InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Craiova

Anulare ordin emis de prefect privind componenta comisiilor de disciplina- calitate procesuala pasiva, aplicarea dispozitiilor legale privind constituirea si functionarea comisiilor de disciplina.

(Decizie nr. 702 din data de 06.05.2015 pronuntata de Curtea de Apel Craiova)

Domeniu | Dosare Curtea de Apel Craiova | Jurisprudenta Curtea de Apel Craiova

Determinarea calitatii procesuale pasive se face in raport de emitentul actului contestat.In aplicarea dispozitiilor HG nr.1344/2007  comisia de disciplina pentru a fi legal constituita trebuie completata cu membri supleanti, iar nu sa fie desemnati titulari persoane care nu figurau printre supleanti.

Prin sentinta nr. 2691 din 03.10.2014, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, in dosarul nr. 5515/101/2013 s-a respins exceptia inadmisibilitatii.
S-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive in ceea ce priveste Institutia Prefectului Judetului Mehedinti.
  S-a admis actiunea formulata de reclamantul, in contradictoriu cu paratii Prefectul Judetului Mehedinti, Institutia Prefectului Judetului Mehedinti, Nicolae Draghia, S L M, I R, N D, C F si B C.
S-a anulat ordinul 55 emis la 15 februarie. 2013 de Prefectul Judetului Mehedinti.
A fost obligata parata Institutia Prefectului la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in favoarea reclamantului.
Pentru a se pronunta astfel prima instanta a retinut in ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii invocata prin intampinare ca anterior promovarii cererii de chemare in judecata reclamantul s-a adresat Institutiei Prefectului contestand modul de alcatuire al noii comisii de disciplina (exista in acest sens cererea inregistrata sub nr. 2567/21.03.2013).
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si aceasta exceptie a fost respinsa prima instanta retinand ca ordinul a carui anulare se solicita a fost emis de acest subiect de drept, astfel incat fiind implicat in raportul de drept administrativ dedus judecatii Institutia Prefectului Judetului Mehedinti justifica indreptatirea de a fi parte in proces.
In fapt prima instanta a retinut ca la data de 20.12.2010 la nivelul Judetului Mehedinti s-a constituit comisa de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarilor referitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ teritoriale ce pot constitui abaterii disciplinare. Aceasta comisie a fost formata din trei membri titulari: I M (prefect), I V (secretarul judetului) si BM (secretar al Municipiului O). Prin acelasi ordin au fost desemnati ca membri supleanti: I R (secretarul judetului M ) V C (sef serviciu institutia prefectului) si B F (secretar comuna B O).
Potrivit art. 6 alin. 2 din HG nr. 1344/2007 comisia se constituie prin ordin al prefectului si are urmatoarea componenta: subprefect care are atributii in domeniul legalitatii; secretarul judetului; un membru desemnat de majoritatea secretarilor unitatilor administrativ teritoriale din judet. Membri supleanti sunt: secretarul unitatii administrativ teritoriale resedinta de judet; un reprezentat al institutiei prefectului; un membru desemnat de majoritatea secretarilor unitatilor administrativ teritoriale din judet.
Potrivit art. alin. 3 membrii titulari si membrii supleanti ai comisiei de disciplina se numesc pe o perioada de trei ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului.
Avand in vedere ca aceasta comisie de disciplina care a fost reorganizata in februarie 2013, a fost infiintata in anul 20.12.2010 s-a retinut ca reorganizarea s-a produs inainte de expirarea mandatului de trei ani, verificanadu-se astfel in ce masura in februarie 2013 modificarea componentei s-a petrecut intocmai cum stabileste HG nr. 1344/2007.
In acest sens s-a aratat ca, potrivit art. 15 exista mai multe situatii de incetare al mandatului de membru in comisia de disciplina: de la data transferului in cadrul unei alte autoritati; de la data la care a intervenit o situatie de incompatibilitate (litera d); de la data incetarii raportului de serviciu (litera f). Elementul central este stabilit de art. 15 alin. 2 care arata ca: " in caz de incetare a mandatului unui membru al comisiei de disciplina se numeste ca membru titular membrul supleant corespunzator si se demareaza procedura pentru desemnarea unui alt membrul supleant". De aici s-a retinut ca principiul ce trebuia avut in vedere este acela ca membru supleant ia locul membrului titular si ceea ce trebuie demarata este procedura desemnarii membrilor supleanti, iar nu a celor titulari.
