nu spun asa ceva, niciodata nu spun asa ceva ".
Denuntatoarea i-a spus inculpatului ca are asupra sa si cei 400 euro reprezentand contravaloarea materialelor medicale (suruburile), pe care i-a dat de asemenea inculpatului. Martora a revenit intrebandu-l pe inculpat daca suma totala primita de 20 milioane (excluzand deci suma de 400 euro, reprezentand contravaloarea suruburilor, suma pe care deja i-o daduse), este sau nu suficienta. Inculpatul a evitat sa raspunda direct, aratand ca l-a operat si pe seful Senatului si ca nu conditioneaza actul medical, asigurand-o ca-si va da toata silinta.
 La final inculpatul a primit de la denuntatoare atat suma de 400 euro cat si cei 1200 lei, bani pe care i-a pus in buzunarul halatului si in scurt timp a plecat din salon deplasandu-se intr-un cabinet medical unde a inceput sa efectueze consultul unui alt pacient (martorul asistent N. I. )
In momentul interventiei echipei operative in cabinetul medical, fiind intrebat daca a primit vreo suma de bani de la denuntatoare si ce reprezinta, inculpatul a raspuns ca a primit suma de 400 euro si 1200 lei, precizand ca cei 400 euro reprezentau o parte din contravaloarea materialelor medicale ce urmau a fi folosite la interventie iar cei 1200 lei reprezentau bani pe care pacienta s-a oferit sa-i dea pentru a sponsoriza o parte din cheltuielile ocazionate de organizarea unui Congres Stiintific Medical la Craiova, congres care se incheiase in ziua de 14.10.2012. Banii au fost gasiti in buzunarul halatului inculpatului. Cu ocazia verificarii seriilor acestora, s-a stabilit ca seriile sunt identice cu cele mentionate in procesul verbal de marcare criminalistica.
Inculpatul a precizat atat in timpul urmaririi penale cat si in fata instantei este o practica in spital, dat fiind contextul economico-financiar al tarii, ca pacientii sa suporte contravaloarea unor medicamente, materiale, intrucat spitalul nu dispune de fondurile necesare procurarii acestora. A declarat ca, de regula medicii dau liste pacientilor cu materialele ce trebuie achizitionate iar pacientii sau apartinatorii acestora le procura, astfel ca medicii nu au motive sa primeasca bani de la pacienti sau apartinatorii acestora.
Acesta a mai aratat insa ca, in situatia unor interventii chirurgicale de genul celei care urma sa i se efectueze si pacientei B. M, medicul procura de la diversi distribuitori materialele medicale necesare, ulterior distribuitorii emitand factura pentru aceste materiale si incasand banii de la pacienti. Inculpatul a declarat totodata ca au mai fost situatii in care pacientii, dupa efectuarea interventiilor, nu au mai platit contravaloarea materialelor medicale achizitionate, astfel ca medicii au fost nevoiti sa plateasca din buzunarul propriu aceste sume de bani, acesta fiind motivul pentru care medicii le solicita pacientilor in avans o parte din costul materialelor ce vor fi utilizate la operatie. Sustinerea inculpatului cu privire la suportarea de catre pacienti a contravalorii materialelor ce urmeaza a fi folosite la operatii a fost confirmata de martorii propusi de inculpat respectiv P. F., I. I. si M. D.
Din adresa cu nr. 32070/16.10.2012 a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova rezulta ca inculpatul A.D.N. lucreaza ca medic ortoped in cadrul Clinicii de ortopedie iar numita B. M a fost internata in aceasta clinica in ziua de 15.10.2012 sub ingrijirea inculpatului, cu diagnosticul: " picior plat valg postural complex; halux valgus stang".
De asemenea, in aceeasi adresa s-a mai precizat ca pacienta B. M era asigurata medical si nu datoreaza bani unitatii medicale pentru tratamentul pe care il primeste.
          Din cele aratate mai sus instanta retine ca probele administrate in cauza confirma faptul ca inculpatul a primit in data de 15.10.2012 de la numitii B. M si P. G suma de 800 de lei, iar in data de 16.10.2012, de la denuntatoarea B. N. I suma de 400 euro si 1200 lei, fapte recunoscute de altfel si de catre inculpat.
