raspundere patrimoniala

      1. raspundere patrimoniala
      
      
      Prin cererea inregistrata la data de 03.12.2009, reclamanta SC ALBATROS IMP-EXP SRL a chemat in judecata pe paratul S.A. , solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta, sa dispuna obligarea paratului la plata sumei de 21411,56 lei, reprezentand prejudiciu produs reclamantei.
      In motivare, a aratat ca paratul a fost angajat al unitatii ca gestionar .In urma inventarului realizat la data de 15.01.2009,comisia de inventariere a constatat o paguba materiala de 21411.56 lei reprezentand lipsa in gestiunea paratului. A apreciat ca paguba a fost produsa in perioada 27.02.2006-15.01.2009, cand gestiunea a apartinut in exclusivitate paratului .Acesta a fost convocat pentru explicatii ,pe care le-a si dat, recunoscand lipsa in gestiune,dar fara a putea da lamuriri cu privire la cauzele care au determinat lipsa in gestiune.
      In sustinere, a depus la dosarul cauzei decizia de primire a gestiunii de catre parat, proces-verbal de inventariere din 2006 , liste de inventar din 27.02.2006, raport de gestiune, decizia de inventar din 2009, declaratie de inventar , proces-verbal de inventariere din 15.01.2009, registrul inventar la data de 15.01.2009, rapoarte de gestiune , fise de cont pentru operatiuni diverse.
      La termenul din 25.02.2010, paratul a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondata, aratand ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru angajarea raspunderii materiale a salariatului, respectiv  nu exista fapta generatoare de prejudiciu, intrucat paratul nu a inregistrat nicio abatere de la regulile de conduita, apoi, prejudiciul nu este cert, intrucat in perioada supusa inventarului, paratul a beneficiat de concedii de odihna in timpul carora a lipsit,fiind inlocuit de alti angajati, fara predarea gestiunii,iar vinovatia nu exista si nici legatura de cauzalitate.
      La termenul din 15.04.2010, reclamanta a precizat ca fapta cauzatoare de prejudiciu o reprezinta vanzarea marfii aflata la punctul de lucru,fara inregistrarea in casa de marcat a  operatiunilor respective si insusirea sumelor de bani. Cu privire la lipsa paratului de la punctul de lucru in timpul concediului de odihna, a precizat ca magazinul era inchis in timpul unor astfel de perioade, o singura data fiind inlocuit de alt coleg, pentru 5 zile.
      La termenul din 09.09.2010, paratul a depus la dosarul cauzei copia raportului de expertiza contabila intocmit in dosarul 635/P/2009 si rezolutia din 16.10.2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina.
      La solicitarea reclamantei, instanta a incuviintat administrarea probei testimoniale ,in acest sens fiind audiati martorii ale caror declaratii au fost consemnate si atasate la dosarul cauzei. Reclamanta a solicitat incuviintarea probei cu expertiza, pe care instanta, apreciind-o ca fiind utila cauzei, a admis-o, desemnand prin tragere la sorti pe expert contabil Smarandache Simona care a intocmit raportul de expertiza si l-a depus la dosarul cauzei la data de 22.03.2011.
      La termenul din 19.05.2011, reclamanta a formulat precizare la actiune prin care a marit cuantumul pretentiilor sale la suma de 21434,66 lei , suma ce rezulta din raportul de expertiza.
      Prin sentinta nr.8751/16.06.2011 instanta a admis cererea si a obligat pe parat la plata sumei de 21434,66 lei reprezentand contravaloare prejudiciu, precum si la  401,7 lei reprezentand onorariu de expert pentru urmatoarele considerente:
      Paratul a fost angajatul unitatii reclamante in perioada 27.02.2006-15.01.2009, unde a lucrat ca gestionar. In urma inventarului realizat in 15.01.2009, comisia de inventariere a constatat o paguba in gestiunea paratului de 21411,56 lei atribuindu-i acestuia culpa in crearea prejudiciului.
      Conform dispozitiilor art. 270 din Codul muncii, salariatii  raspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
      Pentru antrenarea raspunderii patrimoniale a salariatului ,trebuie intrunite cumulativ mai multe conditii: fapta cauzatoare de prejudiciu, existenta unui prejudiciu cert, culpa salariatului si legatura de cauzalitate intre fapta culpabila si prejudiciu.
      In ce priveste fapta cauzatoare de prejudiciu, reclamanta a indicat modul in care paratul a inteles sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu, respectiv acesta vindea produse din gestiune fara sa introduca operatiunea corespunzatoare in casa de marcat, dupa care isi insusea banii proveniti din vanzarea marfii. In declaratia de inventar pe care a dat-o si a semnat-o la 16.01.2009, paratul a fost de acord cu rezultatul inventarierii faptice si scriptice, precizand ca nu-si explica cauza producerii prejudiciului. Fata de cele precizate de reclamanta cu privire la insusirea banilor proveniti din vanzarea marfii, paratul nu a formulat nicio aparare.
      Cu privire la intinderea prejudiciului, concluziile raportului de expertiza , la care paratul nu a formulat obiectiuni , au stabilit ca este in valoare de 21434,66 lei si a fost stabilit in raport de actele contabile ale societatii reclamante.
      Referitor la  culpa salariatului, ca element al raspunderii patrimoniale, instanta retine ca  in ce priveste raspunderea gestionarilor, este prezumata culpa acestora in situatia constatarii unui prejudiciu in gestiunea lor. Gestionarul poate rasturna prezumtia de culpa proband ca prejudiciul existent in gestiunea sa a fost generat de fapte ce nu-i sunt imputabile. Pozitia paratulului, care a fost de acord cu rezultatul inventarului ,precizand ca nu stie care sunt imprejurarile generatoare de prejudiciu,  nu este de natura a indeparta prezumtia de culpa ce opereaza in cazul sau ca gestionar, ci o face pe deplin functionala. Nu a facut aparari , nu a propus probe si nu a adus lamuriri cu privire la cauzele producerii prejudiciului.
      Fata de aceste considerente, instanta constata ca unitatea reclamanta a stabilit corect  existenta   conditiilor antrenarii raspunderii patrimoniale in sarcina paratului, astfel ca , fata de dispozitiile art.270 , cererea precizata urmeaza a fi admisa, cu consecinta obligarii paratului la plata sumei de  21434,66 lei reprezentand prejudiciu produs reclamantei.
      In temeiul dispozitiilor art.274 Cod procedura civila, paratul va fi obligat la plata sumei de 401,7 lei catre reclamant  reprezentand  onorariu de expert.

2