In speta s-a retinut ca in februarie 2013 niciunul dintre membri titulari nu mai avea aceasta calitate. Astfel, in ceea ce priveste pe I M, acesta nu mai detinea functia de prefect in cazul sau operand incetarea raporturilor de serviciu aspect care atrage incetarea mandatului potrivit art. 15 lit. f din HG 1344/2007. De asemenea nici secretarul judetului I V nu mai avea aceasta calitate ca urmare a incetarii raporturilor de serviciu. In ceea ce-l priveste pe B M existand o sesizarea impotriva sa, sesizare primita la comisia de disciplina deveneau aplicabile prevederile art. 13 alin. 1 lit. e, aspect care facea ca mandatul sau sa nu inceteze dar sa fie suspendat. Intr-o astfel de ipoteza s-a retinut ca art. 13 alin. 2 din HG nr. 1344/2004 stabileste ca "sedintele comisiei de disciplina se desfasoara cu participarea membrului supleant corespunzator" ( in cazul sau membru supleant corespunzator ar fi fost B F).
In concluzie s-a aratat ca, in februarie 2013 comisia de disciplina trebuia completata cu membri supleanti mentionati la comisia de disciplina constituita in decembrie 2010 iar nu sa fie desemnati titulari persoane care nu figurau printre supleanti in 2010. S-a aratat astfel ca in locul subprefectului care avea atributii in domeniul legalitatii trebuia sa urce secretarul Municipiului Dr Tr Severin (I R in locul fostului prefect M I); V C in locul I V. In ceea ce-l priveste pe B M s-a aratat ca in locul acestuia ar fi trebuit sa urce membrul supleant F B, numai ca prin dispozitia Primariei Comunei B O din 31.01.2013 avea incetata calitatea. S-a aratat ca era necesar in aceste conditii sa se faca aplicarea prevederilor art. 15 alin. 2 din HG nr. 1344/2007, adica sa se demareze procedura pentru desemnarea unui alt membru supleant, care, ramanand supleant, ar fi ocupat mandatul lui B M pentru acea perioada in care mandatul acestuia era suspendat in temeiul art. 13 din HG nr. 1344/2007.
Incercand sa indeparteze acest blocaj de ordin juridic existent la nivelul comisie de disciplina, Prefectul judetului Mehedinti a reorganizat-o pentru a o face sa functioneze. S-a retinut insa ca aceasta reorganizare nu era posibila prin raportare la normele stricte ale HG nr. 1344/2007, deoarece legea stabilea componenta pe care trebuia sa o aiba comisia de disciplina: I R, VC, devenind membri titulari din membri supleanti.
Potrivit art. 6 alin. 4 s-a aratat ca prefectul este indrituit sa emita un ordin prin care sa desemneze ca presedinte pe oricare dintre aceia care alcatuiesc comisia de disciplina - teoretic ar putea fi subprefectul ce are atributii in domeniul verificarii legalitatii (pentru judetul Mehedinti, fiind doar un subprefect, iar atributiile de legalitate sunt exercitate de prefect) interpretarea primei instante a fost in sensul ca prefectul trebuie sa intre in compunerea comisiei de disciplina.
Exista asadar chiar posibilitatea prefectului de a se desemna pe el insusi ca presedinte al comisiei de disciplina. Din acest punct de vedere critica de nelegalitate adusa ordinului nr. 55/2013 in sensul ca prefectul s-a autodesemnat presedinte al comisiei de disciplina s-a aratat ca nu este intemeiata (dupa 20.12.2013, incetand mandatul comisiei de disciplina creata in decembrie 2010, prefectul judetului Mehedinti devine de drept membru al comisiei de disciplina si are optiunea de a emite un ordin prin care sa se desemneze presedinte.
Revenind la ordinul nr. 55/2013, si constatand ca in februarie 2013, comisia de disciplina avea o alta componenta decat aceea pe care ar fi impus-o prevederile HG nr. 1344/2007, s-a admis actiunea si s-a anulat ordinul nr. 55/2013.
Retinandu-se culpa sa procesuala a fost obligata Institutia Prefectului Mehedinti la plata catre reclamant a sumei de 700 lei reprezentand onorariu de avocat achitat de reclamant aparatorului sau.

