raspundere patrimoniala

     9. raspundere patrimoniala
     
     
     Prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub nr. 6341/63/2009 reclamanta SC  ORO IFN- SRL a chemat in judecata  pe parata O.I.P. solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 78034,94 lei.
      In motivarea cererii , reclamanta a aratat ca parata a fost angajata sa in functia de vanzator - gestionar cu contract individual de munca nr. 3579/2007 , iar la data  de 25.02.2007 , in urma unui control intern s-a descoperit o lipsa mare in gestiune , ca urmare a contractelor false incheiate la care s-au amanetat metale comune in loc de metale pretioase , a lipsei obiectelor amanetate , precum si a contractelor la care valoarea obiectelor amanetate era mult mai mica decat prevedea contractul .
      A mai aratat ca acest prejudiciu a fost recunoscut de parata prin declaratia din 25.02.2007 luata in prezenta martorilor, iar incepand cu data de 26.02.2007 parata nu s-a mai prezentat la serviciu , nu a mai putut fi contactata pentru a se rezolva pe cale amiabila litigiul , motiv pentru care i s-a desfacut disciplinar contractul individual de munca
      Prin urmare , reclamanta a apreciat ca sunt intrunite conditiile raspunderii patrimoniale prev de art 269-275 C.muncii , prejudiciul fiind creat din culpa paratei , cuantumul acestuia fiind recunoscut de catre parata.
      A depus la dosar in copie urmatoarele acte:inscris intitulat " declaratie " , convocarea nr. 1/2007, contract individual de munca, decizia nr. 2/2007.
      La termenul de judecata din 23.11.2009 cauza a fost suspendata in baza art 242 apct 2 C.pc, fiind repusa pe rol la data de 23.12.2009 de catre reclamanta.
      Ulterior la data de 01.02.2010 cauza a fost suspendata in baza art 242 pct 2 C.pc, fiind repusa pe rol la data de 16.11.2010 de catre reclamanta.
      Reclamanta a solicitat proba cu inscrisuri si interogatoriul paratei , precum si efectuarea unei expertize contabile pentru a se stabili cuantumul prejudiciului, probe incuviintate de catre instanta.
      La termenul din 13.04.2011 cauza a fost suspendata in baza art 155/1 C.pc, intrucat reclamanta nu si-a indeplinit obligatia de a achita onorariul de expert, cauza fiind repusa pe rol la data de 21.04.2011 de catre reclamanta, cerere respinsa de instanta la termenul din 25.05.2011 , care a mentinut suspendarea pentru aceleasi motive mentionate la termenul din 13.04.2011.
      La data de 20.06.2011 reclamanta a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei .
      La termenul din 21.09.2011 reclamanta a depus la dosar o cerere prin care a aratat ca renunta la proba cu expertiza contabila incuviintata de catre instanta.
      Parata nu s-a prezentat in instanta pentru a raspunde la interogatoriu , iar la ultimul termen de judecata reclamanta a solicitat aplicarea dispozitiile art. 225C.pc.
      Prin sentinta nr. 9769/21.09.2011 instanta a respins  actiunea retinans urmatoarele:
Parata a fost angajata reclamantei in functia de vanzator - gestionar in perioada 01.02.2007-25.02.2007 , dupa cum rezulta din contract individual de munca coroborat cu  decizia nr. 2/2007( f. 10-12, 16).
      Obiectul cererii de chemare in judecata l-a constituit obligarea paratei la plata sumei de 78034,94 lei catre reclamanta reprezentand prejudiciul produs acesteia ca urmare a activitatii paratei desfasurata in baza raporturilor de munca.
      Potrivit art 287 C.muncii , angajatorul reclamant are sarcina probei si trebuie sa dovedeasca ca sunt intrunite conditiile raspunderii patrimoniale a salariatilor parati , conform art 270 C.muncii si anume : calitatea de salariat , fapta ilicita savarsita in legatura cu munca , prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului , raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia salariatului
      Potrivit art 24 din Legea nr. 22/1969 " Angajatii raspund material, potrivit Codului muncii si prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate in gestiuni prin fapte ce nu constituie infractiuni., iar potrivit.  art 25 , gestionarul raspunde integral fata de angajator  pentru pagubele pe care le-a cauzat in gestiunea sa.
Prin urmare Legea nr. 22/1969 instituie o prezumtie de culpa a gestionarilor , cu conditia dovedirii de catre angajator a primirii in gestiune a bunurilor si existenta prejudiciului.
      Raportat la aceste dispozitii legale , se constata ca reclamanta nu a facut dovada intrunirii conditiilor raspunderii patrimoniale a paratei si anume : desi parata a avut  calitatea de gestionar , angajat al reclamantei , aceasta din urma nu a facut dovada primirii in gestiune a bunurilor de catre parata si nici a producerii unui prejudiciu de catre aceasta , intrucat inscrisul intitulat " declaratie " fara a fi coroborat cu alte probe - dat fiind ca reclamanta a renuntat la administrarea probei cu expertiza contabila si nici nu a depus alte acte contabile in acest sens - nu face dovada deplina a prejudiciului atat sub aspectul cuantumului , cat si al existentei acestuia .
      Chiar daca parata nu s-a prezentat in instanta pentru interogatoriu , instanta nu va face aplicarea disp. art 225 C.pc, dat fiind ca reclamanta nu a produs suficiente probe in sustinerea actiunii sale.
      Fata de cele expuse mai sus, in baza art 270 C.muncii coroborat cu disp art 24, 25 din Legea nr. 22/1969 , instanta va respinge actiunea ca neintemeiata.

1