Contract de vanzare-cumparare de marfuri. Cecul -instrument de plata. Consecinta emiterii unor file CEC de catre banca pentru o societate aflata in Centrala incidentelor de plata.

   Contract de vanzare-cumparare de marfuri. Cecul -instrument de plata. Consecinta emiterii unor file CEC de catre banca pentru o societate aflata in Centrala incidentelor de plata. Raspunderea civila delictuala a bancii, in calitate de comitent, pentru fapta angajatei sale, in calitate de prepus. Proba elementelor raspunderii civile delictuale.
   
   Atragerea raspunderii civile delictuale presupune, ca premisa generala, indeplinirea cumulativa a conditiilor privind existenta a patru elemente, si anume: existenta faptei ilicite, savarsirea faptei ilicite cu vinovatie, existenta prejudiciului si, nu in ultimul rand, existenta legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita si prejuciciu.
   Faptul ca in sentinta penala se precizeaza ca prejudiciul a fost cauzat reclamantei de emiterea filelor CEC, nu face dovada legaturii de cauzalitate in fata instantei civile, deoarece dispozitiile art. 22 din Codul de procedura penala sunt imperative, legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu urmind a fi apreciata doar de instanta civila, cele retinute de instanta penala pe acest aspect neavind autoritate de lucru judecat in fata instantei civile.

   (Curtea de Apel-Bucuresti, sectia a VI-a comerciala, decizia comerciala nr. 37/26 ianuarie 2007)
   
        Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, reclamanta SC A SA a chemat in judecata pe paratele SC (in prezent SC B SA) si B.E., solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna obligarea paratelor la plata sumei de 1.048.209.120, in solidar, reprezentand contravaloarea prejudiciului cauzat, suma ce urmeaza a fi actualizata cu indicele de inflatie.
        Prin sentinta nr.6782/19.08.2005 judecatoria  si-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti - sectia comerciala, conform art.2 pct.1 a C.pr.civ.
Prin sentinta comerciala nr.2159/19.04.2006, Tribunalul Bucuresti - sectia a VI-a comerciala a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor ca nefondata, iar pe fond, a respins actiunea ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, tribunalul a retinut ca, in ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor, aceasta este nefondata, intrucat exista identitate intre persoanele chemate in judecata in calitate de parate si persoanele cu privire la care se pretinde ca opereaza angajarea raspunderii civile delictuale.
In ceea ce priveste fondul cauzei,tribunalul a retinut ca pentru atragerea raspunderii civile delictuale, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: savarsirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu, legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, savarsirea faptei cu  vinovatie.
Analizand inscrisurile dosarului, tribunalul a retinut ca in speta, reclamanta a facut dovada existentei caracterului ilicit al faptei, intrucat parata B.E.  a eliberat  reprezentantului SC C SRL, file CEC cu incalcarea dispozitiilor art.57 din Regulamentul 1/2001 al BANCII NATIONALE A ROMANIEI, care interzice eliberarea  de catre banci a formularelor de CEC titularilor de cont aflati in interdictie bancara, or SC C SRL era in interdictia bancara din 27.07.2002.
In ceea ce priveste prejudiciul cauzat reclamantei, tribunalul a retinut ca acesta solicita contravaloarea marfurilor livrate SC C SRL, insa reclamanta nu a facut dovada  livrarii si preluarii intregii cantitati de marfa de  catre  aceasta societate, instanta neputand  retine nici aspectul invederat de reclamanta in sensul ca dovada prejudiciului rezulta din sentinta penala nr.637/29.10.2003, fata de dispozitiile  art.22 C.pr.penala.
Cu privire la legatura de cauzalitate, instanta de fond a retinut ca nici aceasta nu este probata in cauza, atata timp  cat o parte din marfuri au fost  livrate inainte de emiterea filelor CEC, iar pentru restul cantitatii de marfa nu s-a facut dovada livrarii. In plus, tribunalul a apreciat ca si in ipoteza in care s-ar fi facut dovada livrarii tuturor marfurilor catre parata, nu se poate retine existenta legaturii de cauzalitate intre fapta paratei persoana fizica si prejudiciul constand in contravaloarea marfurilor, atata timp cat CEC-urile emise nu au avut nici un rol in favoarea vointei juridice a reclamantei in sensul livrarii marfurilor.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel, reclamanta, apel inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - sectia a VI-a comerciala la data de 15.06.2006, sub nr.33321/3/2005.