Impotriva Sentintei nr.2691/03.10.2014, pronuntata de Tribunalului Mehedinti, a declarat recurs paratul Prefectul Judetul Mehedinti Nicolae Draghiea si parata Institutia Prefectului Judetului Mehedinti, in termen si motivat solicitand admiterea recursului, casarea sentintei recurate, iar pe fond respingerea, ca neintemeiata, a cererii de chemare in judecata.
In fapt, prin cererea de chemare in judecata, reclamantul B M a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a Ordinului nr. 55 emis de Prefectul judetului Mehedinti la data de 15.02.2013 privind reorganizarea Comisiei de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul judetului Mehedinti.
Instanta de contencios administrativ a Tribunalului Mehedinti, solutionand cauza dedusa judecatii, prin Sentinta nr.2691/03.10.2014, a admis, dupa rejudecare, actiunea formulata si a anulat Ordinul nr. 55/15.02.2013 emis de Prefectul judetului Mehedinti.
1. Intr-o prima teza, invocandu-se motivul de casare prev de art. 488 alin. (l) pct. 6 din codul de procedura civila, a aratat ca, asa cum a invederat prin intampinarea si concluziile scrise depuse la instanta de fond, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea privind prefectul si institutia prefectului nr. 340/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: "Institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu". De asemenea, conform alin. (4) al aceluiasi articol: "Structura organizatorica si modul de functionare ale institutiei prefectului se stabilesc prin hotarare a Guvernului".
Conform cap. II din H.G. nr.460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 40/2004 privind prefectul si institutia prefectului, cu modificarile si completarile ulterioare, institutia prefectului, in acceptiunea juridica, este o structura organizatorica, prevazuta cadru in Anexa nr.1 la hotarare, organizata, in conditiile legii, prin ordin al prefectului, la nivel de directii, servicii si birouri, dupa caz, in functie de specificul fiecarei activitati. De asemenea, personalul din cadrul institutiei prefectului este format din functionari publici, functionari publici cu statut special si personal contractual.
Mai mult, atributiile structurilor de specialitate ale institutiei prefectului, sunt determinate si determinabile in conditiile prevazute de art. 6 din acest act normativ.
S-a sustinut si ca actul normativ care reglementeaza situatia in cauza este H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina.
Ordinul Prefectului judetului Mehedinti nr. 55/15.02.2013 privind reorganizarea Comisiei de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul judetului Mehedinti, a fost emis - temei legal - in baza dispozitiilor art. 6 si art. 12 din HG. nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, precum si ale art. 79 alin. (1) si (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Ori, hotararea atacata hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza si care au condus la respingerea celor invocate, motiv de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct.6 din Codul de procedura civila.
2. Intr-o a doua teza,  invocandu-se motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod pr. civila a sustinut ca, procedural, in fapt, Comisia de disciplina a fost reorganizata prin alegerea (desemnarea) unui membru titular si a unui membru supleant in data de 15.02.2013, de catre secretarii unitatilor administrativ-teritoriale din judetul Mehedinti, convocati in acest sens.
Asa cum rezulta din procesul-verbal, inregistrat sub nr.1423/15.02.2013, la sedinta au fost prezenti 62 de secretari care pe baza propunerilor facute de acestia si-au desemnat, prin vot secret, un membru titular si un membru supleant al acestuia in Comisia de disciplina reorganizata.
Alegerea (desemnarea) membrului titular si a membrului supleant, reprezentanti in Comisia de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare s-a facut existand o deplina transparenta in procesul de reorganizare al Comisiei de disciplina.
Or, nu se poate restrange un drept, prevazut de lege, al secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale, de a-si desemna si alege reprezentantii in cadrul Comisiei de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare.
Necesitatea reorganizarii Comisiei de disciplina pentru analizarea si propunerea modului solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul judetului Mehedinti a fost bazata pe faptul ca aceasta nu mai putea functiona in vechea structura datorita schimbarilor intervenite.
Astfel, presedintele Comisiei de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul judetului Mehedinti, incepand cu data de 20.12.2010 (Ordinul Prefectului nr.373/2010) era domnul M I, fost prefect interimar al judetului Mehedinti, caruia i-a incetat exercitarea, cu caracter temporar, a functiei publice de prefect al judetului Mehedinti, prin H.G. nr.432/08.05.2012.
De asemenea, prin H.G.nr.433/08.05.2012 a fost aplicata mobilitatea pentru domnul D N din functia publica de inspector guvernamental in functia publica de prefect al Judetului Mehedinti.