In ceea ce priveste suma de 400 de euro, probele confirma faptul ca suma respectiva a fost oferita si primita de catre inculpat ca si contravaloare a materialelor ce urmau sa fie folosite la operatia ce trebuia efectuata martorei B. M.
Desi in adresa comunicata de Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova, s-a comunicat faptul ca aceasta fiind asigurata medical nu trebuia sa plateasca nicio suma de bani spitalului, martorii audiati P. F., M. D. si I. I. au confirmat faptul ca in astfel de cazuri, materialele folosite erau cumparate de la o societate care furnizeaza echipamente tehnico-medicale la mai multe spitale din tara.
In ceea ce priveste celelalte sume primite de inculpat de 800 si respectiv 1200 lei, inculpatul a recunoscut ca le-a primit dar a aratat ca aceste sume reprezentau o parte din contravaloarea materialelor ce urmau a fi folosite la operatia pe care intentiona sa o efectueze, operatie deosebit de dificila, de complexa, ce nu mai fusese efectuata inca in Romania.
Instanta nu va retine aceasta aparare a inculpatului pe care o apreciaza ca nefondata pentru urmatoarele motive:
In primul rand, initial cu ocazia organizarii flagrantului, inculpatul fiind intrebat cu privire la sumele respective a aratat ca acestea i-ar fi fost oferite de denuntatoare ca si sponsorizare pentru congresul de ortopedie pe care il organizase la Craiova, in acest sens acesta depunand in recursul la arestarea preventiva, doua declaratii extrajudiciare ale martorilor D. F. si St. C. ca sustineau respectiva afirmatie. Instanta apreciaza avand in vedere ca acestia au revenit ulterior partial asupra acestor afirmatii, acestea necoroborandu-se cu nicio alta proba administrata in cauza ca respectivele sume nu i-au fost oferite inculpatului in acest scop, cu atat mai mult cu cat respectivul congres se incheiase deja.
Ulterior, in fata instantei inculpatul a revenit asupra acestor afirmatii aratand ca reprezentau o parte din contravaloarea materialelor ce urmau a fi folosite la operatia pacientei B. M.
In ceea ce priveste operatia ce urma a fi efectuata pacientei B., din probele administrate rezulta ca initial in momentul in care a fost examinata de inculpat, fara a avea radiografiile picioarelor acesta i-a spus ca trebuie sa foloseasca la fiecare picior cate doua suruburi, fiecare costand cca 100 euro, costul total al operatiei ridicandu-se la suma de 400 euro. Toti  martorii audiati au confirmat faptul ca un astfel de surub costa cca 100 euro, precum si faptul ca la o astfel de operatie in mod obisnuit se folosesc cate 2 suruburi pentru fiecare picior in parte( in acest sens fiind atat declaratia martorului P., medic ortoped si a martorei I., fosta pacienta a inculpatului, ce a avut acelasi diagnostic).
Ulterior dupa internarea in spital si observarea radiografiilor inculpatul a constatat ca trebuia sa fie operat si calcaiul de un picior, explicandu-i pacientei si concubinului acesteia ca trebuie sa foloseasca o placuta speciala care desi in mod normal costa 1500 lei, intrucat avea deja una i-o poate da contra sumei de 500 de lei. Le-a explicat celor doi ca intrucat urma sa intervina si asupra calcaiului operatia era mai dificila si nu o va opera decat la un picior , ulterior urmand a interveni si asupra celui de alt doilea picior.
In momentul in care cei doi le-au intrebat cat ii costa, prin aceasta referindu-se la suma pe care trebuie sa i-o ofere in plus inculpatului, acesta le-a spus ca o operatie de acest gen costa in general 2000 de euro , dar ei sa dea cat pot. In momentul in care acestia i-au oferit 400 de lei, acesta a spus ca se simte jignit, iar cand acestia i-au mai dat inca 400 lei, a plecat nervos, zicand ca " asta e tot ce puteti sa-mi dati".
Faptul ca inculpatul A. a fost nervos, suparat de sumele oferite de cei doi rezulta si din observarea procesului-verbal cuprinzand transcrierea convorbirilor purtate in momentul organizarii flagrantului, inculpatul recunoscand ca i s-a facut putin rau in momentul in care i s-a oferit suma respectiva.
