Norma de hrana. Stabilirea castigului din munca al debitorului obligatiei de intretinere.

Obligatia legala de intretinere a parintelui fata de copilul sau minor reprezinta acea obligatie impusa de lege,  in baza careia si parintele caruia nu i s-a incredintat copilul spre crestere si educare, acorda acestuia o parte din  mijloacele necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale, respectiv mijloacele pentru educare, invatatura si pregatirea lor profesionala.
Fundamentul obligatiei de intretinere rezida din sentimentele de afectiune ce caracterizeaza relatiile de familie, dar si din regulile de convietuire sociala ce impun ca persoanele intre care exista relatii de familie, sa nu ramana indiferente fata de starea de nevoie in care s-ar afla alti membri ai familiei. Cu atat mai mult se impune, prin insasi esenta ratiunii de a fi parinte, asigurarea de catre parinti a tuturor mijloacelor  necesare cresterii si educarii copilului in cele mai bune conditii.
Codul familiei nu determina intelesul notiunii de "mijloace ale debitorului" dar, fata de fundamentul instituirii obligatiei legale de intretinere dintre parinti si copiii lor minori, aceasta notiune urmeaza a fi interpretata in intelesul cel mai larg.
Plafonarea prevazuta de art. 94 al. 3 codul familiei se refera intr-adevar la castigul din munca al parintelui, insa intretinerea nu se acorda numai din castigul din munca in sensul comun, ci si din alte mijloace ale debitorului obligatiei de intretinere tocmai in virtutea regulii ca intretinerea se datoreaza potrivit cu nevoile celui care o cere, dar si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati.
De aceea, in categoria de mijloace ale debitorului intra toate posibilitatile materiale de care dispune acesta, adica atat mijloacele sale cu caracter periodic - salariul, dar si orice alte sume platite de angajator in temeiul raporturilor de munca si care au caracter de continuitate, fiind destinate asigurarii  mijloacelor de existenta ale angajatului.