Asa fiind, reclamantul avea cunostinta ca din vechea comisie de disciplina facea parte fostul prefect al judetului Mehedinti, acesta fiind membru al comisiei, cat si fata de faptul ca prefectul are atributii in domeniul verificarii legalitatii si nu subprefectul.
La baza reorganizarii comisiei s-a mai avut in vedere si faptul ca raportul de serviciu al doamnei secretar al comunei B Oa fost suspendat de drept (Dispozitia 13/31.01.2013), care era desemnata supleant in cadrul fostei Comisii de disciplina a secretarilor.
Exercitarea mandatului de membru in comisie de catre domnul B M nu mai era posibila datorita faptului ca acesta potrivit notificarii nr. 1166/28.01.2013, inaintata de Primaria Municipiului Orsova, se afla in preaviz.
Instanta de fond a retinut faptul ca nu putea fi reorganizata Comisia, intrucat mandatul domnului B M nu expirase, ori tocmai secretarii unitatilor administrativ-teritoriale, intruniti in sedinta din data de au hotarat desemnarea si alegerea unui alt reprezentant din randul acestora in cadrul Comisiei de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare.
De asemenea, a fost luata in consideratie si adresa nr. 1442/2013 privind desemnarea reprezentantului Prefectului in Comisia de Disciplina.
Toate aceste elemente sus mentionate au condus la impunerea reorganizarii Comisiei de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul judetului Mehedinti.
Asa fiind, au fost respectate reglementarile legale, prevazute de dispozitiile H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, cu modificarile si completarile ulterioare.
In acest sens s-a argumentat ca, prin Regulamentul de Organizare si Functionare a Institutiei Prefectului judetului Mehedinti, aprobat prin Ordinul nr. 375/02.11.2012, Prefectul este cel care are atributii in domeniul verificarii legalitatii.
De asemenea, potrivit Organigramei si Statului de functii, vizate si aprobate de Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul juridic are in atributii si acelea de verificare a legalitatii actelor administrative, la care face referire textul actului normativ susmentionat, prin natura si specificul sau se afla in directa coordonare si subordonare a Prefectului judetului Mehedinti.
De altfel, in urma reorganizarii Institutiei Prefectului judetului Mehedinti conducerea se exercita de catre Prefect si un Subprefect care are atributii restranse si care nu vizeaza verificarea legalitatii.
In consecinta, de drept, ca membru titular al Comisiei de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul judetului Mehedinti, a fost desemnat domnul N D, Prefectul judetului Mehedinti si nu subprefectul judetului Mehedinti care nu are atributii delegate in ceea ce priveste domeniul verificarii legalitatii.
In temeiul art. 4 alin. (4) din H.G. nr. 1344/2007, la data de 15.02.2013 a fost ales Presedintele Comisiei de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul judetului Mehedinti, prin votul secret al membrilor titulari ai comisiei de disciplina, potrivit procesului-verbal nr. 1/15.02.2013. Avand in vedere situatia de fapt si de drept expusa, a fost emis Ordinul Prefectului nr. 55/15.02.2013 privind reorganizarea Comisiei de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul judetului Mehedinti.
S-a sustinut si ca sentinta recurata se intemeiaza doar pe faptul ca reorganizarea comisiei nu era posibila prin raportare stricta la prevederile H.G. nr. 1344/2007, deoarece legea stabilea componenta pe care trebuia sa o aiba acea comisie de disciplina, membrii supleanti devenind membrii titulari.
A facut precizarea ca pana in prezent Ordinul Prefectului judetului Mehedinti nr. 55/15.02.2013 privind reorganizarea Comisiei de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ - teritoriale sesizate ca abateri disciplinare la nivelul judetului Mehedinti, nu a fost contestat de catre nici un secretar al unitatilor administrativ - teritoriale din judet.
In drept au invocat dispozitiile art. 483 si urmatoarele, raportat la art. 488 alin. 1 pct. 6 si 8 din Codul de procedura civila

La data de 20.01.2015, intimatul reclamant Botila Marian a depus intampinare, prin care a invocat nulitatea recursului pentru lipsa motivelor de nelegalitate ce ar fi trebuit invocate, iar in subsidiar in situatia in care instanta de recurs va identifica motive de nelegalitate, solicita respingerea recursului declarat de recurentii-parati, ca fiind nefondat.
