Conflict de competenta intre sectiile tribunalului Competenta de a judeca apelul declarat impotriva sentintei pronuntata de judecatorie in contestatie la executare

Prin sentinta civila nr. 3738 de la 26 noiembrie 2014 pronuntata de Judecatoria  Drobeta Turnu Severin in dosarul nr. 2584/225/2014 a fost admisa contestatia la executare formulata de contestatoarea x, in contradictoriu cu intimatele Directia de Impozite si Taxe Locale Drobeta Turnu Severin si Unitatea Administrativ Teritoriala  Drobeta Turnu Severin prin Primar si a fost anulata somatia de executare nr. 283215/06.02.2014 si titlul executoriu nr. 283214 din 06.02.2014.
Impotriva sentintei civile nr. 3738 de la 26 noiembrie 2014 pronuntata de Judecatoria Drobeta Turnu Severin in dosarul nr. 2584/225/2014 au declarat apel intimatele Directia Impozite si Taxe Locale Dr. Tr. Severin si UAT Dr. Tr. Severin prin Primar, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
La termenul de judecata din 24.03.2015 intimata prin aparator a invocat exceptia necompetentei functionale a Sectiei I Civila in solutionarea cauzei, sustinand ca obiectul litigiului il reprezinta o contestatie la executare a unui titlu executoriu fiscal si, in consecinta, este competenta cu solutionarea Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal.
Prin incheierea de sedinta din data de 24.03.2015 pronuntata de Sectia I Civila  a Tribunalului Mehedinti in dosarul nr. 2584/225/2014 s-a declinat spre competenta solutionare Sectiei a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal apelul civil formulat de apelantele intimate Directia de Impozite si Taxe Locale Drobeta Turnu Severin si Unitatea Administrativ Teritoriala  Drobeta Turnu Severin prin Primar, retinand ca fata de obiectul cauzei deduse judecatii, respectiv contestatie la executarea unui titlu executoriu fiscal, precum si disp. art. 172 si urmatoarele din OG 92/2003 privind codul de procedura fiscala, competenta de solutionare a cauzei revine Sectiei a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Mehedinti - Sectia a II-a Civila de Contencios Administrativ si Fiscal sub nr. 2584/225/2014*.
Prin Incheierea de sedinta de la 07 aprilie 2015 pronuntata de Sectia a II-a Civila, de Contencios Adminstrativ si Fiscal a Tribunalului Mehedinti, in dosarul nr. 2584/225/2014*, s-a declinat competenta solutionarii cauzei in favoarea Sectiei I Civila. S-a constatat ivit conflictul negativ de competenta si s-a inaintat dosarul Curtii de Apel Craiova spre solutionare.
Pentru a se pronunta astfel, examinand exceptia invocata, instanta a constatat urmatoarele:
Prin actiunea pendinte s-a solicitat anularea titlului executoriu nr. 283214/06.02.2014, respectiv anularea somatiei de plata nr. 283215/06.02.2014, acte de executare propriu-zise, iar nicidecum acte administrative sau acte administrativ fiscale pentru a atrage competenta sectiei  de contencios administrativ si fiscal.
Aceasta rezulta din interpretarea dispozitiilor art. 141 alin. 8 si 145 alin. 1 Cod de procedura  fiscala  unde se precizeaza ca somatiile de plata  si titlurile executorii (precum in speta) sunt acte de executare, iar nu acte  administrativ fiscale, in sensul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 care sa atraga competenta instantei de contencios administrativ, competenta apartinand instantei civile de executare, respectiv Tribunalul Mehedinti - Sectia  I Civila ca si instanta de control judiciar, potrivit dispozitiilor art. 172 si urmatoarele Cod de procedura fiscala, fiind irelevanta si calitatea partilor, de profesionisti sau neprofesionisti.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 131 si urmatoarele Cod de procedura civila, instanta a admis exceptia invocata din oficiu si a declinat competenta solutionarii cauzei in favoarea Sectiei I Civila a Tribunalului Mehedinti..
Constatand ivit conflictul negativ, in temeiul art. 136 Cod de procedura civila, a fost sesizata Curtea de Apel Craiova - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal  in vederea stabilirii  competentei de solutionare a apelului.