In fata instantei aceasta a aratat ca intrucat se hotarase sa ii efectueze pacientei o operatie deosebit de dificila, din interes pur stiintific, operatie la care urma sa foloseasca cca 20 de suruburi pentru fiecare picior, deci costand 2000 euro pentru fiecare picior in parte, s-a suparat pentru ca suma oferita era prea mica  fata de costul total al operatiei si a realizat ca va trebui sa suporte singur restul costurilor operatiei.
Instanta observa ca pe de o parte acesta sustine ca le-a explicat celor doi in ce va consta aceasta operatie mai dificila, respectiv ca vor fi folosite mai multe implanturi valoarea acestora fiind mult mai mare decat cea comunicata anterior, aratand totodata ca aceasta a fost de acord cu interventia propusa , iar pe de alta parte arata ca s-a suparat cand i-au fost oferiti cei 400, iar apoi 800 de lei pentru ca fata de valoarea totala a operatiei i s-a parut suma prea mica. Totodata acesta a sustinut ca a acceptat ca faca respectiva operatie si sa suporte personal costurile acesteia nesuportate de pacienta in memoria tatalui sau si pentru a nu fi interpretat refuzul sau de a mai efectua respectiva operatie ca si o conditionare a actului medical. Trebuie remarcat totodata ca in cursul urmaririi penale inculpatul a aratat ca nu a discutat cu cei doi despre situatia banilor necesari achizitionarii materialelor interventiei.
Instanta apreciaza pe de o parte ca in conditiile in care fiindu-i explicate costurile operatiei, pacienta  nu avea disponibilitatile banesti suficiente pentru a o suporta, inculpatul putea sa efectueze operatia clasica ce se efectua in astfel de cazuri, iar pe de alta parte daca totusi inculpatul ar fi inteles sa suporte el contravaloarea materialelor din considerente sentimentale sau stiintifice nu avea motive sa i se faca rau, aratandu-i totodata pacientei ca va suporta personal diferenta de cost.
Faptul ca operatia mai dificila ce trebuia efectuata presupunea doar interventia asupra calcaiului pacientei, placuta ce costa 1500 lei si nu aplicarea de 20 de implanturi pe fiecare picior, rezulta si din procesul-verbal de transcriere a convorbirii purtate in momentul organizarii flagrantului.Astfel inculpatul arata pe de o parte ca suruburile costa 200 de euro pentru un picior (desi ar fi trebuit sa-i explice ca suruburile costa 2000 de euro pentru un picior), iar pe de alta parte arata ca nu o va opera decat la un singur picior, ca asa cum a discutat cu acesta si sotul cu o zi inainte " ii fac amandoua operatiile pe un picior e o operatie foarte mare si atunci_. Care costa pe factura vreo 15 milioane eu o am si ii platesc firmei altfel, si o costa numai 5 milioane. Asa v-am spus.". Acesta precizeaza expres ca "veti primi factura pentru suruburile antepiciorului. Acelea sunt 200 de euro".
Prin urmare instanta nu va retine apararea inculpatului potrivit careia ar fi fost vorba de o neintelegere din partea denuntatorilor cu privire la destinatia banilor oferiti si primiti de catre inculpat.
De asemenea sustinerea inculpatului potrivit careia ar fi acceptat sa faca respectiva interventie, chiar in conditiile in care pacienta platise o suma mult prea mica fata de costul total al implanturilor ce urmau a fi folosite la operatie, pentru ca refuzul sau sa nu fie interpretat ca si o conditionare a actului medical, nu poate fi retinuta de instanta intrucat fiind vorba de o discutie preliminara , daca pacienta explicandu-i-se costul total al operatiei de 20 de ori mai mare decat cel stabilit initial spunea sau dadea de inteles ca nu are posibilitatile materiale ale suportarii unor astfel cheltuieli, acesta putea sa efectueze operatia stabilita initial fara a risca vreo eventuala neintelegere.
Pe de alta parte nu se poate sustine ca inculpatul nu ar fi fost constient de faptul ca orice suma oferita doctorului de un pacient este perceputa in mod obisnuit ca fiind destinata acestuia personal, motiv pentru care daca chiar nu ar fi avut intentia de a primi respectivii banii pentru sine ar fi trebuit sa explice foarte clar pacientilor ce reprezinta fiecare din sumele solicitate cu atat mai mult cu cat acestea erau foarte mari atat fata de cele stabilite initial cat si fata de veniturile unor oameni obisnuiti.