In sustinerea exceptiei privind nulitatea recursului, pentru lipsa motivelor de nelegalitate ce ar fi trebuit invocate s-a argumentat ca potrivit prevederilor art.487 alin.(1) NCPC recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs, in afara de cazurile prevazute la art.470 alin.(5) aplicabile si in recurs.
Conform prevederilor art.489 alin. (2) NCPC, recursul este nul in cazul in care motivele invocate nu se incadreaza in motivele de casare prevazute la art.488. Potrivit art. 488 NCPC, casarea unei hotarari se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, in situatiile prevazute expres si limitativ la punctele 1-8.
Or, desi recurentii-parati, au invocat in drept prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 si 8, NCPC, din dezvoltarea criticilor formulate nu este posibila incadrarea acestora intr-unul din motivele mentionate.
In acest sens s-a invocat ca atat la motivul 1 cat ti la motivul 2 se critica "netemeinicia cererii de chemare in judecata fata de Prefectul judetului Mehedinti si Institutia Prefectului judetului Mehedinti", din perspectiva motivelor de casare prevazute de art. 488 alin. (1) pct.6 si pct. 8 NCPC.
Prin cererea de recurs, recurentii au reiterat apararile formulate prin intampinarea de la fond, fata de cererea de chemare in judecata, si care vizeaza fondul cauzei, fara a indica in mod concret in dezvoltarea motivelor de recurs, vreuna din criticile de nelegalitate din cele reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1- 8.
Recurentii-parati nu au formulat nicio critica de nelegalitate in legatura cu dispozitia instantei de fond, astfel ca simpla mentionare a prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 si pct. 8 NCPC nu echivaleaza cu o motivare efectiva a recursului, adica cu prezentarea acelor argumente de natura juridica pentru care recurentii inteleg sa critice hotararea atacata.
In subsidiar a aratat ca argumentele formulate de recurenti, atat cu privire la exceptii cat si cu privire la fond, sunt lipsite de temei legal.
Instanta de fond a pronuntat o hotarare temeinic motivata, fiind data cu aplicarea corecta a normelor de drept material, retinand corect ca raportat la prevederile art. 6 alin. (2) din HG nr. 1344/2007 prefectul ca institutie are calitate procesuala ca urmare a competentei sale de a constitui comisia de disciplina.
De altfel, chiar recurentii prin intampinare arata ca "potrivit art. 2 alin. (2) din Legea privind prefectul si institutia prefectului nr. 340/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: "Institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu"’’, organizata conform prevederilor HG nr. 460/2006 la nivel de directii, servicii si birouri....
Legea privind prefectul si institutia prefectului prevede la art. 2 alin. (1) ca "Pentru exercitarea de catre prefect a prerogativelor care ii revin potrivit Constitutiei si altor legi se organizeaza si functioneaza institutia prefectului, sub conducerea prefectului" si la art. 6 alin. (1) "Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita in exclusivitate de catre prefect".
HG nr. 1344/2007, prevede la art.3 ca "in cadrul fiecarei autoritati si institutii publice se constituie, prin act administrativ al conducatorului autoritatii sau institutiei publice, o comisie de disciplina", iar la art.6 ca "(1) Prin exceptie de la prevederile art.3, se constituie la nivel judetean, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti, cate o comisie de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale sesizate ca abateri disciplinare (2) Comisia prevazuta la alin.(1) se constituie prin ordinul prefectului’’
Or, in speta comisia de disciplina pentru analizarea si propunerea modului de solutionare a sesizarii privitoare la faptele secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale din judetul Mehedinti, a fost reconstituita prin Ordinul Prefectului judetului Mehedinti nr. 55 emis la data de 15.02.2013, a carui legalitate este contestata si face obiectul prezentei cauze, ordin ce poarta viza de legalitate a structurilor din cadrul institutiei prefectului.
Concluzionand asupra celor doua "teze", ale recursului s-a aratat ca, din punctul de vedere al recurentilor, nici Prefectul judetului Mehedinti si nici Institutia Prefectului - judetul Mehedinti nu ar avea calitate procesuala, fata de ambii cererea fiind inadmisibila, ceea ce evident este nefondat.
