Greseala materiala - motiv de retractare a hotararii judecatoresti, potrivit art. 318 alin. 1 teza intai Cod procedura civila . Eroarea materiala sau de calcul - motiv de indreptare a hotararii judecatoresti, potrivit art. 281 alin. 1 Cod procedura ...
(Decizie nr. 110 din data de 11.11.2010 pronuntata de Curtea de Apel Craiova) Prin greseala materiala, in sensul disp. art. 318 alin. 1 teza intai cod procedura civila, se intelege o eroare materiala in legatura cu aspecte formale ale judecarii recursului si care a avut drept consecinta darea unei solutii gresite.
Astfel, sunt greseli materiale potrivit acestor dispozitii legale: respingerea unui recurs ca tardiv, in functie de data inregistrarii la instanta, desi din plicul atasat la dosar rezulta ca recursul a fost depus recomandat la posta, inlauntrul termenului de recurs, potrivit art. 104 cod procedura civila; - anularea gresita a recursului ca netimbrat, desi la dosar se afla dovada achitarii taxei de timbru si chitanta nu a fost observata.
In toate aceste cazuri, se impune admiterea contestatiei, retractarea unei asemenea solutii si rejudecarea recursului, care nu va mai fi privit ca tardiv, nu va mai fi anulat ca netimbrat.
Potrivit disp. art. 281 alin. 1 Cod procedura civila, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.
Din interpretarea acestor dispozitii legale rezulta ca nici pe aceasta cale, ca si in cazul contestatiei in anulare, nu se pot corecta greseli propriu-zise de judecata.
Ci, remediul procedural oferit de textul de lege, se refera la greseli de ordin formal, inclusiv omisiuni, sau erori de calcul, care nu afecteaza substanta hotararii, aspectele de fond ale raporturilor dintre parti si rezolvarea problemelor de drept, fiind deci elemente care nu au afectat rationamentul juridic initial, convingerea instantei si, cu atat mai putin solutia propriu-zisa asupra recursurilor, aceea ce admitere cu modificari totale sau partiale, sau de respingere.
Prin decizia civila nr. 575 din 22 aprilie 2010, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, s-a respins recursul formulat de reclamantul PVG impotriva deciziei civile nr.297 din 27 noiembrie 2009, pronuntata de Tribunalul Dolj si s-a admis recursul formulat de parata PMG impotriva aceleiasi decizii.
S-a modificat in parte decizia privitor la cotele de contributie, s-a dispus iesirea din indiviziune in cote egale de 1/2 pentru fiecare dintre parti la dobandirea bunurilor comune, in loc de 81% si respectiv 19%, s-au atribuit loturile fizice, iar pentru echilibrarea valorica a loturilor, parata a fost obligata la plata unei sulte de 55.291 lei in favoarea reclamantului. S-a mentinut restul dispozitiilor deciziei recurate.
La data de 28 iulie 2010, recurentul reclamant PVG s-a adresat instantei de recurs cu o cerere, calificata de parte ca fiind "contestatie in anulare" impotriva deciziei pronuntate in recurs. A invocat faptul ca dezlegarea data in recurs este rezultatul unei greseli materiale, care priveste strict valoarea apartamentului, imprejurare care a condus la scaderea valorii loturilor atribuite, precum si a sultei . Astfel, valoarea apartamentului asa cum a fost stabilita de expert este de 198.200 lei, in aceasta valoare nefiind incluse imbunatatirile de 49.550 lei, care nu se scad, ci se aduna. Astfel, printr-un calcul corect, rezulta ca lotul valoric al fiecarei parti trebuie sa fie de 118.128 lei, cu plata corespunzatoare a sultei.
Intimata parata PMG a formulat intampinare, solicitand respingerea contestatiei ca nefondata. Arata ca in cauza nu s-a savarsit nicio greseala materiala si ca valoarea apartamentului, asa cum a fost stabilita prin expertiza este de 198.200 lei in care sunt incluse imbunatatirile realizate de parata. Oricum , dispozitiile legale prev. de art. 318 Cod procedura civila, nu trebuie interpretate extensiv, astfel ca prin aceasta cale de atac nu pot fi indreptate greseli de judecata.