Nu in ultimul rand avand in vedere ca inculpatul a primit atat sume in euro cat si in lei, acesta nu a incercat sa lamureasca in vreun fel cat reprezinta in final sumele primite si cat ar mai avea de platit pacienta.
In drept, tribunalul apreciaza ca fapta inculpatului astfel cum a fost descrisa in paragrafele anterioare, de a pretinde de la pacienta B. M mai multe sume de bani in scopul indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, intruneste elementele constitutive ale  infractiunii de luare de mita in forma continuata, prevazuta si pedepsita de art. 254 alin 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin 2 C.pen. rap. la art. 6 alin 1 din Legea nr. 78/2000.
Conform art. 254 C. pen., infractiunea de luare de mita consta in fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri.
Asadar, potrivit textului de lege citat mai sus, elementul material al laturii obiective a infractiunii de luare de mita consta in fapta functionarului de a pretinde ori primi bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori de a accepta promisiunea unor astfel de foloase sau de a nu le respinge.
Pretinderea, ca modalitate de realizare a elementului material al laturii obiective a infractiunii de luare de mita, inseamna pretentia, cererea formulata de catre subiectul activ de a i se da bani sau alte foloase necuvenite, in imprejurarile si scopurile prevazute de lege, iar primirea inseamna luarea in posesie, in stapanire, capatarea de catre subiectul activ a banilor sau foloaselor necuvenite care i se ofera, i se dau sau i se remit. Spre deosebire de pretindere, primirea implica o predare efectiva a banilor sau bunurilor care nu este realizata din initiativa functionarului, ci a corupatorului sau a altuia.
Pentru existenta laturii obiective a infractiunii de luare de mita, sub aspectul elementului material, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii trebuie sa se refere la bani sau alte foloase; banii sau foloasele primite, pretinse, acceptate sau nerespinse trebuie sa nu fie datorate functionarului in mod legal, respectiv trebuie sa fie necuvenite; savarsirea oricareia dintre faptele care pot determina elementul material al laturii obiective trebuie sa fie anterioare sau concomitente cu indeplinirea, neindeplinirea, intarzierea indepliniri actului privitor la indatoririle de serviciu ale functionarului ori cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri; actul pentru a carui indeplinire, neindeplinire, intarziere se pretind, primesc, accepta sau nu se resping banii sau alte foloase necuvenite trebuie sa faca parte din sfera atributiilor de serviciu ale functionarului, adica sa fie un act privitor la indatoririle de serviciu sau contrar acestor indatoriri.
Obiectul mitei, asa cum rezulta din actele dosarului, a constat in bani (suma de 2.000 lei); acestia erau necuveniti, pretinderea efectuandu-se anterior indeplinirii actului referitor la atributiile de serviciu ale inculpatului, iar actul facea parte din sfera indatoririlor de serviciu ale acestuia, acesta fiind functionar, fiind indeplinite conditiile elementului material al infractiunii de luare de mita.
Instanta retine ca inculpatul a pretins, chiar daca intr-o forma indirecta (spunandu-le celor doi martori B. M si P. G cam cat ar costa o astfel de operatie) primirea unor sume de bani in scopul efectuarii operatiei pe care urma sa o efectueze in exercitarea atributiilor sale de serviciu. Dupa ce a plecat nervos in data de 15.10.2012, dupa primirea sumei de 800 de lei, pe care a considerat-o un fel de jignire, a doua zi, in conditiile in care sora pacientei , denuntatoarea B. N. I vine si discuta despre suma oferita si primita cu o zi inainte acesta arata ca nu cere bani de la pacienti, dar primeste ( " eu nu cer bani de la bolnavi. Iti primesc"- fila 38, dup).
Sub aspectul laturii subiective a infractiunii, vinovatia inculpatului imbraca forma intentiei directe, acesta prevazand rezultatul faptei sale si urmarind producerea acestuia.
Constatand ca fapta exista si a fost savarsita de inculpat cu forma de vinovatie prevazuta de lege,  in conditiile art. 345 alin. 2 C.p., instanta urmeaza sa dispuna condamnarea inculpatului.
