Granituirea proprietatilor pe cale judiciara. Rigoarea tehnica si claritatea hotararii judecatoresti.

      Potrivit art.480 Cod civil, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege, iar potrivit art.481 Cod civil, nimeni nu poate fi silit a ceda proprietate sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire.
      Actiunea  in granituire -  actiune reala, este  menita sa apere dreptul de proprietate.  Astfel, este exercitata in scopul stabilirii traseului real pe care trebuie sa-l urmeze hotarul despartitor,  putand fi solicitata si dispusa atat in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati, dar si in situatia  existentei unor semne exterioare, dar care sunt contestate de parti.
      Pentru stingerea conflictului aparut intr-o asemenea situatie, cand reclamantul, revendicand si o anumita suprafata de teren, contesta realitatea  liniei de hotar asa cum este demarcata in prezent, instanta este tinuta sa identifice hotarului real,  sa realizeze trasarea topometrica a acestuia si sa aseze  semnele de hotar, fie si pe linia pe care este amplasat fizic gardul  existent.  Operatiunea se realizeaza prin dispozitivul hotararii judecatoresti,  susceptibil de punere in executare.
      In acest scop, este necesara administrarea probei  apta  sa furnizeze datele reale din teren, respectiv a probei cu expertiza tehnica de specialitate,  care asigura prin   folosirea instrumentelor adecvate  de masuratoare, stabilirea clara a starii de fapt si determinarea corecta a  traseului liniei de hotar.

