Neindicarea paratului prin cererea de chemare in judecata. Obligatiile instantei. Obligatiile reclamantului. Anularea cererii.

      
      Cererea de chemare in judecata va cuprinde numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, potrivit disp. art. 112  alin. 1 pct. 1 teza I Cod procedura civila.
Intr-adevar, cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele paratului, va fi declarata nula, in conditiile art. 133 alin. 1 Cod procedura civila.
Dar, la primirea cererii de chemare in judecata presedintele sau judecatorul care il inlocuieste,  va verifica daca intruneste cerintele prevazute de lege si atunci cand este cazul, reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa modifice cererea, acesta completand cererea de indata, in conformitate cu prevederile art. 114 alin. 1 , alin. 2 teza I Cod procedura civila.
      De asemenea, atunci cand completarea nu este posibila, cererea se va inregistra si se va acorda reclamantului un termen scurt si cand cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca pana la termenul acordat, urmeaza sa faca modificarile sau completarile necesare, putand fi atrasa suspendarea judecatii, in cazul neindeplinirii obligatiilor, potrivit art. 114 alin. 2 teza II, alin. 3 Cod procedura civila.
      In orice caz, termenul propriu-zis de judecata se fixeaza  numai daca, se constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, conform art. 114 ind. 1 alin. 1 Cod procedura civila.
      In cazul in care, totusi,  instanta a fixat direct termen de judecata, mentiunea care se face  pe citatie cu privire la lipsurile cererii de chemare in judecata,  trebuie sa fie fara echivoc in raport cu dispozitiile legale  care prevad cerinta privitoare la  numele/denumirea, respectiv domiciliul/sediul paratului, avand in vedere claritatea si simplitatea textului continut de art. 112 alin. 1 pct. 1  teza I Cod procedura civila.
       Astfel,  utilizarea unor expresii   care nu se regasesc in cod, respectiv in legea care se publica in Monitorul Oficial si  care este accesibila publicului,  ci in doctrina, respectiv in teoria de specialitate, este cel putin neadecvata scopului urmarit, ineficienta in raport cu sanctiunea aplicabila si atrage neregularitatea actului de procedura al instantei.        1. Prin sentinta nr. 904 din data de 06 iunie 2012, pronuntata de Tribunalul Olt, s-a admis exceptia nulitatii derivand din neindicarea numelui paratului si a fost anulata cererea formulata de reclamanta IM.
      Pentru a pronunta aceasta sentinta, analizand inscrisurile depuse la dosar, in analiza exceptiei absolute a nulitatii derivand din neindicarea numelui paratului, in conditiile art. 137 Cod procedura civila , instanta de fond a retinut urmatoarele:
      In conformitate cu art. 112 pct.1 Cpciv cererea de chemare in judecata va cuprinde numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor.
      Potrivit art. 133 Cpciv, cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau paratului, obiectul ei sau semnatura va fi declarata nula. Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. Daca paratul invoca lipsa semnaturii, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, chiar in sedinta in care a fost invocata nulitatea.
      In principiu, elementele cererii de chemare in judecata sunt prevazute in interesul paratului, astfel ca normele care le reglementeaza au un caracter dispozitiv. Prin urmare lipsa lor poate fi invocata doar de parat.
      Totusi, elemente esentiale cum ar fi obiectul si numele partilor depasesc interesul privat al paratului, fiind strict necesare si pt desfasurarea procesului civil. De altfel, termenii utilizati de art. 133 alin. 1 Cpciv, "se va declara nula", justifica aprecierea caracterului imperativ al acestor norme.  In privinta semnaturii, alin 2 al art. 133 Cpciv nu deroga de la caracterul imperativ din alin 1 intrucat acest element este de natura sa inlature orice incertitudine cu privire la manifestarea de vointa a partii, in sensul de a sesiza instanta cu o anumita pretentie, astfel incat semnatura depaseste interesul personal al paratului.
