Art. 48 din Legea 7/1996

      La data de 18.09.2009 a fost inaintata de catre OCPI-BCPI Slatina si inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina sub nr. 8532/311/2009 plangerea impotriva incheierii de carte funciara nr. 15607/24.07.2009 formulata de petenta P. A. M, incheiere prin care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate pentru apartamentul cu doua camere si dependinte situate in Slatina, str. Libertatii, nr. 11, bl. GA 8B, sc A, etaj 2, ap 18, judetul Olt in cota de 1/2 pentru D.G si in cota de 1/2 pentru petenta.
In motivarea cererii petenta a aratat ca imobilul apartament este bun succesoral ramas de pe urma autorilor D.E. si D.G, iar la decesul autoarei D.E petenta a devenit singura mostenitoare cu o cota de 1/1 (din cota de 1/2 a autoarei) conform certificatului de mostenitor nr. 4/15.01.2003, cealalta cota de 1/2 fiind dobandita de petenta  prin partajul de descendent, materializat in testamentul olograf din 26.09.1997 incheiat de autorul D.G, decedat la data de 20.02.2007. Conform situatiei de fapt prezentate, petenta considera ca a devenit mostenitoare pe intreg imobilul cu o cota de 1/1, astfel ca intabularea trebuia dispusa pentru intreg imobilul pe numele petentei si nu doar pentru cota de 1/2.
    In sustinerea plangerii impotriva incheierii de carte funciara, in fata instantei petenta prin aparator a invocat transmiterea dreptului de proprietate cu privire la cota de 1/2 ce a apartinut autorului D.G prin inscrisurile intocmite in dosarul nr. 4/2003 la BNP I. S. in care s-a dezbatut succesiunea autoarei D. E, respectiv incheierea finala nr. 4/15.01.2003 si certificatul de mostenitor cu acelasi numar, aratand ca acestea sunt inscrisuri valabile prin care a operat transmiterea dreptului de proprietate si pentru cota de 1/2 din bunurile comune ce au apartinut lui D. G, ca urmare a declaratiei acestuia ca este de acord ca bunurile comune sa fie trecute in intregime in succesiunea autoarei.
    Prin sentinta civila nr. 217/18.01.2010 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr. 8532/311/2009, s-a respins plangerea impotriva incheierii de carte funciara, ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca prin incheierea de sedinta din data de 23.11.2009, instanta  a pus in discutia partilor introducerea in cauza in calitate de intimat a numitului D. D. M, fratele petentei, avand in vedere ca nu s-a dezbatut succesiunea autorului comun, reprezentantii partilor fiind de acord cu introducerea in cauza a acestuia in calitate de intimat.
    Din inscrisurile depuse la dosar instanta a retinut ca imobilul apartament situat in Slatina, str. Libertatii nr. 11, bl. GA 8 B, sc. A, et. 2, ap. 18, jud. Olt a fost dobandit prin contractul de vanzare-cumparare nr. 4078/1991 de catre autorii petentei, D. G si D. E, in perioada casatoriei, reprezentand bun comun al acestora.
    Prin certificatul de mostenitor nr. 4/15.01.2003 s-a dezbatut succesiunea de pe urma autoarei D. E, s-a constatat calitatea de mostenitoare a petentei -descendent de gradul I in cota de 1/1.
      Instanta a retinut ca de pe urma autorului D. G., decedat la data de 20.02.2007 nu s-a dezbatut succesiunea, din inscrisurile depuse la dosarul nr. 15607 inregistrat la O.C.P.I. rezultand ca acesta are ca mostenitori legali descendentii de gradul I, respectiv petenta P. A. M. si intimatul D. M. D; ca petenta nu a prezentat inscrisuri prin care sa faca dovada transmiterii dreptului de proprietate asupra cotei de 1/2 ce a apartinut autorului, inscrisurile invocate nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru transmiterea valabila a dreptului de proprietate, inclusiv cu titlul de donatie, fiind incheiate in cadrul procedurii succesorale a sotiei predecedate.
    In ceea ce priveste critica aparatorului petentei ca instanta din oficiu nu poate introduce o alta persoana in procesul civil, fiind incalcat principiul disponibilitatii, in speta instanta nu a introdus din oficiu, in sedinta din data de 23.11.2009 instanta a pus in discutia partilor completarea cadrului procesual prin introducerea in cauza a celuilalt descendent al autorului D. G. avand in vedere ca s-a formulat plangere impotriva incheierii de carte funciara prin care s-a intabulat cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului pe numele autorului, descendentul prezentand interes in cauza, iar reprezentantii partilor au fost de acord cu introducerea in cauza in calitate de intimat a numitului D. M. D, cadrul procesual fiind stabilit prin acordul partilor, cu respectarea principiului disponibilitatii.
