Actiune in raspundere contractuala. Daune morale.
(Sentinta civila nr. 8601 din data de 18.11.2009 pronuntata de Judecatoria Arad)Actiune in raspundere contractuala. Daune morale. Interviu avand ca obiect un conflict nascut la locul de munca. Afirmatii defaimatoare. Limitele libertatii de exprimare. (sent. civ. nr. 8601/2009 a Judecatoriei Arad, irevocabila, dos. nr. 7537/55/2009)
- extras -
Reclamanta P. in contradictoriu cu paratul B. A solicitat ca prin sentinta civila sa se dispuna obligarea paratului la plata sumei de 30.000 lei, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat prin afirmatiile defaimatoare la adresa sa.
In esenta, in motivarea cererii arata ca, in data de x in cotidianul y a fost publicat articolul "Colegiul z - "camp de batalie intre...dascali", in care paratul a facut afirmatii insultatoare la adresa sa.
Atitudinea paratului s-a datorat faptului ca a sesizat atat Inspectoratul Scolar Judetean Arad, Sindicatul Democratic Invatamant Arad cat si Ministerul Educatiei si Cercetarii, in repetate randuri, despre unele nereguli care au avut loc in scoala.
Aceste sesizari le-a facut in interesul scolii si nu ca atac la persoana paratului. Arata ca pentru aceste aspecte a formulat o plangere penala prealabila la Judecatoria Arad, inregistrata sub dosar nr. x, pentru savarsirea infractiunii de insulta. Prin sentinta penala nr. y fapta a fost recalificata din insulta in calomnie si s-a constatat ca aceasta fapta a fost dezincriminata prin Legea 278/2006. Prin aceeasi sentinta s-a lasat nesolutionata latura civila, iar solutia a fost mentinuta prin Decizia penala nr. z.
Prezenta actiune este echivalenta cu cea lasata nesolutionata si a inteles sa o formuleze in prezent pentru ca prin afirmatiile facute i-a stirbit prestigiul si imaginea in fata colegilor, a elevilor, a cunostintelor si i-a creat o stare de disconfort fata de propria persoana.
In drept a invocat dispozitiile art. 998 si 999 Cod civil.
Paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata si obligarea reclamantei la cheltuieli de judecata.
In motivare, arata ca pretentiile reclamantei la daune morale in suma de 30.000 lei sunt nejustificate intrucat nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prev. de art. 998, 999 Cod civil.
La sorgintea starii de tensiune dintre unii profesori din liceu la vremea respectiva, sunt reclamatiile pe care reclamanta le-a inaintat Inspectoratului scolar judetean, Ministerului Invatamantului si Sindicatului privind presupuse nereguli din scoala, urmate de controale succesive din partea institutiilor sesizate.
Ca urmare a controalelor efectuate de Inspectoratul scolar judetean si Comisia de cercetare din scoala, s-a concluzionat ca aspectele semnalate de reclamanta nu sunt adevarate si ca reclamanta se face vinovata de comportament necorespunzator fata de elevi, colegi si conducere. Aceste aspecte sunt descrise in Raportul inspectiei de eveluare institutionala de la Colegiul x Arad nr. y si Rapoartele Comisiilor de cercetare nr. z si x.
In consecinta, Consiliul profesoral al Liceului y Arad a decis sanctionarea reclamantei cu diminuarea salariului de baza cu 15% pe o perioada de 6 luni pentru incalcarea normelor de comportare care dauneaza invatamantului si prestigiului Colegiului y Arad.
Pentru a duce la indeplinire hotararea luata, in calitate de director a emis Dispozitia nr. z de sanctionare a reclamantei, impotriva careia reclamanta a formulat contestatie, care a-a respins ca nefondata prin Hotararea nr. x.