Instanta a pus in discutia partilor in sedinta publica, asigurandu-se oralitatea si contradictorialitatea dezbaterilor in acest sens, calificarea cererii de fata, dincolo de termenii folositi, dar in raport cu dreptul invocat, cu interesul urmarit, dar si cu dispozitiile legale aplicabile. Astfel, instanta a pus in discutie daca cererea de fata este o contestatie in anulare - cale extraordinara de atac, asa cum a denumit-o partea, sau o cerere de indreptare eroare materiala.
Analizand toate aceste elemente, Curtea a calificat cererea de fata ca fiind o cerere de indreptare eroare materiala, avand ca temei juridic disp. art. 281 Cod procedura civila.
Pentru a ajunge la o asemenea concluzie, au fost avute in vedere urmatoarele considerente:
Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, de retractare.
Potrivit disp. art. 318 alin. 1 teza intai Cod procedura civila, hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale.
Prin greseala materiala, in sensul disp. art. 318 alin. 1 teza intai cod procedura civila, se intelege o eroare materiala in legatura cu aspecte formale ale judecarii recursului si care a avut drept consecinta darea unei solutii gresite.
Este vorba despre acea greseala pe care o comite instanta involuntar, prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale si care stau la baza solutiei pronuntate. Deci, este vorba de erori de ordin procedural, dar de o asemenea gravitate, incat au avut drept consecinta darea unei solutii gresite.
Astfel, sunt greseli materiale potrivit acestor dispozitii legale: respingerea unui recurs ca tardiv, in functie de data inregistrarii la instanta, desi din plicul atasat la dosar rezulta ca recursul a fost depus recomandat la posta, inlauntrul termenului de recurs, potrivit art. 104 cod procedura civila; - anularea gresita a recursului ca netimbrat, desi la dosar se afla dovada achitarii taxei de timbru si chitanta nu a fost observata; - anularea gresita a recursului ca fiind facut de o persoana fara calitate, desi la dosar se afla procura data reprezentantul partii, care nu a fost observata;
In toate aceste cazuri, se impune admiterea contestatiei, retractarea unei asemenea solutii si rejudecarea recursului, care nu va mai fi privit ca tardiv, nu va mai fi anulat ca netimbrat sau, nu va mai fi socotit ca fiind formulat de o persoana care nu are calitatea de reprezentant.
Or, in cauza desi partea intelege sa solicite retractarea hotararii si rejudecarea recursului, titularul cererii nu solicita o schimbare a solutiei, respectiv o alta rezolvare asupra recursurilor decat cea data prin decizia invocata, ci solicita corectarea, indreptarea unor "erori" strecurate in hotarare cu privire la valorile corecte ale loturilor si sultelor, stabilite in recurs.
Prin urmare, cererea de fata nu se incadreaza in ipoteza legala prev. de art. 318 alin. 1 teza intai Cod procedura civila, nefiind o veritabila cale de atac de retractare, care impune rejudecarea procesului si o alta dezlegare data in rejudecare, ci se incadreaza in disp. art. 281 Cod procedura civila, privind indreptarea unor erori de calcul.
Cererea de fata, calificata de instanta ca cerere de indreptare eroare materiala (de calcul), este intemeiata si s-a admis ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Potrivit disp. art. 281 alin. 1 Cod procedura civila, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.
Din interpretarea acestor dispozitii legale rezulta ca nici pe aceasta cale, ca si in cazul contestatiei in anulare, nu se pot corecta greseli propriu-zise de judecata.
Ci, remediul procedural oferit de textul de lege, se refera la greseli de ordin formal, inclusiv omisiuni, sau erori de calcul, care nu afecteaza substanta hotararii, aspectele de fond ale raporturilor dintre parti si rezolvarea problemelor de drept, fiind deci elemente care nu au afectat rationamentul juridic initial, convingerea instantei si, cu atat mai putin solutia propriu-zisa asupra recursurilor, aceea ce admitere cu modificari totale sau partiale, sau de respingere.