Si in ceea ce priveste fondul cauzei s-a sustinut ca instanta de fond a pronuntat o hotarare temeinica si legala, cu aplicarea corecta a normelor de drept material, retinand ca reorganizarea comisiei s-a facut cu incalcarea prevederilor HG nr. 1344/2007, componenta sa fiind in contradictie cu aceste prevederi, Ordinul nr. 55/15.02.2013 emis de Prefectul judetului Mehedinti fiind nelegal.
S-a sustinut si ca prima instanta a avut in vedere si lacuna normativa, data de faptul ca dupa modificarea Legii nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, in sensul ca a fost restructurat un post de subprefect, nu a fost pusa de acord cu noua reglementare si HG nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, intimatul precizand ca intelege sa respecte punctul de vedere al instantei, desi prin cererea de chemare in judecata a sustinut un alt punct de vedere cu privire la posibilitatea prefectului de a se autodesemna membru si presedinte al comisiei.

Cu prioritate asupra exceptiei nulitatii recursurilor formulate in cauza prin prisma neindeplinirii cerintei prevazute de art. 486 alin. 1 lit. d N.C.p.c. se retine ca aceasta este neintemeiata deoarece cerinta prevazuta de dispozitia legala analizata constituie o conditie formala pe care trebuie sa o indeplineasca cererea de recurs, cu ocazia verificarii indeplinirii acesteia instanta neputand verifica si caracterul fondat sau nu al motivelor de recurs, deoarece in aceasta ipoteza exceptia nemotivarii recusului s-ar confunda cu insasi analiza pe fond a caii de atac.
Prin urmare in analiza acestei exceptii se impune ca instanta de recurs sa se rezume la a constata existenta argumentelor prezentate de recurent in sustinerea caii de atac formulate si faptul ca acestea sunt susceplibile a fii incadrate in motivele de recurs prezazute la art. 488 N.C.p.c.
Din acest punct de vedere analizand cererea de recurs formulata in cauza, comuna celor doua recurente, se constata ca prin aceasta se invoca motivele de casare prevazute de art. 488 alin. 1 pct. 6 si 8 N.C.p.c. si se aduc argumente in sustinerea acestor motive de casare, astfel incat aceasta nu poate fi retinuta ca fiind afectata de nulitate pentru nemotivare.
Analizandu-se cauza dedusa judecatii in raport de motivele de recurs invocate in cauza se retin urmatoarele:
Motivul de recurs prevazute de art. 488 alin. 1 pct. 6 N.C.p.c. este nefondat deoarece, desi se argumenteaza in mod formal de catre recurente ca sentinta recurata nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza si care au condus la respingerea apararilor formulate de recurentele parate, in realitate prin intermediul acestui motiv de recurs se aduc critici hotararii primei instante cu privire la respingerea exceptiei calitatii procesuale pasive a paratei Institutia Prefectului  - judetul Mehedinti si aplicarea dispozitiilor HG nr. 1344/2007 de catre prima instanta in speta dedusa judecatii, aspecte ce in mod evident, asa cum rezulta si din prezentarea anterioara a considerentelor sentintei recurate, au fost analizate si motivate prin considerentele acesteia.
Astfel, aceste argumente se impun a fi analizate prin prisma motivului de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 N.C.p.c.
Pornind de la aceste premise instanta de recurs constata ca este fondat in speta dedusa judecatii exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Institutia Prefectului  - judetul Mehedinti pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 13 din Legea 554/2004 calitatea procesuala pasiva se raporteaza in principal la autoritatea sau institutia emitenta a actului administrativ a carui anulare se solicita prin actiune.
In speta dedusa judecatii, prin cererea de chemare in judecata, care nu a fost modificata pe parcursul procesului reclamantul a solicitat in contradictoriu cu Prefectul Judetului Mehedinti si Institutia Prefectului Judetului Mehedinti anularea Ordinului nr. 55/15.02.2013 si obligarea paratilor la cheltuieli de judecata.
Ordinului nr. 55/15.02.2013 a carui anulare este solicitata de catre reclamant in speta dedusa judecatii este emis insa de Prefectul Judetului Mehedinti, asa cum rezulta chiar din cuprinsul acestuia, in temeiul prerogativelor sale conferite prin art. 26 alin. 1 din Legea nr. 340/2004 si art. 6 din H.G. nr. 1344/2007, iar nu de catre Institutia Prefectului Judetului Mehedinti.