De asemenea, reclamanta a depus contestatie impotriva Dispozitiei la Tribunalul Arad care i-a admis-o prin sentinta civila nr. y , irevocabila, si a anulat-o pentru nerespectarea disp. art. 268 alin. 2 lit."a" si "c" din Codul Muncii, constand in aceea ca: " nu indica data, perioada sau continuitatea savarsirii abaterilor disciplinare precum si motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de contestatoare in timpul cercetarii disciplinare, iar sanctiunea in acest caz este nulitatea absoluta".
Desi Dispozitia atacata este deficitara sub aspectul redactarii sau unor omisiuni formale, faptele pentru care reclamanta a fost sanctionata exista ca abateri disciplinare iar instanta nu le-a infirmat, pentru ca nu i-a fost admisa contestatia pentru motivele de temeinicie ci de legalitate.
Consiliul de administratie al scolii i-a acordat reclamantei calificativul "satisfacator" pentru anii 2005 - 2006, pentru rezultatele slabe obtinute, pe care reclamanta l-a contestat in instanta, iar prin sentinta civila nr. z i s-a respins pe fond contestatia.
Fata de aspectele aratate invedereaza instantei ca afirmatiile din articolul de presa la care se refera reclamanta sunt veridice si nu sunt insulte sau calomnii la adresa sa, in sensul sentintei penale nr. x a Judecatoriei Arad, pe care se bazeaza reclamanta.
Pe de alta parte, in articolul citat autorii lui reproduc afirmatii ale mai multor cadre didactice, inclusiv ale reclamantei, pentru a reda atmosfera tensionata din scoala, iar pentru a da culoare si a trezi interesul publicului il intituleaza "cimp de batalie".
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele ca la data de x, in ziarul "y" s-a publicat un articol intitulat "Colegiul z - "camp de bataie" intre _dascali" (f. 31 - 35).
Lecturandu-l se observa ca autorul articolului, in relatarea subiectului, a expus opinii proprii si a consemnat pozitia mai multor persoane: a reclamantei, a paratului, o unei terte persoane (inspector scolar).
Subiectul articolului a constat intr-un pretins conflict ivit intre reclamanta si parat, la vremea respectiva profesori si colegi la Colegiul x din Arad.
Reclamanta afirma ca s-a simtit insultata de parat prin cele afirmate in articolul respectiv, ca i s-a stirbit prestigiul si imaginea in fata colegilor, elevilor, cunostintelor, si ca i-a creat o stare de disconfort fata de propria persoana.
Desi a citat mai multe pasaje din articolul in discutie - unele apartinand paratului, altele reclamantei sau autorilor - reclamanta nu a indicat expres afirmatiile pe care le-a considerat lezatoare, astfel incat instanta va considera ca reclamanta se refera la intregul pasaj atribuit acestuia (f. 33 - 34).
Instanta va retine ca netagaduite de parti si relevate de actele dosarului aspectele care tin de pozitia sociala a reclamantei si a paratului - profesori la un prestigios liceu - precum si existenta unui conflict real intre cei doi.
In privinta efectului afirmatiilor paratului asupra persoanei reclamantei - "stare de disconfort fata de propria persoana " - instanta nu apreciaza ca s-ar fi impus un probatoriu distinct, intrucat se invoca un sentiment personal, o stare subiectiva, ce nu presupune cu necesitate exteriorizarea; in plus, daca aceasta exista, ea ar fi indiferenta in cauza, dat fiind ca se poate analiza in abstract daca anumite afirmatii au aptitudinea sa lezeze - nejustificat sau justificat - imaginea unei persoane in propria sa perceptie.
Concluzionand, in analizarea temeiniciei prezentei cereri, va fi retinut continutul afirmatiilor paratului si contextul social in care au fost facute: in public si fata de o persoana ce are calitatea de profesor, functie ce, prin importanta sa, impune prezervarea unei imagini sociale pozitive, dar si un interes sporit al opiniei publice fata de persoana dascalului, precum si o exigenta crescuta in evaluarea acesteia.