Dosarul a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Craiova - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, sub nr. 689/54/2015, la data de 14 mai 2015.
Solutionand conflictul negativ de competenta in temeiul art. 135 alin. 1 si art. 136 N.C.proc.civ., Curtea de Apel Craiova, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal constata ca Sectiei I Civila din cadrul Tribunalului Mehedinti ii revine competenta solutionarii cauzei, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 136 alin. 1 N.C.proc.civ., republicat "Dispozitiile prezentei sectiuni privitoare la exceptia de necompetenta si la conflictul de competenta se aplica prin asemanare si in cazul sectiilor specializate ale aceleiasi instante judecatoresti, care se pronunta prin incheiere."
Noul Cod de procedura reglementeaza, fata de vechea reglementare, pentru prima data prin art. 136, procedura de solutionare a conflictelor de competenta dintre doua sectii sau complete specializate ale aceleiasi instante judecatoresti. Astfel, noul Cod de procedura civila, in acord cu prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, prevede prin art. 136 ca dispozitiile privitoare la solutionarea conflictelor de competenta se aplica si la conflictele de competenta care apar intre sectiile specializate sau completele specializate ale aceleiasi instante judecatoresti. Un asemenea conflict se solutioneaza de catre sectia instantei stabilita la art. 135 corespunzatoare sectiei inainte careia s-a ivit conflictul.
In cauza, a fost solutionata o contestatie la executare de catre Judecatoria Drobeta Turnu Severin, care prin sentinta civila nr. 3738 de la 26 noiembrie 2014 pronuntata in dosarul nr. 2584/225/2014 a admis contestatia la executare si a anulat somatia de executare nr. 283215/06.02.2014 si titlul executoriu nr. 283214 din 06.02.2014.
Pricina care a generat prezentul conflict de competenta a fost solutionata in prima instanta de catre Judecatoria Drobeta Turnu Severin, instanta care, in temeiul obligatiei legale statuate prin art. 131 alin. 1 din Codul de procedura civila, a procedat la verificarea propriei sale competente si a constatat ca este competenta general, material si teritorial sa judece  contestatia la executare in temeiul art. 713 alin. 1 C.proc.civ. raportat la art. 650 alin. 1 C.proc.civ., asa cum rezulta din incheierea de sedinta de la 08.10.2014.
Solutia judecatoriei s-a bazat pe imprejurarea inexistentei unor decizii de impunere, acte administrativ fiscale conform art. 41 din O.G. nr. 92/2003, in care sa fie individualizata obligatia de plata si care sa fie comunicate contestatoarei in conditiile art. 44 din aceeasi ordonanta. Judecatoria a retinut ca titlul executoriu ce nu a avut la baza un asemenea act de creanta este nul si nu poate produce niciun efect juridic, aceeasi sanctiune afectand si somatia emisa in baza sa, intrucat creanta fiscala nu exista, constatand ca se impune anularea titlului executoriu astfel emis, precum si a somatiei intocmite in baza acestuia, in baza art. 719 Cod procedura civila.
In speta, cu privire la instanta de control judiciar competenta sa solutioneze calea de atac in contestatia la executare nu exista divergenta, divergenta de opinie aparand in ceea ce priveste sectia din cadrul instantei de control judiciar la care trebuie sa se inregistreze dosarul si care trebuie sa solutioneze apelul declarat impotriva sentintei pronuntata de judecatorie.
Competenta de solutionare a caii de atac formulata impotriva contestatiei la executare se determina dupa regulile general aplicabile cuprinse in Codul de procedura civila.
Apelul se solutioneaza de instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea apelata, astfel cum rezulta din observarea dispozitiilor generale in materie de competenta materiala, art. 95 pct. 2 N.C.proc.civ. conform cu care: "Tribunalele judeca: (...) 2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta";
Contestatia la executare a fost solutionata de catre instanta de executare potrivit art. 714 alin. 1 N.C.proc.civ., republicat.
Potrivit art. 718 alin. 1 N.C.proc.civ., republicat "(1) Hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel, cu exceptia hotararilor pronuntate in temeiul art. 712 alin. 4 si art. 715 alin. 4 care pot fi atacate in conditiile dreptului comun".