In acest sens instanta de recurs subliniaza ca se impune a fi facuta distinctia intre prefect ca reprezentant al Guvernului pe plan local (art. 1 alin. 1 din Legea nr. 340/2004) ce in exercitarea atributiilor sale conferite prin lege emite ordine ce au caracter de acte administrative unilaterale (art. 26 alin. 1 din Legea nr. 340/2004) si institutia prefectului institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu ce se organizeaza si functioneaza sub conducerea prefectului (art. 2 alin. 1 si 2 din Legea nr. 340/2004).
In speta dedusa judecatii nefiind contestat un act administrativ emis de Institutia Prefectului Judetului Mehedinti in exercitarea competentelor sale conferite de lege ci un act emis de Prefectul Judetului Mehedinti, reclamantul neformuland nici o alta cerere prin care sa fie vizata sfera atributiilor Institutiei Prefectului Judetului Mehedinti, instanta de recurs va retine ca intemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Institutia Prefectului Judetului Mehedinti, neexistand un raport juridic de drept substantial intre reclamant si aceasta parata care sa fie analizat prin intermediul controlului judecatoresc exercitat instanta de contencios administrativ.
Relativ la criticile privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina de catre prima instanta in speta dedusa judecatii instanta de recurs retine ca acestea sunt nefondate deoarece potrivit art. 4 al actului normativ analizat comisia de disciplina are in componenta 3 membri titulari, functionari publici definitivi numiti in functia publica pe perioada nedeterminata.
Pentru fiecare membru titular al comisiei de disciplina se desemneaza cate un membru supleant. Membrul supleant isi desfasoara activitatea in absenta membrului titular corespunzator din comisia de disciplina, in cazul suspendarii mandatului membrului titular corespunzator, respectiv in cazul in care mandatul acestuia a incetat inainte de termen, in conditiile prezentei hotarari.
Membrii titulari si membrii supleanti ai comisiei de disciplina se numesc pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului.
O reglementare similara se regaseste si in alin. 2 al art. 13 din H.G. nr. 1344/2007 care arata ca in caz de suspendare a mandatului unui membru al comisiei de disciplina, sedintele se desfasoara cu participarea membrului supleant corespunzator.
Prin urmare, in mod temeinic prima instanta a retinut ca in situatia existenta in speta dedusa judecatii, comisia de disciplina pentru a fi legal constituita trebuia completata cu membri supleanti mentionati prin Ordinul 373/20.12.2010 la momentul constituirii acesteia I R si V C, iar nu sa fie desemnati titulari persoane care nu figurau printre supleanti in 2010.
In ceea ce-l priveste pe reclamant, suspendat din functia de membru al comisiei, de asemenea in mod temeinic s-a retinut ca era necesar sa se faca aplicarea prevederilor art. 15 alin. 2 din HG nr. 1344/2007, adica sa se demareze procedura pentru desemnarea unui alt membru supleant, care, ramanand supleant, ar fi detinut calitatea acestuia de membru al comisiei de disciplina pentru perioada in care mandatul reclamantului era suspendat in temeiul art. 13 din HG nr. 1344/2007.
Neprocedandu-se potrivit dispozitiilor normative in materie prin ordinul contestat prin prezenta actiune si desemnandu-se ca membrii titulari ai comisiei de disciplina persoane care nu aveau calitatea de supleanti prin Ordinul 373/20.12.2010, inainte ca mandatul comisiei de disciplina desemanta anterior sa fi expirat, in mod temeinic prima instanta a constatat ca Ordinului nr. 55/15.02.2013 al Prefectului Judetului Mehedinti este nelegal.
In raport de aceste considerente si vazandu-se si 496 alin. 1 si art. 498 alin. 1 N.C.p.c. se va respinge recursul declarat de paratul Prefectul Judetului Mehedinti ca nefondat si se va admite recursul declarat de parata Institutia Prefectului Judetului Mehedinti.
Se va casa in parte sentinta atacata si rejudecand cauza, instanta de recurs va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Institutia Prefectului judetului Mehedinti si va respinge actiunea fata de aceasta parata ca inadmisibila.
Se va inlatura obligatia paratei Institutia Prefectului Judetului Mehedinti la plata cheltuielilor de judecata catre reclamant.
Se vor mentine restul dispozitiilor sentintei.
Potrivit art. 453 N.C.p.c. recurentul parat Prefectul Judetului Mehedinti va fi obligat la cheltuieli de judecata catre intimatul reclamant reprezentand onorariu avocat in recurs.
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete

Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014
Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016