In drept se va retine ca raspunderea delictuala, fundamentata pe art. 998 -999 C. civ., poate fi atrasa in ipoteza existentei cumulative a patru elemente: prejudiciu, fapta ilicita, raport de cauzalitate si vinovatie.
Prejudiciul moral consta in rezultatul negativ al incalcarii unui drept subiectiv sau al unor simple interese, rezultat nesusceptibil a fi evaluat in bani, dat fiind ca se refera la drepturi subiective nepatrimoniale; in speta, el vizeaza dreptul la onoare si demnitate, expres enumerate de art. 30 alin. 6 din Constitutie, precum si un interes afectiv, de ordin subiectiv. In mod unanim este insa considerat admisibil a se compensa prejudiciul moral cu reparatii banesti.
In speta un astfel de efect exista.
Afirmatii precum "psihologia omului care nu a reusit in viata! Asta se intampla in cazul colegei x", "tot reclama, fara nici o acoperire" " a sapat-o pe actuala mea colega", "numai nemultumiri si pretentii", "o alta minciuna", "varsta isi spune cuvantul" , exprimate prin mijloace de comunicare in masa, de catre un coleg - adica de catre o persoana cert cunoscuta, imprejurare ce poate contribui in ochii cititorului la concluzionarea asupra veridicitatii lor - si fata de o persoana ce exercita o functie ce presupune educarea tinerilor, sunt in mod cert de natura sa altereze imaginea publica a acesteia, dar si propria perceptie.
Nu se poate insa considera ca paratul - exprimandu-se in public cu privire la reclamanta - a savarsit o fapta ilicita.
Astfel, se va avea in vedere in primul rand ca, atat Constitutia, la art. 30, cat si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, la art. 10, consacra libertatea de exprimare.
Aceasta libertate nu are un caracter absolut; potrivit art. 10 alin. 2 din CEDO, ea comporta indatoriri, responsabilitati si poate fi supusa unor restrangeri si sanctiuni, inclusiv pentru protectia reputatiei sau a drepturilor altora.
Asadar, instanta va avea de examinat daca libera exprimare a paratului poate fi supusa unei sanctiuni, in speta obligarea acestuia la plata unor sume de bani, in favoarea reclamantei, pe motiv ca s-ar fi exercitat excesiv, peste limitele in care este ea protejata.
In interpretarea normei amintite Curtea EDO a aratat ca atunci cand sustinerile se fac in dezbaterea unui subiect de interes public, in care si de o parte, si de alta, sunt in discutie reputatii profesionale, limitele libertatii de exprimare sunt mai largi, si o anumita doza de exagerare va fi tolerata (Nilsen si Johnsen c/ Norvegiei).
Or, in speta, la initiativa ziaristilor, s-au luat declaratii asupra unui conflict profesional intervenit intr-un mediu de elita, ajuns deja in atentia organelor in drept sa efectueze controale de specialitate si la cunostinta cititorilor; de asemenea, se constata ca, pe fondul conflictului existent, ambele parti s-au exprimat; in acest context, este de remarcat ca reclamanta a aratat, in acelasi articol (f. 32), ca paratul desfasoara represalii impotriva sa, o ameninta, o ostracizeaza, din cauza formularii unor sesizari cu privire la deficientele activitatii didactice. In acest fel si reclamanta a conturat, in privinta paratului, imaginea unei persoane ce se manifesta abuziv, ilegal, din motive meschine: "represaliile impotriva mea au inceput in momentul in care a aparut intr-un ziar central un articol despre banii pentru protocolul de bacalaureat din 2005".
In jurisprudenta s-a mai statuat ca atitudinea subiectiva a celui ce face afirmatia este elementul determinat al aprecierii comportamentului sau (Cumpana si Mazare c/Romaniei) si ca exprimarea facuta sub imperiul emotiei si indignarii comporta mai multa permisivitate (De Haes si Gijsels c/ Belgiei).