La individualizarea pedepsei ce i se va aplica, instanta urmeaza sa aiba in vedere criteriile stabilite de legiuitor in cuprinsul art. 72 C.p.,  raportandu-se in principal la natura si gravitatea infractiunii comise, la valoarea sociala ocrotita de normele penale  la imprejurarile in  care fapta a fost comisa, la atitudinea inculpatului ulterioara comiterii faptei, respectiv, date in raport de care, avand in vedere limitele de pedeapsa prevazute de legiuitor pentru aceasta infractiune, respectiv de la 3 la 12 ani.
Instanta va avea in vedere atat circumstantele personale ale inculpatului care asa cum reiese atat din actele depuse in circumstantiere, cat si din referatul de evaluare intocmit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Dolj  din care reiese faptul ca acesta beneficiaza de o imagine pozitiva la locul de munca, ca nu beneficiaza de instructie superioara si de o calificare profesionala deosebita, de faptul ca se afla le primul conflict cu legea penala, dar si faptul ca inculpatul nu a recunoscut comiterea infractiunii, ca in indeplinirea indatoririlor de serviciu, functionarii publici sau orice alt functionar, nu trebuie sa fie influentati de interese materiale, de obtinerea unor foloase ce nu li se cuvin, fiind tinuti sa-si indeplineasca atributiile in mod corect, sa nu le practice, sa nu faca din exercitarea lor o sursa de venituri ilicite. Efectuarea oricaror acte care intra in competenta lor nu trebuie sa fie determinate de asemenea mobiluri, ci numai de grija indeplinirii corecte a indatoririlor de serviciu si a respectarii legalitatii. Faptele de venalitate ale functionarilor publici precum si ale celorlalti functionari aduc o grava atingere activitatii de serviciu, ca si intereselor personale, cu atat mai mult cu cat in cauza inculpatul are calitatea de medic, persoana ce trebuie sa dea dovada de inalte calitati etico-morale.
Functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justa individualizare a sanctiunii, care sa tina seama de persoana careia ii este destinata, pentru a fi ajutata sa se schimbe, in sensul adaptarii la conditiile socio-etice impuse de societate.
Fata de cele aratate mai sus, instanta apreciaza ca prin aplicarea unei pedepse de 3 ani inchisoare executabila in regim de detentie, se ating scopurile prev. de art. 52 C.p.
In baza art.71 alin 2 Cp, se va dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a-c Cp, mai putin dreptul de a alege. Astfel, fata de hotararea Hirst contra Marii Britanii si Irlandei de Nord din 30 martie 2004 prin care CEDO a statuat ca o interdictie absoluta de a vota impusa tuturor detinutilor nu intra in marja de apreciere a statului, fiind violat art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei, intrucat nu exista o legatura intre interdictia votului si prevenirea infractiunilor sau scopul reinsertiei sociale a infractorilor, se impune inlaturarea din continutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului interzicerea dreptului de a vota prevazut in art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen, avand in vedere ca acesta a savarsit o infractiune considerata de lege mai putin periculoasa. Interdictia drepturilor electorale trebuie sa fie aplicata cu respectarea principiului proportionalitatii in fiecare caz in parte. Ori, fata de gravitatea infractiunii comise de inculpat, precum si fata de gradul concret de pericol social, instanta considera ca nu se impune interdictia dreptului electoral de a alege.
In baza art. 88 C. pen. va deduce din pedeapsa aplicata durata retinerii si arestarii preventive de la data de 16.10.2012-20.03.2013.
 In baza art. 255 alin. 5 C.pen. va  dispune ca inculpatul sa restituie suma de 800 lei denuntatoarei B. M.M. , avand in vedere ca aceasta a denuntat fapta inainte ca organul de urmarire sa fie sesizate cu fapta respectiva.
Instanta va mentine masura obligarii de a nu parasi tara dispusa prin decizia  penala nr. 622/20 martie 2013 a Curtii de Apel Craiova pana la ramanerea definitiva a hotararii.
In baza art. 191 c.p.p. instanta va dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 600 lei reprezentand cheltuieli judiciare in favoarea statului, avand in vedere culpa sa infractionala.