      In speta, instanta a constatat ca reclamanta nu si-a indeplinit obligatia impusa in sarcina sa de textul de lege, respectiv de a indica numele partii cu care intentioneaza sa se judece,  desi a fost instiintata despre necesitatea executarii acesteia si sanctiunea prevazuta de dispozitiile procedurale in cazul neindeplinirii.
      2. Impotriva acestei sentinte, in termen legal  a declarat recurs reclamanta. .
Criticile sunt in esenta urmatoarele: in mod gresit prima instanta a anulat cererea de chemare in judecata, nu a citat angajatorul si nu a admis pe fond actiunea privind plata indemnizatiei de concediu. 
            Solicita admiterea recursului asa cum a fost formulat, citarea  angajatorului si  obligarea acestuia sa plateasca  drepturile banesti restante
Recursul este fondat urmand a fi admis ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
      Cererea de chemare in judecata va cuprinde numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, potrivit disp. art. 12  alin. 1 pct. 1 teza I Cod procedura civila.
Intr-adevar, cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele paratului, va fi declarata nula, in conditiile art. 133 alin. 1 Cod procedura civila.
Dar, la primirea cererii de chemare in judecata presedintele sau judecatorul care il inlocuieste,  va verifica daca intruneste cerintele prevazute de lege si atunci cand este cazul, reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa modifice cererea, acesta completand cererea de indata, in conformitate cu prevederile art. 114 alin. 1 , alin. 2 teza I Cod procedura civila.
      De asemenea, atunci cand completarea nu este posibila, cererea se va inregistra si se va acorda reclamantului un termen scurt si cand cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca pana la termenul acordat, urmeaza sa faca modificarile sau completarile necesare, putand fi atrasa suspendarea judecatii, in cazul neindeplinirii obligatiilor, potrivit art. 114 alin. 2 teza II, alin. 3 Cod procedura civila.
      In orice caz, termenul propriu-zis de judecata se fixeaza  numai daca, se constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, conform art. 114 ind. 1 alin. 1 Cod procedura civila.
      In cauza de fata, cererea de chemare in judecata care intr-adevar nu cuprinde  numele si prenumele, domiciliul sau resedinta, respectiv denumirea si sediul persoanei juridice, dupa caz,   chemata in judecata ca parat,  nu apare expediata prin posta,  neexistand  un plic atasat ca fila  la dosar.
      De, asemenea, in dosar s-a fixat termen de judecata, desi cererea nu cuprindea expres  aceste elemente, deci nu satisfacea cerintele legale enuntate in precedent.
      Totusi, reclamanta au fost citata cu mentiunea  "de a preciza cadrul procesual sub aspect pasiv, sub sanctiunea anularii cererii".
       In acelasi timp, la termenul de judecata acordat, asa cum rezulta din practicaua sentintei recurate, instanta  a pus direct in discutie exceptia  nulitatii cererii de chemare in judecata in baza art. 133 alin. 1 Cod procedura civila, solutionand   automat cererea din aceasta perspectiva.
       Curtea apreciaza ca acest procedeu de lucru a fost defectuos, motiv pentru care   retine ca sunt incidente  dispozitiile art. 105 alin. 2  teza I Cod procedura civila, in sensul ca actele indeplinite cu neobservarea formelor legale, se vor declara nule daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor.
      Este adevarat ca in conditiile art. 108 alin. 4 Cod procedura civila, nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt, dar aceste din urma dispozitii legale nu sunt incidente in cauza.
      Pentru a ajunge la asemenea concluzii, instanta de recurs are in vedere urmatoarele aspecte:   in cauza nu s-au aplicat dispozitiile  legale enuntate in precedent privind verificarea cererii la primirea acesteia inainte de inregistrare si  completarea acesteia de indata in conditiile in care nu apare trimisa prin posta.
      Avand in vedere ca reclamantii au depus la dosar  mai multe inscrisuri, din care   lamuritoare ar fi copiile  contractelor de munca, ale carnetelor de munca, din care rezulta  in mod clar angajatorul in raport cu care s-a nascut conflictul de munca,  o completare de indata a cererii, s-ar fi realizat cu mare usurinta.