Or, asa cum s-a aratat deja, ambele parti au facut afirmatii defaimatoare, pe fondul unui conflict de amploare.
Asa fiind, se concluzioneaza ca afirmatiile paratului se inscriu in limitele libertatii de exprimare, iar fapta ilicita nu exista.
Vazand ca nu sunt intrunite in totalitate cerintele art. 998 - 999 C. civ., actiunea reclamantei a fost respinsa, ca nefondata.
- extras -
Reclamanta P. in contradictoriu cu paratul B. A solicitat ca prin sentinta civila sa se dispuna obligarea paratului la plata sumei de 30.000 lei, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat prin afirmatiile defaimatoare la adresa sa.
In esenta, in motivarea cererii arata ca, in data de x in cotidianul y a fost publicat articolul "Colegiul z - "camp de batalie intre...dascali", in care paratul a facut afirmatii insultatoare la adresa sa.
Atitudinea paratului s-a datorat faptului ca a sesizat atat Inspectoratul Scolar Judetean Arad, Sindicatul Democratic Invatamant Arad cat si Ministerul Educatiei si Cercetarii, in repetate randuri, despre unele nereguli care au avut loc in scoala.
Aceste sesizari le-a facut in interesul scolii si nu ca atac la persoana paratului. Arata ca pentru aceste aspecte a formulat o plangere penala prealabila la Judecatoria Arad, inregistrata sub dosar nr. x, pentru savarsirea infractiunii de insulta. Prin sentinta penala nr. y fapta a fost recalificata din insulta in calomnie si s-a constatat ca aceasta fapta a fost dezincriminata prin Legea 278/2006. Prin aceeasi sentinta s-a lasat nesolutionata latura civila, iar solutia a fost mentinuta prin Decizia penala nr. z.
Prezenta actiune este echivalenta cu cea lasata nesolutionata si a inteles sa o formuleze in prezent pentru ca prin afirmatiile facute i-a stirbit prestigiul si imaginea in fata colegilor, a elevilor, a cunostintelor si i-a creat o stare de disconfort fata de propria persoana.
In drept a invocat dispozitiile art. 998 si 999 Cod civil.
Paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata si obligarea reclamantei la cheltuieli de judecata.
In motivare, arata ca pretentiile reclamantei la daune morale in suma de 30.000 lei sunt nejustificate intrucat nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prev. de art. 998, 999 Cod civil.
La sorgintea starii de tensiune dintre unii profesori din liceu la vremea respectiva, sunt reclamatiile pe care reclamanta le-a inaintat Inspectoratului scolar judetean, Ministerului Invatamantului si Sindicatului privind presupuse nereguli din scoala, urmate de controale succesive din partea institutiilor sesizate.
Ca urmare a controalelor efectuate de Inspectoratul scolar judetean si Comisia de cercetare din scoala, s-a concluzionat ca aspectele semnalate de reclamanta nu sunt adevarate si ca reclamanta se face vinovata de comportament necorespunzator fata de elevi, colegi si conducere. Aceste aspecte sunt descrise in Raportul inspectiei de eveluare institutionala de la Colegiul x Arad nr. y si Rapoartele Comisiilor de cercetare nr. z si x.
In consecinta, Consiliul profesoral al Liceului y Arad a decis sanctionarea reclamantei cu diminuarea salariului de baza cu 15% pe o perioada de 6 luni pentru incalcarea normelor de comportare care dauneaza invatamantului si prestigiului Colegiului y Arad.
Pentru a duce la indeplinire hotararea luata, in calitate de director a emis Dispozitia nr. z de sanctionare a reclamantei, impotriva careia reclamanta a formulat contestatie, care a-a respins ca nefondata prin Hotararea nr. x.