In speta, recurentul reclamant invoca strecurarea unor erori de calcul in ceea ce priveste valoarea apartamentului, in stabilirea pe cale de consecinta si tot prin calcul - a valorii loturilor partilor si, bineinteles, in rezultatul final privind sultele.
Curtea apreciaza ca aceste elemente invocate de titularul cererii, nu sunt erori de judecata, fiind erori de calcul in sensul la care se refera ipoteza normei, intrucat nu sunt de natura sa conduca la o schimbare a rezolvarii problemelor de drept, a rationamentului juridic folosit in recurs, a convingerii instantei si, cu atat mai putin, a solutiei propriu-zise asupra recursurilor, aceea ce admitere a unui recurs prin modificare in parte si de respingere a celui de-al doilea recurs.
Astfel, in recurs, Curtea a respins recursul reclamantului, a admis recursul paratei, a modificat decizia in parte cu privire la cotele de contributie ale sotilor, a mai obligat pe parata catre reclamant la plata unei sulte. Au fost mentinute restul dispozitiilor deciziei . Recurentul reclamant prin cererea de fata, nu solicita modificarea solutiei in sensul admiterii recursului care s-a respins, sau invers, ori modificarea cotelor de contributie.
Asadar, Curtea constatand ca in hotararea pronuntata s-au strecurat erori de calcul cu privire la valoarea apartamentului fara imbunatatirile aduse de recurenta parata, cu consecinte la stabilirea, in baza unui calcul pur matematic, a valorii loturilor si a sultei ce se datoreaza de un lot celuilalt, va proceda la indreptarea acestora.
Astfel, valoarea expertizata a apartamentului fara imbunatatiri este de 198.200 lei, asa cum a retinut si tribunalul, din considerentele deciziei nerezultand ca este un element modificat de Curtea de Apel. Astfel ca, valoarea apartamentului nu este de 148.640 lei asa cum din greseala s-a calculat in recurs, ci este de 198.200 lei, in care nu este inclusa valoarea imbunatatirilor de 49.559 lei. Aceasta valoare rezulta din urmatorul calcul corect, de aceasta data: Lotul nr. 1 stabilit de tribunal primeste fizic apartamentul, valoarea dreptului calculat la o contributie retinuta de tribunal ca fiind de 19%, este de 94.354 lei - 49.559 lei (c.val. imbunatatiri) = 44.795,00 lei. Platind o sulta de 153.405 lei si primind fizic apartamentul, reiese ca valoarea apartamentului este de 198.200 lei, rezultat al urmatoarei operatiuni matematice corecte: 153.405 (sulta) + 44.795 lei (valoare drept) = 198.200 lei. Deci, imbunatatirile nu au influentat valoarea masei partajabile, valoarea dreptului si nici valoarea sultei ce se plateste, respectiv primeste - nici in apel , iar in recurs nu s-a judecat si nu s-a operat vreo modificare in aceasta privinta si, in egala masura, nici prin indreptarea de fata.
Ca elemente de control, pentru a evita o noua greseala de calcul, se pot face si urmatoarea verificari, pe valorile folosite de tribunal : Daca se porneste de la cota de contributie a fiecaruia de 81% - reclamant si 19% - parata, iar valoarea dreptului fiecaruia este stabilita la: 191.463 lei - reclamantul si 44.795 lei - parata, rezulta ca total masa partajabila este rezultatul adunarii celor doua sume, respectiv: 236.258 lei. Or, din aceasta valoare totala se scade valoarea bunurilor mobile atribuite fizic in lotul II, aceea de 38.058 lei, rezulta valoarea corecta a apartamentului, aceea de 198.200 lei.
Deci, folosind premisa corecta din punctul de vedere al valorii apartamentului, valoare la randul ei calculata corect asa cum s-a aratat in precedent, se va stabili la cota de contributie egala retinuta in recurs, valoarea corecta a dreptului fiecarei parti, aceea de 118.129 lei- jumatate din valoare total masa partajabila. Pastrandu-se in recurs lotizarea fizica decisa in apel, rezulta in urma unui calcul corect, ca sulta datorata de recurenta parata catre intimatul reclamant, este de 80.071 lei, rezultat obtinut prin scaderea din valoarea apartamentului 198.200 lei a valorii dreptului de 118.129 lei.