In motivarea apelului declarat, apelanta a aratat ca instanta  de fond a retinut in mod gresit ca reclamanta nu a facut dovada livrarii marfurilor deoarece apelanta-reclamanta a livrat SC C SRL in conditiile contractului incheiat de parti, diferite cantitati de marfa, aspect ce rezulta si din continutul sentintei penale nr.637/29.10.2003, care are putere de lucru judecat in materie civila in conditiile art.22 C.pr.penala, fapt nerespectat de instanta de fond. Apelanta a invederat ca, din acest punct de vedere, reprezentantul SC ROMAN SCIT SRL nu a sustinut niciodata in fata instantei penale ca reclamanta nu a livrat integral marfurile, marfa fiind integral vanduta de catre cumparator, astfel cum s-a  retinut in rechizitoriu si in sentinta penala. In plus, a aratat reclamanta, instanta de fond ignora aspectul ca factura nr.0137012/14.08.2002 a fost semnata si acceptata de reprezentantul societatii cumparatoare, ca de altfel si celelalte facturi.
Ca atare, a aratat apelanta, in mod gresit instanta de fond a retinut ca nu exista dovada livrarii marfii, atata timp cat marfa a fost facturata si livrata catre alti cumparatori.
Cat priveste existenta prejudiciului, apelanta a aratat ca aceasta  rezulta indubitabil din neachitarea facturilor, iar nu din livrarea marfurilor, cum  gresit a aratat instanta de fond.
Relativ la legatura de cauzalitate, apelanta  a invederat ca aceasta reiese din continutul sentintei penale 637/29.10.2003, in care se retine existenta prejudiciului si faptul cauzator de prejudiciu, respectiv, emiterea filelor  CEC. Asadar, apelanta a fost prejudiciata prin punerea la dispozitia SC C SRL a CEC-urilor emise de intimata-parata SC B SA pentru o societate aflata in interdictie bancara, fapt cunoscut de banca la momentul emiterii CEC-urilor.
In plus, a invederat apelanta, in mod gresit sustin intimatele-parate  ca filele CEC au fost emise in alb ca instrument de garantie , intrucat toate rubricile filelor CEC au fost completate de reprezentantul cumparatorului, fiind  deci emise ca instrumente de plata, astfel cum rezulta din expertiza grafologica dispusa in dosarul penal. Apelanta a aratat ca, fara aceste file CEC nu ar fi livrat marfa catre cumparatoare, ca ar fi trecut la incasarea facturilor si  executarea debitoarei prin alte mijloace legale.
  Intimatele au depus intampinare solicitand respingerea apelului ca nefondat.
Examinand actele si lucrarile dosarului, prin  prisma  motivelor de apel formulate, vazand si dispozitiile art.294 - 295 C.pr.civ. Curtea retine ca apelul declarat este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Curtea a retinut ca intre apelanta-reclamanta, in calitate de vanzatoare si SC C SRL in calitate de cumparatoare a intervenit un contract de vanzare-cumparare marfuri la data de 29.07.2002 (filele 12-14 din dosarul judecatoriei) contract prin care apelanta s-a obligat sa livreze diferite cantitati de marfuri, iar cumparatoarea sa le achite prin diferite instrumente de plata, cf. art.6 din contract, intre care si CEC-ul.
La data de 12.08.2002, angajata intimatei  SC B SA, respectiv, intimata B. E. a emis reprezentantului firmei cumparatoare 2 file CEC, file pe care acesta le-a folosit ca instrument de plata a marfurilor livrate de apelanta-reclamanta,  fiindu-i  insa refuzate la plata apelantei, la data de 4.09.2002 intrucat societatea-cumparatoare era in Centrala Incidentelor de plata inca din 27.07.2002, astfel cum rezulta din adresa intimatei SC B SA (fosta ROBANK) (fila 38 din dosarul judecatoriei), filele cec fiind anulate de banca in chiar ziua emiterii lor.
In cauza de fata, apelanta-reclamanta solicita obligarea intimatelor la plata  in solidar a contravalorii marfurilor livrate societatii cumparatoare, cu titlu de  prejudiciu suferit de vanzatoare, intrucat fara emiterea filelor CEC de catre banca societatea apelanta nu ar fi livrat marfurile  catre societatea cumparatoare, conform sustinerilor apelantei-reclamante.
Raportand situatia de fapt astfel cum a fost retinuta mai sus la probele administrate in prezenta cauza si la principiile ce guverneaza raspunderea civila delictuala, conform art.998 - 999 Cod civil si art.1000 alin.3 Cod civil, Curtea a retinut urmatoarele:
Atragerea raspunderii civile delictuale presupune, astfel cum in mod temeinic si legal a retinut instanta de fond, ca premisa generala indeplinirea cumulativa a  conditiilor privind existenta a 4 elemente, si anume: existenta faptei ilicite, savarsirea faptei ilicite cu vinovatie, existenta prejudiciului si, nu in ultimul rand, existenta legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.