De asemenea, reclamanta a depus contestatie impotriva Dispozitiei la Tribunalul Arad care i-a admis-o prin sentinta civila nr. y , irevocabila, si a anulat-o pentru nerespectarea disp. art. 268 alin. 2 lit."a" si "c" din Codul Muncii, constand in aceea ca: " nu indica data, perioada sau continuitatea savarsirii abaterilor disciplinare precum si motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de contestatoare in timpul cercetarii disciplinare, iar sanctiunea in acest caz este nulitatea absoluta".
Desi Dispozitia atacata este deficitara sub aspectul redactarii sau unor omisiuni formale, faptele pentru care reclamanta a fost sanctionata exista ca abateri disciplinare iar instanta nu le-a infirmat, pentru ca nu i-a fost admisa contestatia pentru motivele de temeinicie ci de legalitate.
Consiliul de administratie al scolii i-a acordat reclamantei calificativul "satisfacator" pentru anii 2005 - 2006, pentru rezultatele slabe obtinute, pe care reclamanta l-a contestat in instanta, iar prin sentinta civila nr. z i s-a respins pe fond contestatia.
Fata de aspectele aratate invedereaza instantei ca afirmatiile din articolul de presa la care se refera reclamanta sunt veridice si nu sunt insulte sau calomnii la adresa sa, in sensul sentintei penale nr. x a Judecatoriei Arad, pe care se bazeaza reclamanta.
Pe de alta parte, in articolul citat autorii lui reproduc afirmatii ale mai multor cadre didactice, inclusiv ale reclamantei, pentru a reda atmosfera tensionata din scoala, iar pentru a da culoare si a trezi interesul publicului il intituleaza "cimp de batalie".
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele ca la data de x, in ziarul "y" s-a publicat un articol intitulat "Colegiul z - "camp de bataie" intre _dascali" (f. 31 - 35).
Lecturandu-l se observa ca autorul articolului, in relatarea subiectului, a expus opinii proprii si a consemnat pozitia mai multor persoane: a reclamantei, a paratului, o unei terte persoane (inspector scolar).
Subiectul articolului a constat intr-un pretins conflict ivit intre reclamanta si parat, la vremea respectiva profesori si colegi la Colegiul x din Arad.
Reclamanta afirma ca s-a simtit insultata de parat prin cele afirmate in articolul respectiv, ca i s-a stirbit prestigiul si imaginea in fata colegilor, elevilor, cunostintelor, si ca i-a creat o stare de disconfort fata de propria persoana.
Desi a citat mai multe pasaje din articolul in discutie - unele apartinand paratului, altele reclamantei sau autorilor - reclamanta nu a indicat expres afirmatiile pe care le-a considerat lezatoare, astfel incat instanta va considera ca reclamanta se refera la intregul pasaj atribuit acestuia (f. 33 - 34).
Instanta va retine ca netagaduite de parti si relevate de actele dosarului aspectele care tin de pozitia sociala a reclamantei si a paratului - profesori la un prestigios liceu - precum si existenta unui conflict real intre cei doi.
In privinta efectului afirmatiilor paratului asupra persoanei reclamantei - "stare de disconfort fata de propria persoana " - instanta nu apreciaza ca s-ar fi impus un probatoriu distinct, intrucat se invoca un sentiment personal, o stare subiectiva, ce nu presupune cu necesitate exteriorizarea; in plus, daca aceasta exista, ea ar fi indiferenta in cauza, dat fiind ca se poate analiza in abstract daca anumite afirmatii au aptitudinea sa lezeze - nejustificat sau justificat - imaginea unei persoane in propria sa perceptie.
Concluzionand, in analizarea temeiniciei prezentei cereri, va fi retinut continutul afirmatiilor paratului si contextul social in care au fost facute: in public si fata de o persoana ce are calitatea de profesor, functie ce, prin importanta sa, impune prezervarea unei imagini sociale pozitive, dar si un interes sporit al opiniei publice fata de persoana dascalului, precum si o exigenta crescuta in evaluarea acesteia.