Acestea sunt considerentele in temeiul carora s-a admis ca fondata cererea de fata si s-au indreptat erorile strecurate in dispozitivul deciziei, asa cum s-a aratat in precedent. Indreptarea s-a facut in ambele exemplare ale hotararii, conform art. 281 alin. 3 Cod procedura civila.
4
Astfel, sunt greseli materiale potrivit acestor dispozitii legale: respingerea unui recurs ca tardiv, in functie de data inregistrarii la instanta, desi din plicul atasat la dosar rezulta ca recursul a fost depus recomandat la posta, inlauntrul termenului de recurs, potrivit art. 104 cod procedura civila; - anularea gresita a recursului ca netimbrat, desi la dosar se afla dovada achitarii taxei de timbru si chitanta nu a fost observata.
In toate aceste cazuri, se impune admiterea contestatiei, retractarea unei asemenea solutii si rejudecarea recursului, care nu va mai fi privit ca tardiv, nu va mai fi anulat ca netimbrat.
Potrivit disp. art. 281 alin. 1 Cod procedura civila, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.
Din interpretarea acestor dispozitii legale rezulta ca nici pe aceasta cale, ca si in cazul contestatiei in anulare, nu se pot corecta greseli propriu-zise de judecata.
Ci, remediul procedural oferit de textul de lege, se refera la greseli de ordin formal, inclusiv omisiuni, sau erori de calcul, care nu afecteaza substanta hotararii, aspectele de fond ale raporturilor dintre parti si rezolvarea problemelor de drept, fiind deci elemente care nu au afectat rationamentul juridic initial, convingerea instantei si, cu atat mai putin solutia propriu-zisa asupra recursurilor, aceea ce admitere cu modificari totale sau partiale, sau de respingere.
Prin decizia civila nr. 575 din 22 aprilie 2010, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, s-a respins recursul formulat de reclamantul PVG impotriva deciziei civile nr.297 din 27 noiembrie 2009, pronuntata de Tribunalul Dolj si s-a admis recursul formulat de parata PMG impotriva aceleiasi decizii.
S-a modificat in parte decizia privitor la cotele de contributie, s-a dispus iesirea din indiviziune in cote egale de 1/2 pentru fiecare dintre parti la dobandirea bunurilor comune, in loc de 81% si respectiv 19%, s-au atribuit loturile fizice, iar pentru echilibrarea valorica a loturilor, parata a fost obligata la plata unei sulte de 55.291 lei in favoarea reclamantului. S-a mentinut restul dispozitiilor deciziei recurate.
La data de 28 iulie 2010, recurentul reclamant PVG s-a adresat instantei de recurs cu o cerere, calificata de parte ca fiind "contestatie in anulare" impotriva deciziei pronuntate in recurs. A invocat faptul ca dezlegarea data in recurs este rezultatul unei greseli materiale, care priveste strict valoarea apartamentului, imprejurare care a condus la scaderea valorii loturilor atribuite, precum si a sultei . Astfel, valoarea apartamentului asa cum a fost stabilita de expert este de 198.200 lei, in aceasta valoare nefiind incluse imbunatatirile de 49.550 lei, care nu se scad, ci se aduna. Astfel, printr-un calcul corect, rezulta ca lotul valoric al fiecarei parti trebuie sa fie de 118.128 lei, cu plata corespunzatoare a sultei.
Intimata parata PMG a formulat intampinare, solicitand respingerea contestatiei ca nefondata. Arata ca in cauza nu s-a savarsit nicio greseala materiala si ca valoarea apartamentului, asa cum a fost stabilita prin expertiza este de 198.200 lei in care sunt incluse imbunatatirile realizate de parata. Oricum , dispozitiile legale prev. de art. 318 Cod procedura civila, nu trebuie interpretate extensiv, astfel ca prin aceasta cale de atac nu pot fi indreptate greseli de judecata.