      Chiar si trecand peste neindeplinirea acestor indatoriri de catre instanta si  admitand ca se impunea  comunicarea lipsurilor prin posta, Curtea constata ca instanta nu a  acordat un termen pentru suplinirea lipsurilor  sub sanctiunea unei eventuale suspendari, ci direct  un termen de judecata cu citarea partilor si cu mentiunea  completarii cererii, dar sub sanctiunea anularii acesteia.
      Mai mult, mentiunea care s-a facut pe citatie, Curtea o apreciaza ca fiind cel putin neadecvata in raport cu dispozitiile legale  care prevad cerinta privitoare la  numele/denumirea, respectiv domiciliul/sediul paratului, intrucat in raport cu claritatea si simplitatea textului continut de art. 112 alin. 1 pct. 1  teza I Cod procedura civila care s-ar fi impus a fi mentionat in citatie, instanta a ales sa utilizeze o sintagma care nu se regaseste in cod, in legea care se publica in Monitorul Oficial si este accesibila publicului,  ci in doctrina, respectiv in teoria de specialitate.
      In aceeasi ordine de idei, la termenul acordat, asa cum rezulta din practicaua  sentintei atacate, instanta a pus direct in discutie exceptia nulitatii cererii, fara a fi preocupata  sa se asigure  ca partile prezente au inteles  ca cererea de chemare in judecata  este eliptica in privinta nominalizarii paratului, fiind evident acest lucru din  faptul ca au lasat la apreciere asupra exceptiei, cand  firesc ar fi fost ca interesul legitim  in  continuarea procedurii declansate ,  sa le impuna o alta conduita procesuala usor de  asumat, respectiv sa completeze lipsurile din cerere si sa precizeze in scris denumirea si sediul paratei, respectiv ale angajatorului care rezulta din chiar actele depuse.
      Sanctiunea nulitatii cererii de chemare in judecata nu este un scop in sine,  fiind aplicata titularului care isi asuma  sa nu completeze anumite lipsuri, desi i s-a pus in vedere in mod clar sa le  remedieze, deci neindeplinirea acestor obligatii impuse apare ca fiind culpabila.
      Or, in cauza de fata, instanta de recurs retine ca  nu poate fi apreciata ca fiind culpabila conduita reclamantei, in conditiile in care insasi instanta  de la inregistrarea cererii si pana la termenul fixat, a nesocotit , nu a observat  unele forme legale prescrise de normele enuntate in precedent, deci nu a asigurat in mod real si efectiv  conditiile  ca reclamanta sa cunoasca si sa-si indeplineasca  de indata obligatia  de completare a cererii, stabilita in sarcina sa.
      Vatamarea produsa reclamantei prin pronuntarea  asupra exceptiei  cu neobservarea  formelor prescrise de lege, vizeaza  efectivitatea dreptului la aparare si nerespectarea principiilor procesului civil  privind oralitatea si contradictorialitatea, componente ale dreptului la un proces echitabil.
      Pentru toate aceste considerente, Curtea constata ca este incident cazul de recurs de casare prev. de art. 304 pct. 5 Cod procedura civila si de trimitere prev. de art. 312 alin. 5 teza I Cod penal, urmand ca in baza art. 312 alin. 1 teza I, alin. 2 teza  II Cod procedura civila, sa se admita recursul ca fondat sa se caseze in tot sentinta recurata si sa se trimita cauza spre rejudecare  aceleiasi instante, pentru a se asigura tuturor partilor accesul la un dublu grad de jurisdictie.
      In rejudecare, de vreme ce dosarul a fost inregistrat si a  primit direct  termen de judecata si reclamanta  a fost citata, instanta va arata acesteia  in mod clar si limpede, intr-un limbaj adecvat,  ca in cererea de chemare in judecata s-a omis a se preciza   numele paratului in acord cu dovezile  atasate cererii si va da  efectiv posibilitatea  acesteia  sa  completeze cererea si numai in cazul in care conduita procesuala a reclamantei este una de refuz fara echivoc, sa se aplice dispozitiile legale sanctionatorii.
       1