      Prin sentinta civila nr. 3842 din 15 decembrie 2009, pronuntata de Judecatoria Tg. Carbunesti, s-a admis in parte actiunea formulata de reclamantul TN, impotriva paratei MF. S-a stabilit linia de hotar dintre proprietatile invecinate ale partilor, situate in comuna J. judetul Gorj, pe amplasamentul existent in prezent . S-a respins cererea in revendicare.
      Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul TN,  criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie  privind ambele capete de cerere si expertiza efectuata  in cauza. A sustinut ca in mod nejustificat au fost respinse obiectiunile la raport, fiind lasat nelamurit fondul cauzei. Arata  ca  sentinta nu poate  fi pusa in executare, nefiind explicit amplasamentul prezent al liniei de hotar. A solicitat refacerea expertizei tehnice.
       Prin decizia civila nr. 137 din 27 aprilie 2010, pronuntata de Tribunalul Gorj, s-a respins  ca nefondat, apelul  declarat de  reclamant.
      Pentru a se pronunta astfel, tribunal a retinut ca prima  instanta  a stabilit corect starea de fapt ca fiind cea rezultata din actele partilor, depozitiile martorilor si expertiza intocmita in cauza.
       Impotriva acestei hotarari judecatoresti a declarat recurs in termen, timbrat si motivat, reclamantul TN.
      Criticile sunt in esenta urmatoarele: in mod gresit instanta de apel nu a incuviintat efectuarea unei noi expertize tehnice topografice necesara  pentru stabilirea cu certitudine a dimensiunilor si a suprafetelor a caror granituire s-a solicitat. Mai arata ca simpla mentiune din hotarare: "pe amplasamentul existent",  are caracterul unei dispozitii generale  care nu rezolva pe fond,   in mod temeinic si legal litigiul.
      Recursul reclamantului s-a admis ca fondat, pentru considerentele ce se vor arata in continuare, avand  prioritate in examinare critica vizand modul de solutionare a cererii in granituire.
      Potrivit disp. art. 584 Cod civil,  granituirea - ca operatiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietatile invecinate, in caz de conflict,  se realizeaza pe cale judecatoreasca,  nu numai atunci cand intre proprietati nu au existat niciodata semne exterioare de hotar, dar si in situatia in care exista, dar sunt controversate, sau chiar cand partile s-au mai judecat si starea de fapt s-a  modificat.
      Rezulta ca actiunea in granituire -  actiune reala, este  menita sa apere dreptul de proprietate,  fiind astfel exercitata in scopul stabilirii traseului real pe care trebuie sa-l urmeze hotarul despartitor,  putand fi solicitata si dispusa atat in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati, dar si in situatia  existentei unor semne exterioare, dar care sunt contestate de parti, asa cum este cazul in speta.
      Totodata, concomitent cu granituirea dispusa prin hotarare judecatoreasca, se rezolva in mod necesar contestatiile si pretentiile partilor cu caracter revendicativ, tinandu-se seama de transformarile produse in configuratia terenurilor,  imputabile sau neimputabile partilor, pentru ca in final,  sa se asigure o folosinta  utila, dar si conforma cu intinderea dreptului, a proprietatilor.
      Astfel,  potrivit art.480 C.civ, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege, iar potrivit art.481 C.civ, nimeni nu poate fi silit a ceda proprietate sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire.
      In cauza, reclamantul a investit instanta, atat cu o cerere in granituire, cat si cu o cerere in revendicare teren.
Pentru stingerea conflictului intre partile aflate intr-o asemenea situatie, avand in vedere ca reclamantul  revendicand si o anumita suprafata de teren, contesta realitatea  liniei de hotar asa cum este demarcata in prezent, instanta era tinuta sa identifice hotarului real,  sa realizeze trasarea topometrica a acestuia si sa aseze  semnele de hotar, fie si pe linia pe care este amplasat fizic gardul din plasa de sarma existent, operatiune pe care o realizeaza prin dispozitivul hotararii judecatoresti susceptibil de punere in executare.
      O asemenea operatiune se realizeaza prin administrarea probei  apta  sa furnizeze datele reale din teren, respectiv a probei cu expertiza tehnica de specialitate,  care asigura prin   folosirea instrumentelor adecvate  de masuratoare, stabilirea clara a starii de fapt si determinarea corecta a  traseului liniei de hotar.
      In  mod gresit tribunalul a pastrat sentinta primei  instante  care,  pronuntandu-se prin respingere asupra cererii in revendicare,  a apreciat ca se impune  solutionarea formala a celei in granituire  prin stabilirea generica a liniei de hotar "pe amplasamentul existent in prezent".
       O asemenea solutie omisiva  nu este susceptibila de punere in executare fara o lamurire a intelesului si intinderii dispozitivului - cel putin,  si echivaleaza practic cu respingerea cererii in granituire, avand in vedere regulile ce guverneaza granituirea si  exigentele minimale ce trebuie respectate in  operatiunea judiciara de stabilire a liniei de hotar, expuse in precedent.
      Nu exista nici un temei legal  in baza caruia instanta sa se pronunte in acest mod,  respectiv sa  puna formal capat litigiului nascut din revendicarea si contestarea liniei de hotar de catre reclamant.
       Aceasta operatiune era posibila si necesara, fiind deznodamantul judiciar firesc,  dupa stabilirea deplina a starii de fapt prin administrarea tuturor probelor necesare: noi, ori prin refacere sau completare potrivit art. 295 alin. 2 Cod procedura civila si dupa determinarea intinderii drepturilor de proprietate ale celor doua parti, potrivit regulilor ce guverneaza revendicarea si dovedirea dreptului de proprietate, avand in vedere si modul de dobandire a dreptului.
      Aceasta concluzie se bazeaza pe faptul ca  partile nu se afla in situatia sa fi stabilit anterior prin conventie in mod  punctual si explicit linia de hotar, ca  nu s-au judecat in precedent intr-o cauza cu acelasi obiect - acte juridice care sa fi fost  puse in executare, dar si in contextul unei stari de fapt care sa nu se fi schimbat ulterior.
      Neprocedand in acest mod, respectiv prin nestabilirea clara si cu rigoare tehnica a liniei de hotar intre parti, dupa analizarea pretentiilor revendicative ale reclamantului - tribunalul a pronuntat o hotarare afectata de nelegalitate, fara analizarea fondului apelului vizand solutia data cererii in granituire. Se are in vedere ca instanta  nu s-a pronuntat complet asupra obiectului cererii si nu a  transat  chestiunea prin pronuntarea unei hotarari al carei inteles si intindere sa fie  lamurite, pentru a putea  fi pusa in executare si pentru   evitarea unor litigii ulterioare.
      Sunt  incidente cazurile de recurs de casare si  modificare prev. de art. 304 pct. 5 si 9 Cod procedura civila,  retinandu-se   nerespectarea formelor legale prescrise  de art. 129 alin. 6 Cod procedura civila si  aplicarea  gresita a dispozitiilor legale de drept substantial ce guverneaza granituirea si de casare cu trimitere prev. de art. 312 alin. 5 teza I Cod procedura civila.
       De altfel, recurentul de astazi a formulat expres in apel, o critica vizand faptul ca prima instanta  nu a rezolvat corespunzator capatul de cerere privind granituirea.
      Pentru o judecata unitara,  avand in vedere legatura stransa intre cereri, se va casa in intregime hotararea atacata fiind incidente disp. art. 312 alin. 3 teza finala si se va trimite cauza spre rejudecarea aceleiasi instante, partile nefiind lipsite in acest mod, de un grad de jurisdictie pe fond.
Avand in vedere prioritatea in examinare a acestei critici din recurs si solutia de casare cu trimitere care s-a impus, a aparut de prisos analizarea motivului de recurs vizand solutia pronuntata in revendicare, care oricum vizeaza fondul cauzei.
       In aceasta privinta, Curtea nu are de dezlegat nicio problema de drept obligatorie pentru judecatorii fondului in sensul disp. art. 315 alin. 1 teza I Cod procedura civila,  asa cum s-a impus in cazul granituirii.
      Aceasta concluzie are  la baza  si faptul ca  rezolvarea capatului de cerere in revendicare depinde exclusiv de evaluarea probelor administrate  atat in fata primei instante, cat si in fata tribunalului, sau care se vor administra suplimentar in operatiunea de granituire pentru o justa solutionare a cauzei,  dar  si de  modul de stabilire a starii de fapt in baza acestora.
      
 

4