Instanta a pus in discutia partilor in sedinta publica, asigurandu-se oralitatea si contradictorialitatea dezbaterilor in acest sens, calificarea cererii de fata, dincolo de termenii folositi, dar in raport cu dreptul invocat, cu interesul urmarit, dar si cu dispozitiile legale aplicabile. Astfel, instanta a pus in discutie daca cererea de fata este o contestatie in anulare - cale extraordinara de atac, asa cum a denumit-o partea, sau o cerere de indreptare eroare materiala.
Analizand toate aceste elemente, Curtea a calificat cererea de fata ca fiind o cerere de indreptare eroare materiala, avand ca temei juridic disp. art. 281 Cod procedura civila.
Pentru a ajunge la o asemenea concluzie, au fost avute in vedere urmatoarele considerente:
Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, de retractare.
Potrivit disp. art. 318 alin. 1 teza intai Cod procedura civila, hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale.
Prin greseala materiala, in sensul disp. art. 318 alin. 1 teza intai cod procedura civila, se intelege o eroare materiala in legatura cu aspecte formale ale judecarii recursului si care a avut drept consecinta darea unei solutii gresite.
Este vorba despre acea greseala pe care o comite instanta involuntar, prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale si care stau la baza solutiei pronuntate. Deci, este vorba de erori de ordin procedural, dar de o asemenea gravitate, incat au avut drept consecinta darea unei solutii gresite.
Astfel, sunt greseli materiale potrivit acestor dispozitii legale: respingerea unui recurs ca tardiv, in functie de data inregistrarii la instanta, desi din plicul atasat la dosar rezulta ca recursul a fost depus recomandat la posta, inlauntrul termenului de recurs, potrivit art. 104 cod procedura civila; - anularea gresita a recursului ca netimbrat, desi la dosar se afla dovada achitarii taxei de timbru si chitanta nu a fost observata; - anularea gresita a recursului ca fiind facut de o persoana fara calitate, desi la dosar se afla procura data reprezentantul partii, care nu a fost observata;
In toate aceste cazuri, se impune admiterea contestatiei, retractarea unei asemenea solutii si rejudecarea recursului, care nu va mai fi privit ca tardiv, nu va mai fi anulat ca netimbrat sau, nu va mai fi socotit ca fiind formulat de o persoana care nu are calitatea de reprezentant.
Or, in cauza desi partea intelege sa solicite retractarea hotararii si rejudecarea recursului, titularul cererii nu solicita o schimbare a solutiei, respectiv o alta rezolvare asupra recursurilor decat cea data prin decizia invocata, ci solicita corectarea, indreptarea unor "erori" strecurate in hotarare cu privire la valorile corecte ale loturilor si sultelor, stabilite in recurs.
Prin urmare, cererea de fata nu se incadreaza in ipoteza legala prev. de art. 318 alin. 1 teza intai Cod procedura civila, nefiind o veritabila cale de atac de retractare, care impune rejudecarea procesului si o alta dezlegare data in rejudecare, ci se incadreaza in disp. art. 281 Cod procedura civila, privind indreptarea unor erori de calcul.
Cererea de fata, calificata de instanta ca cerere de indreptare eroare materiala (de calcul), este intemeiata si s-a admis ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Potrivit disp. art. 281 alin. 1 Cod procedura civila, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.
Din interpretarea acestor dispozitii legale rezulta ca nici pe aceasta cale, ca si in cazul contestatiei in anulare, nu se pot corecta greseli propriu-zise de judecata.
Ci, remediul procedural oferit de textul de lege, se refera la greseli de ordin formal, inclusiv omisiuni, sau erori de calcul, care nu afecteaza substanta hotararii, aspectele de fond ale raporturilor dintre parti si rezolvarea problemelor de drept, fiind deci elemente care nu au afectat rationamentul juridic initial, convingerea instantei si, cu atat mai putin solutia propriu-zisa asupra recursurilor, aceea ce admitere cu modificari totale sau partiale, sau de respingere.