In drept se va retine ca raspunderea delictuala, fundamentata pe art. 998 -999 C. civ., poate fi atrasa in ipoteza existentei cumulative a patru elemente: prejudiciu, fapta ilicita, raport de cauzalitate si vinovatie.
Prejudiciul moral consta in rezultatul negativ al incalcarii unui drept subiectiv sau al unor simple interese, rezultat nesusceptibil a fi evaluat in bani, dat fiind ca se refera la drepturi subiective nepatrimoniale; in speta, el vizeaza dreptul la onoare si demnitate, expres enumerate de art. 30 alin. 6 din Constitutie, precum si un interes afectiv, de ordin subiectiv. In mod unanim este insa considerat admisibil a se compensa prejudiciul moral cu reparatii banesti.
In speta un astfel de efect exista.
Afirmatii precum "psihologia omului care nu a reusit in viata! Asta se intampla in cazul colegei x", "tot reclama, fara nici o acoperire" " a sapat-o pe actuala mea colega", "numai nemultumiri si pretentii", "o alta minciuna", "varsta isi spune cuvantul" , exprimate prin mijloace de comunicare in masa, de catre un coleg - adica de catre o persoana cert cunoscuta, imprejurare ce poate contribui in ochii cititorului la concluzionarea asupra veridicitatii lor - si fata de o persoana ce exercita o functie ce presupune educarea tinerilor, sunt in mod cert de natura sa altereze imaginea publica a acesteia, dar si propria perceptie.
Nu se poate insa considera ca paratul - exprimandu-se in public cu privire la reclamanta - a savarsit o fapta ilicita.
Astfel, se va avea in vedere in primul rand ca, atat Constitutia, la art. 30, cat si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, la art. 10, consacra libertatea de exprimare.
Aceasta libertate nu are un caracter absolut; potrivit art. 10 alin. 2 din CEDO, ea comporta indatoriri, responsabilitati si poate fi supusa unor restrangeri si sanctiuni, inclusiv pentru protectia reputatiei sau a drepturilor altora.
Asadar, instanta va avea de examinat daca libera exprimare a paratului poate fi supusa unei sanctiuni, in speta obligarea acestuia la plata unor sume de bani, in favoarea reclamantei, pe motiv ca s-ar fi exercitat excesiv, peste limitele in care este ea protejata.
In interpretarea normei amintite Curtea EDO a aratat ca atunci cand sustinerile se fac in dezbaterea unui subiect de interes public, in care si de o parte, si de alta, sunt in discutie reputatii profesionale, limitele libertatii de exprimare sunt mai largi, si o anumita doza de exagerare va fi tolerata (Nilsen si Johnsen c/ Norvegiei).
Or, in speta, la initiativa ziaristilor, s-au luat declaratii asupra unui conflict profesional intervenit intr-un mediu de elita, ajuns deja in atentia organelor in drept sa efectueze controale de specialitate si la cunostinta cititorilor; de asemenea, se constata ca, pe fondul conflictului existent, ambele parti s-au exprimat; in acest context, este de remarcat ca reclamanta a aratat, in acelasi articol (f. 32), ca paratul desfasoara represalii impotriva sa, o ameninta, o ostracizeaza, din cauza formularii unor sesizari cu privire la deficientele activitatii didactice. In acest fel si reclamanta a conturat, in privinta paratului, imaginea unei persoane ce se manifesta abuziv, ilegal, din motive meschine: "represaliile impotriva mea au inceput in momentul in care a aparut intr-un ziar central un articol despre banii pentru protocolul de bacalaureat din 2005".
In jurisprudenta s-a mai statuat ca atitudinea subiectiva a celui ce face afirmatia este elementul determinat al aprecierii comportamentului sau (Cumpana si Mazare c/Romaniei) si ca exprimarea facuta sub imperiul emotiei si indignarii comporta mai multa permisivitate (De Haes si Gijsels c/ Belgiei).
Or, asa cum s-a aratat deja, ambele parti au facut afirmatii defaimatoare, pe fondul unui conflict de amploare.