Examinand fiecare element - conditie al raspunderii civile delictuale in parte, prin raportare la probele administrate si la sustinerile  partilor, Curtea a retinut ca in speta este fara indoiala dovedita fapta ilicita a intimatei B.E. care, prin emiterea filelor CEC pentru o societate aflata pe lista Centralei Incidentelor de Plata, a incalcat dispozitiile imperative ale Regulamentului 1/2001 al B.N.R., respectiv art.57, fapta sa atragand consecintele savarsirii unei fapte ilicite in materie de dreptul muncii, drept penal si, desigur, si civil cu conditia dovedirii si a celorlalte elemente ale raspunderii civile delictuale.
Cat priveste  existenta prejudiciului, Curtea a retinut ca si acesta este probat in speta, constand in neincasarea contravalorii marfurilor  livrate de catre  apelanta, de la societatea-cumparatoare. De altfel, fata de dispozitiile art.22 C.pr.penala, care prevad  ca hotararea instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile, cu privire la existenta faptei, a vinovatiei si a prejudiciului, instanta de fond, fata de  continutul sentintei nr.637/29.10.2003 pronuntata de Judecatoria Dragasani in dosarul penal nr.1895/2003, nu mai avea de cercetat acest aspect, livrarea marfurilor de catre apelanta si neincasarea contravalorii acestora fiind probate si, recunoscute de catre reprezentantul societatii cumparatoare in fata instantei penale. Asadar, Curtea a retinut ca, in speta, este fara indoiala ca apelanta a  suferit un prejudiciu reprezentat de neincasarea contravalorii marfurilor livrate.
Relativ, insa, la legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita a intimatei  persoana fizica si prejudiciu suportat de apelanta, constand in neincasarea contravalorii marfurilor livrate, Curtea a retinut ca acest aspect nu a fost dovedit in speta de fata, pentru urmatoarele motive:
Prejudiciul reclamantei apelanta in speta de fata, consta in neplata marfurilor de catre societatea cumparatoare, insa nu se poate  sustine ca neplata marfurilor la scadenta se datoreaza faptei intimatei Birsan Elena, de emitere a celor doua file CEC, atata timp cat societatea cumparatoare SC C SRL era pe lista Centralei Incidentelor de Plata, din 27.07.2002, iar contractul dintre apelanta si cumparatoare a intervenit la data de 29.07.2002, deci la o data ulterioara, cand societatea cumparatoare era deja insolvabila. Desi relatiile de afaceri se intemeiaza pe buna-credinta si pe increderea cocontractantului, nimic nu impiedica o societate sa verifice bonitatea cocontractantului, prin chiar banca acestuia, conform art.43 raportat la art.47 din Regulamentul B.N.R nr.1/2001. Acest argument nu este o culpabilizare a societatii apelante de catre instanta, ci este un argument juridic in plus pe aspectul nedovedirii legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul incercat de apelanta.
Sustinerea apelantei in sensul ca nu ar fi livrat marfurile in lipsa acestor CEC-uri, ci ar fi procedat la executarea pe alta cale a contractantului sau, nu a fost,  de asemenea, probata in cauza, atata timp cat livrarea marfurilor s-a facut si inainte, si dupa data eliberarii filelor CEC- respectiv, 12.08.2002, aspect invederat chiar de catre apelanta, de unde rezulta  ca eliberarea filelor CEC nu poate fi apreciata ca o conditie  de livrare a marfurilor.
Mai mult decat atat, o asemenea sustinere a apelantei-reclamante adauga la conventia partilor, respectiv, contractul nr.218/29.07.2002, care potrivit art.969 Cod civil, este legea partilor, contract ce nu prevede o atare  conditie de livrare a marfurilor.
S-ar putea sustine ca fapta ilicita a intimatei B. E.  a prejudiciat-o pe reclamanta "prin ricoseu", cauzandu-i poate un prejudiciu moral deoarece CEC-urile emise au putut sa-i mareasca apelantei increderea  intr-un cocontract care nu mai era deloc de incredere, dar in nici un caz nu se poate admite argumentul ca emiterea filelor CEC de catre banca i-a cauzat reclamantei un prejudiciu constand in contravaloarea marfurilor livrate, intrucat nu este probata legatura de cauzalitate dintre aceste doua elemente, in lipsa careia nu se poate admite cererea intemeiata pe art.998-999 Cod civil raportat la art.1000 alin.3 Cod civil
Curtea nu a putut retine sustinerea apelantei in sensul ca in sentinta penala nr.637/2003 s-a retinut ca prejudiciul a fost cauzat reclamantei de emiterea filelor CEC, dovedindu-se astfel si legatura de cauzalitate deoarece dispozitiile art.22 C.pr.penala sunt imperative, legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu urmand a fi apreciata doar de catre instanta civila, cele retinute de instanta penala pe acest aspect neavand autoritate de lucru judecat in fata instantei civile.