In speta, recurentul reclamant invoca strecurarea unor erori de calcul in ceea ce priveste valoarea apartamentului, in stabilirea pe cale de consecinta si tot prin calcul - a valorii loturilor partilor si, bineinteles, in rezultatul final privind sultele.
Curtea apreciaza ca aceste elemente invocate de titularul cererii, nu sunt erori de judecata, fiind erori de calcul in sensul la care se refera ipoteza normei, intrucat nu sunt de natura sa conduca la o schimbare a rezolvarii problemelor de drept, a rationamentului juridic folosit in recurs, a convingerii instantei si, cu atat mai putin, a solutiei propriu-zise asupra recursurilor, aceea ce admitere a unui recurs prin modificare in parte si de respingere a celui de-al doilea recurs.
Astfel, in recurs, Curtea a respins recursul reclamantului, a admis recursul paratei, a modificat decizia in parte cu privire la cotele de contributie ale sotilor, a mai obligat pe parata catre reclamant la plata unei sulte. Au fost mentinute restul dispozitiilor deciziei . Recurentul reclamant prin cererea de fata, nu solicita modificarea solutiei in sensul admiterii recursului care s-a respins, sau invers, ori modificarea cotelor de contributie.
Asadar, Curtea constatand ca in hotararea pronuntata s-au strecurat erori de calcul cu privire la valoarea apartamentului fara imbunatatirile aduse de recurenta parata, cu consecinte la stabilirea, in baza unui calcul pur matematic, a valorii loturilor si a sultei ce se datoreaza de un lot celuilalt, va proceda la indreptarea acestora.
Astfel, valoarea expertizata a apartamentului fara imbunatatiri este de 198.200 lei, asa cum a retinut si tribunalul, din considerentele deciziei nerezultand ca este un element modificat de Curtea de Apel. Astfel ca, valoarea apartamentului nu este de 148.640 lei asa cum din greseala s-a calculat in recurs, ci este de 198.200 lei, in care nu este inclusa valoarea imbunatatirilor de 49.559 lei. Aceasta valoare rezulta din urmatorul calcul corect, de aceasta data: Lotul nr. 1 stabilit de tribunal primeste fizic apartamentul, valoarea dreptului calculat la o contributie retinuta de tribunal ca fiind de 19%, este de 94.354 lei - 49.559 lei (c.val. imbunatatiri) = 44.795,00 lei. Platind o sulta de 153.405 lei si primind fizic apartamentul, reiese ca valoarea apartamentului este de 198.200 lei, rezultat al urmatoarei operatiuni matematice corecte: 153.405 (sulta) + 44.795 lei (valoare drept) = 198.200 lei. Deci, imbunatatirile nu au influentat valoarea masei partajabile, valoarea dreptului si nici valoarea sultei ce se plateste, respectiv primeste - nici in apel , iar in recurs nu s-a judecat si nu s-a operat vreo modificare in aceasta privinta si, in egala masura, nici prin indreptarea de fata.
Ca elemente de control, pentru a evita o noua greseala de calcul, se pot face si urmatoarea verificari, pe valorile folosite de tribunal : Daca se porneste de la cota de contributie a fiecaruia de 81% - reclamant si 19% - parata, iar valoarea dreptului fiecaruia este stabilita la: 191.463 lei - reclamantul si 44.795 lei - parata, rezulta ca total masa partajabila este rezultatul adunarii celor doua sume, respectiv: 236.258 lei. Or, din aceasta valoare totala se scade valoarea bunurilor mobile atribuite fizic in lotul II, aceea de 38.058 lei, rezulta valoarea corecta a apartamentului, aceea de 198.200 lei.
Deci, folosind premisa corecta din punctul de vedere al valorii apartamentului, valoare la randul ei calculata corect asa cum s-a aratat in precedent, se va stabili la cota de contributie egala retinuta in recurs, valoarea corecta a dreptului fiecarei parti, aceea de 118.129 lei- jumatate din valoare total masa partajabila. Pastrandu-se in recurs lotizarea fizica decisa in apel, rezulta in urma unui calcul corect, ca sulta datorata de recurenta parata catre intimatul reclamant, este de 80.071 lei, rezultat obtinut prin scaderea din valoarea apartamentului 198.200 lei a valorii dreptului de 118.129 lei.