Sentinta pronuntata in prima instanta de judecatorie, in aceste conditii, este supusa numai apelului la tribunal, care va pronunta o hotarare definitiva, asadar, in ultima instanta.
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, prin dispozitii legale exprese, stabileste competenta instantelor de judecata in solutionarea litigiilor de contencios administrativ, precum si procedura de judecata a litigiilor de contencios administrativ.
Dupa adoptarea noului Cod de procedura civila, prin Legea nr. 76/2012 de punere in aplicare a acestuia, in materia contenciosului administrativ este mentinut sistemul dublului grad de jurisdictie, respectiv instantele de fond care solutioneaza litigiile de contencios administrativ care sunt, dupa caz, sectiile de contencios administrativ si fiscal al tribunalelor sau ale curtilor de apel, fiind mentinuta de asemenea, prin dispozitiile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 76/2012, dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, calea de atac a recursului impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate de catre instantele de fond. Noul Cod de procedura civila, art. 95 pct. 1, face trimitere la lege in privinta competentei tribunalului, iar solutionarea in fond a litigiilor de contencios administrativ de catre tribunale deriva din prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ca lege speciala in materie, in virtutea principiului specialia generalibus derogant.
Sectia de contencios administrativ si fiscal a tribunalului nu are competenta de a solutiona apeluri impotriva solutiilor pronuntate de judecatorie in materia contestatiei la executare, nu are o competenta proprie prevazuta in texte de lege care sa dea nastere la interpretari diferite.
Curtea mentioneaza ca in cazul contestarii executarii silite ce se realizeaza de catre organele administrative fiscale in baza unui titlu executoriu fiscal, dreptul comun este reprezentat de normele dreptului civil, material si procesual, iar nu de normele de drept public cuprinse in Legea nr. 554/2004 si, respectiv, in titlul IX C.proc.fisc., care sunt aplicabile numai la solutionarea actiunii in anularea sau modificarea obligatiei fiscale, ce constituie titlu de creanta fiscala.
Potrivit dispozitiilor art. 205-209 din Titlul IX "Solutionarea contestatiilor formulate impotriva actelor administrativ fiscale" din O.G. nr. 92/2003, republicata, privind Codul de procedura fiscala, impotriva actelor administrativ fiscale se poate formula contestatie potrivit procedurii prevazute de dispozitiile legii speciale, respectiv Codul de procedura fiscala.
Aceste dispozitii din legea speciala deroga si exclud de la aplicare dispozitiile dreptului comun, respectiv normele de competenta din Codul de procedura civila.
Potrivit pct. 5.3. din Anexa la Ordinul nr. 2906/25.09.2014 privind aprobarea Instructiunilor pentru aplicarea titlului IX din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala "Prin alte acte administrative fiscale, prevazute la art. 209 alin. 2 din Codul de procedura fiscala, se intelege actele administrative fiscale emise de organele fiscale competente, altele decat cele stipulate expres si limitativ la art. 209 alin. 1 din Codul de procedura fiscala si pentru care competenta de solutionare a contestatiilor apartine organelor fiscale emitente".
Potrivit art. 41 din Codul de procedura fiscala "actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale" si el nu se confunda cu actele de executare, categorie in care intra titlul executoriu, instiintarile de plata si somatiile de executare, diferenta rezultand si din dispozitiile art. 145 din acelasi act normativ.
Simpla imprejurare ca emitentul titlului este un organ fiscal, nu este de natura a atrage competenta instantei de contencios administrativ, intrucat, in lipsa unor dispozitii speciale, derogatorii, competenta materiala si teritoriala in solutionarea contestatiilor impotriva actelor de executare si a titlurilor executorii, urmeaza regulile generale, instituite prin art. 714 alin. 1 N.C.proc.civ., republicat.
In speta, nu este incidenta procedura contenciosului administrativ, instanta de contencios administrativ a tribunalului nu are competenta de a solutiona apelul declarat impotriva sentintei pronuntata de judecatorie in materia contestatiei la executare, ci competenta de a solutiona apelul apartine instantei superioare in materie civila.
Ca urmare, Curtea, in conformitate cu art. 135 alin. 1 si art. 136 N.C.proc.civ., a stabilit competenta solutionarii apelului in favoarea Sectiei I Civila a Tribunalului Mehedinti.