     Prin  sentinta civila nr. 4889 din 16 noiembrie 2009 pronuntata de   Judecatoria Drobeta  Turnu Severin, s-a admis actiunea formulata de reclamanta SGM,  s-a constatat ca paratul ZIL este tatal minorei SRL, s-a incuviintat ca aceasta sa porte numele tatalui "Z", fiind obligat paratul sa plateasca in favoarea minorei o pensie de intretinere lunara in cuantum de 480 lei.
     Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca paratul este tatal biologic al minorei, stabilindu-se astfel filiatia fata de tata   Pentru stabilirea pensiei de intretinere pe care paratul o datoreaza minorei, s-au avut in vedere veniturile pe care le realizeaza acesta, comunicate de angajator prin adeverinta nr. 19198/11.11.2009. 
     Impotriva acestei sentinte a formulat apel paratul ZIL, criticand-o cu privire la cuantumul pensiei de intretinere la care a fost obligat prin luarea in considerare inclusiv a normei de hrana in cuantum de 720 lei, norma care are o destinatie speciala si strict personala, respectiv refacerea fortei de munca a celor carora le este destinata .
     Prin decizia civila nr.18/A din 25 ianuarie 2010, pronuntata de Tribunalul Mehedinti s-a respins ca nefondat  apelul.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a avut in vedere urmatoarele considerente:
    La stabilirea pensiei de intretinere la care apelantul-parat a fost obligat, instanta a avut in vedere veniturile cu caracter permanent pe care acesta le obtine si dispozitiile art. 94 alin. 3 codul familiei. 
    In ceea ce priveste sumele ce se au in vedere la stabilirea pensiei de intretinere legea prevede ca raportarea se face la castigul din munca, dar si la celelalte mijloace ale debitorului, respectiv atat mijloacele sale cu caracter periodic-salariul cat si orice alte sume platite de angajator si care au caracter de continuitate.
     In aceasta categorie intra si suma reprezentand norma de hrana care, desi reprezinta echivalentul hranei ce nu se acorda in natura, nu poate fi exceptata.  Oricarui alt debitor al obligatiei de intretinere ce nu face parte din categoria persoanelor la care se refera art. 4 alin. 4 din O.G. nr. 26/1994, i se stabileste cuantumul pensiei de intretinere ce urmeaza a o plati, in raport cu toate veniturile cu caracter permanent, inclusiv sumele pe care le aloca alimentelor. Asadar norma de hrana intra in categoria salarii si alte venituri periodice realizate din munca, conform dispozitiilor art. 409 alin. 1 cod procedura civila.
     Impotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul parat, in termen si motivat.
Critica este in esenta urmatoarea: in mod gresit  instantele de fond au stabilit pensia de intretinere avand in vedere si norma de hrana in cuantum de 720 lei, intrucat dreptul de care beneficiaza functionarii publici cu statut special, nu poate fi retinuta in calculul pensiei de intretinere. Norma de hrana este destinata in exclusivitate refacerii  fortei de munca, fiind diferentiata pe plafoane calorice si categorii de personal, compensandu-se cu bani, numai atunci cand nu poate fi acordata in natura.
Mai arata ca, potrivit disp. art. 409 alin. 7 Cod procedura civila , indemnizatiile cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii,  nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii. De asemenea, drepturile de hrana, potrivit  Legii 571/2003 asa cum a fost modificata prin OUG 138/2004 art. 55 alin. 4 lit. b - nu sunt incluse in categoria  veniturilor salariale.
Solicita  admiterea recursului, modificarea hotararii si pe fond,  stabilirea unei pensii de intretinere de pana la 1/4 din media veniturilor nete  din care sa se scada  echivalentul banesc al normei de hrana.
      Recursul s-a respins ca nefondat, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Obligatia legala de intretinere a parintelui fata de copilul sau minor reprezinta acea obligatie impusa de lege in baza careia, parintele caruia nu i s-a incredintat copilul acorda acestuia mijloacele necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale, respectiv mijloacele pentru educare, invatatura si pregatirea lor profesionala.
Fundamentul obligatiei de intretinere rezida din sentimentele de afectiune ce caracterizeaza relatiile de familie dar si din regulile de convietuire sociala ce impun ca persoanele intre care exista relatii de familie, sa nu ramana indiferente fata de starea de nevoie in care s-ar afla alti membri ai familiei. Cu atat mai mult se impune, prin insasi esenta ratiunii de a fi parinte, asigurarea de catre parinti, a tuturor mijloacelor  necesare cresterii si educarii copilului in cele mai bune conditii.
Aceasta obligatie nu sufera nici o modificare in cazul parintilor separati, astfel ca despartirea acestora nu trebuie sa ii afecteze pe copii, parintii avand si in acest caz obligatia legala, dar si morala, de a-i sprijini, de a-i ajuta pe copii sa suporte mai usor separarea de un parinte. De asemenea, aceasta obligatie nu sufera nicio modificare nici in cazul copiilor dinafara casatoriei, conform art. 65 Codul familiei .
Potrivit art. 86 Codul familiei, obiectul obligatiei de intretinere il formeaza mijloacele necesare traiului, adica alimente, locuinta, imbracaminte, medicamente, nevoi spirituale dar si potrivit art. 107 al. 1 si 2,  mijloacele necesare pentru cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a copiilor.
La  stabilirea intinderii pensiei de intretinere, se tine seama pe de o parte de nevoile minorului - care se prezinta intr-o forma complexa asa cum s-a aratat in precedent, adica cele necesare traiului zilnic, dar si cele necesare educarii, invatarii si pregatirii sale profesionale  conform art. 101 si 107 codul familiei - iar pe de alta parte de mijloacele debitorului obligatiei de intretinere.
Codul familiei nu determina intelesul notiunii de "mijloace ale debitorului" dar, fata de fundamentul instituirii obligatiei legale de intretinere dintre parinti si copiii lor minori, aceasta notiune trebuie interpretata in intelesul cel mai larg.
Plafonarea prevazuta de art. 94 al. 3 codul familiei se refera intr-adevar la castigul din munca al parintelui, insa, intretinerea nu se acorda numai din castigul din munca in sensul comun, ci si din alte mijloace ale debitorului obligatiei de intretinere tocmai in virtutea regulii ca intretinerea se datoreaza potrivit cu nevoile celui care o cere, dar si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati.
De aceea, in categoria de mijloace ale debitorului intra toate posibilitatile materiale de care dispune acesta, adica atat mijloacele sale cu caracter periodic - salariul dar si orice alte sume platite de angajator in temeiul raporturilor de munca si care au caracter de continuitate, fiind destinate asigurarii  directe sau indirecte, a mijloacelor de existenta ale angajatului.
Recurentul beneficiaza  de echivalentul, de valoarea financiara a normei de hrana - ca un supliment necesar asigurarii unui anumit numar de calorii, adica pentru mentinerea sanatatii sale la standardul cerut pentru desfasurarea activitatilor specifice  profesiei sale, fiind  deci, alaturi de salariul propriu-zis, o suma   permanenta destinata asigurarii mijloacelor de existenta.
Instituindu-se posibilitatea urmaririi pentru obligatii de intretinere, in art. 409 alin. 4  cod procedura civila a ajutoarelor pentru refacerea sau intarirea sanatatii (ajutoare pentru incapacitate de munca), rezulta cu atat mai mult,  ca  norma de hrana/ contravaloarea acesteia,  poate fi luata in calcul la determinarea mijloacelor debitorului ca baza matematica pentru stabilirea pensiei de intretinere.
Astfel, norma de hrana intra in calcul la stabilirea pensiei de intretinere in virtutea dispozitiilor art. 409  alin. 1 si alin. 4 teza I  cod procedura civila - fiind incluse in categoria de salarii si alte venituri periodice realizate din munca , destinate asigurarii mijloacelor de intretinere a debitorului obligatiei de intretinere.
  Este nerelevanta imprejurarea ca din perspectiva  Codului fiscal - modificat prin OUG 138/2004 art. 55 alin. 4 lit. b,  ajutoarele de hrana nu sunt incluse in veniturile salariale, deoarece aceasta optiune a legiuitorului  are ca finalitate neimpozitarea acestui drept, astfel dispozitiile  legale invocate in integralitatea lor mentioneaza expres ca :  "nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit". Asadar,  acest fapt nu contrazice  caracterul de mijloc de existenta  real si efectiv al acestui drept de care beneficiaza debitorul obligatiei de intretinere.

        Pentru aceste considerente, constatandu-se ca solutia instantei de  apel s-a pronuntat in sensul retinerii normei de hrana la calculul pensiei de intretinere, fiind corect aplicate si interpretate disp. art. 86 alin. 3 si 94 alin. 3 Cod familie ,  Curtea in baza art. 312 al. 1 teza a II-a cod procedura civila a respins ca nefondat recursul declarat, nefiind incident cazul de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila .

1