Acestea sunt considerentele in temeiul carora s-a admis ca fondata cererea de fata si s-au indreptat erorile strecurate in dispozitivul deciziei, asa cum s-a aratat in precedent. Indreptarea s-a facut in ambele exemplare ale hotararii, conform art. 281 alin. 3 Cod procedura civila.
4
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Contestatie in anulare
Contestatie in anulare - Sentinta civila nr. 324 din data de 28.03.2011contestatie in anulare.inculpat neaudiat in calea de atac - Decizie nr. 35 din data de 10.12.2008
Simetrie: conditii de autorizare functionare agent forta de munca - retragere autorizatie. - Sentinta civila nr. 56/F din data de 03.06.2015
Decizie de impunere emisa de Casa judeteana de Asigurari de Sanatate pentru stabilirea contributiei de asigurari de sanatate datorata ca urmare a producerii de venituri din profesia de avocat - Decizie nr. 24/R din data de 13.01.2015
Suspendare permis de conducere masura administrativa sau sanctiune contraventionala complementara in cazul prevazut de art. 103 alin 1 lit. c) din OUG nr. 195/2002. - Decizie nr. 381/R din data de 31.03.2014
Motivele si conditiile de admisibilitate ale contestatiei in anulare. Greselile instantei de recurs, care deschid calea contestatiei in anulare sunt greseli de fapt si nu greseli de judecata, de apreciere a probelor. - Decizie nr. 2190/R din data de 29.09.2014
I. Potrivit art. 318 alin. 1 Cod procedura civila: „Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omi - Decizie nr. 3410/R din data de 20.06.2013
Modalitatea de calcul prevazuta la art. 3 lit.z din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare este aplicabila tuturor termenelor prevazute de actul normativ care reglementeaza achizitiile publice. - Decizie nr. 957/R din data de 22.10.2010
conteststie la tabelul definitiv al creantelor debitoarei - Sentinta civila nr. 2601/sind din data de 12.12.2011
Contestatie impotriva tabeluluipreliminar al creantelor debitoarei SC.I.C. SRL - Sentinta civila nr. 623/sind din data de 01.04.2010
Contestatie in anulare. Admisibilitate. Notiunea de greseala materiala. - Decizie nr. 1019 din data de 28.06.2017
Contesta?ie in anulare. Alegerea de domiciliu dupa comunicarea hotararii. Neindeplinirea condi?iilor art. 317 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedura civila. - Decizie nr. 53 din data de 17.02.2016
Contestatie in anulare. Greseala materiala. - Decizie nr. 4554 din data de 19.11.2012
Contestatia in anulare speciala. Invocarea drept erori materiale a unor greseli de judecata. Inadmisibilitatea contestatiei. - Decizie nr. 790 din data de 28.04.2010
Contestatie in anulare pe temeiul art.317 alin.1 pct.1 Cod procedura civila. Completarea cadrului procesual cu o parte si pronuntarea asupra caii de atac la acelasi termen, fara citarea respectivei parti, desi nu era reprezentata si nici nu solicitas... - Decizie nr. 297 din data de 24.03.2010
Contestatie in anulare intemeiata pe dispozitiile art. 317 alin. 1 pct. 2 Cod procedura civila - Decizie nr. 469 din data de 21.04.2008
Contestatie in anulare. Termen de exercitare - Decizie nr. 349 din data de 06.09.2007
Contestatie in anulare. Netimbrarea apelului si recursului - Decizie nr. 534 din data de 07.12.2007
Contestatie in anulare. Inadmisibilitatea recursului formulat impotriva deciziei irevocabile pronuntata in contestatie in anulare in raport cu disp. art.317, 318, 320 alin.3 si art.377 Cod procedura civila - Decizie nr. 99 din data de 17.08.2006
Contestatie in anulare. Calitate procesuala activa - Decizie nr. 2000 din data de 18.12.2006