Asa fiind, se concluzioneaza ca afirmatiile paratului se inscriu in limitele libertatii de exprimare, iar fapta ilicita nu exista.
Vazand ca nu sunt intrunite in totalitate cerintele art. 998 - 999 C. civ., actiunea reclamantei a fost respinsa, ca nefondata.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Despagubiri, penalitati
DREPTURI SALARIALE ALE PERSONALULUI DIDACTIC. APLICAREA DISPOZITIILOR LEGALE PRIVIND PLATA AJUTORULUI FINANCIAR PENTRU ACHIZITIONAREA DE CARTI SI PROGRAME EDUCATIONALE IN FORMAT ELECTRONIC - Sentinta civila nr. 1921/LM/2011 din data de 15.11.2011Despagubiri din asigurare de raspundere in cazul accidentelor de circulatie. Subrogatie. Neaplicarea solidaritatii. - Decizie nr. speta 5 din data de 08.01.2008
Repararea pagubei materiale sau a daunei morale in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori restrangerii dreptului de libertate in mod nelegal (art.504-507 Cod proc. penala). Data de la care incepe sa curga termenul de exercitare a actiunii p... - Sentinta civila nr. speta 2 din data de 04.01.2008
Despagubiri pentru lipsa de folosinta corelativ cu dreptul de retentie - Decizie nr. 88 din data de 05.03.2015
Folosinta teren agricol. Despagubiri acordate la valoarea corespunzatoare a folosului de tras - Decizie nr. 660 din data de 04.12.2014
LITIGIU CU PROFESIONISTI - Sentinta comerciala nr. 1049 din data de 04.11.2014
Solicitare pe cale separata a cheltuielilor de judecata. Reducere onorar de avocat. - Decizie nr. 219 din data de 03.04.2014
Despagubiri solicitate in baza Legii 221 din 2009. Constatarea caracterului politic a deportarii - Sentinta civila nr. 240 din data de 07.03.2011
Despagubiri - Decizie nr. 60 din data de 28.01.2011
Despagubiri - Sentinta civila nr. 138 din data de 04.02.2011
Despagubiri solicitate in baza Legii 221/2009 reprezentand contravaloarea unor bunuri confiscate abuziv de regimul comunist, fara ca masura confiscarii sa aiba caracter politic. - Sentinta civila nr. 969 din data de 15.10.2010
Esalonarea platilor stabilite prin titlul executoriu. - Decizie nr. 152 din data de 04.03.2010
Despagubiri - Sentinta civila nr. 1 din data de 15.09.2008
Pretentii - Sentinta civila nr. 330 din data de 05.05.2010
Contestatie la executare - Sentinta civila nr. 17 din data de 13.01.2010
Evacuare - Sentinta civila nr. 181 din data de 26.02.2009
Fonduri europene. Natura de acte administrative a proceselor-verbale de constatare a neregulilor si de stabilire a creantei bugetare si consecintele ce decurg din aceasta cu privire la prezumtiile legale si sarcina probei. - Decizie nr. 658/R din data de 04.06.2015
Validarea de catre vicepresedintele A.N.R.P. a hotararii unei comisii judetene de aplicare a Legii nr. 9/1998. A.N.R.P. nu se poate apara invocand propria culpa in negasirea resurselor financiare efectuarii platii acestor despagubiri. - Decizie nr. 71/R din data de 16.01.2015
Art. 41 din Legea nr. 165/2013 interpretare notiunea de hotarare judecatoreasca prin care s-a stabilit cuantumul despagubirilor. - Decizie nr. 284/R din data de 03.03.2015
Competenta legala de luare a masurii alocarii unor judecatori de la alte sectii la constituirea completurilor de judecata ale unei sectii, in mod exceptional. Diferenta intre aceasta masura, pe de o parte si delegare/detasare/transfer, pe de alta parte. - Decizie nr. 2110/R din data de 19.09.2014