    In ceea ce priveste critica petentei ca plangerea urmeaza procedura necontencioasa situatie in care ONCPI nu are calitate procesuala, s-a apreciat ca, in raport de motivele invocate in plangere aceasta are un caracter contencios.
    Impotriva acestei sentinte a formulat apel petenta, criticand-o ca nefiind legala si temeinica.
    In motivare, s-a aratat ca incheierea de carte funciara este nelegala intrucat D. G. nu putea avea la data intabularii un drept de proprietate, fiind decedat; ca sentinta apelata nu este motivata, instanta de fond nefacand o analiza a situatiei de fapt in raport de normele juridice aplicabile, neexplicand motivul pentru care nu face referiri la art. 48, 59, 46 sau 61 - 63 din Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara; ca sunt aplicabile dispozitiile art. 48 al. 1 rap.la art. 59 din legea nr. 7/1996, astfel ca trebuia intabulat dreptul de proprietate prevazut in certificatul de mostenitor nr. 4 eliberat de BNP I. S, registratorul neavand competenta de a modifica acte de proprietate.
    A precizat apelanta ca in mod gresit instanta de fond a calificat procedura de solutionare a plangerii ca fiind o procedura contencioasa incalcand de asemenea principiul disponibilitatii atunci cand a introdus in cauza in calitate de intimat pe numitul D. M.
    Prin decizia civila nr.85 din 15 aprilie 2010 pronuntata de Tribunalul Olt in dosarul cu nr.8532/311/2009, s-a admis apelul declarat de apelanta petenta P. A. M., in contradictoriu cu intimatii O.C.P.I. Olt, si  D.M.D, impotriva sentintei civile nr. 217/18.01.2010, pronuntata de Judecatoria Slatina, s-a schimbat in parte sentinta in sensul ca s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a O.C.P.I. si s-a respins plangerea formulata impotriva acestui intimat, ca fiind  introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
S-au mentinut restul dispozitiilor sentintei apelate.
S-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului D. M. D, ca nefondata.
    In considerentele deciziei s-a retinut ca prin decizia nr. 72 din 15.10.2007, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, s-a stabilit cu caracter obligatoriu pentru instante faptul ca in cauzele ce au ca obiect plangerile privind cartea funciara intemeiate pe dispozitiile art. 50 din legea nr. 7/1996, republicata, aceasta nu are calitate procesuala pasiva , urmand a fi admisa exceptia invocata.
    Relativ la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului D. M. D, s-a retinut ca acesta, alaturi de petenta, este mostenitor legal in calitate de descendent de gradul I de pe urma autorului D. G, decedat la data de 20.02.2007, a carui succesiune nu s-a dezbatut. Pentru acest considerent si avand in vedere faptul ca pentru opozabilitatea fata de terti a drepturilor provenind din succesiune legea nr. 7/1996  nu prevede necesitatea inscrierii in cartea funciara, s-a apreciat ca intimatul are calitate procesuala pasiva.
    Pe fondul cauzei s-a apreciat ca instanta de fond a retinut in mod corect situatia de fapt atunci cand a stabilit ca imobilul apartament a fost dobandit de autorii comuni ai partilor prin contractul de vanzare-cumparare nr. 4078/1991.
    Desi apelanta a invocat in sustinerea plangerii certificatul de mostenitor nr. 4 din 15.01.2003 emis in urma decesului autoarei D. E, ca fiind cel care ii atesta dreptul de proprietate exclusiva asupra imobilului in litigiu, in cota de 1/1, s-a constatat ca certificatul in cauza nu este apt sa ii fundamenteze proprietatea pe imobilul in litigiu cata vreme incheierea finala nr. 4 din 15.01.2003, aflata la fila 18 dosar, parte integranta a certificatului de mostenitor, atesta faptul ca sotul autoarei, D. G, declara ca este de acord ca bunurile ramase de pe urma defunctei si dobandite in timpul casatoriei cu aceasta sa fie trecute in intregime in succesiunea sotiei, renuntand astfel la partea sa de bun comun in conditii care nu pot duce la largirea patrimoniului succesoral; ca autorul G. D a avut cunostinta de lipsa efectelor renuntarii facute in cadrul procedurii succesorale.
          S-a apreciat ca verificarea legalitatii inscrisurilor ce stau la baza inscrierilor in cartea funciara este permisa de art. 50 din Legea nr. 7/1996, registratorul nedepasindu-si competenta atunci cand efectueaza astfel de verfificari, cum pretinde apelanta.
Impotriva deciziei a declarat recurs petenta P.A.M solicitand modificarea acesteia in sensul admiterii plangerii formulata impotriva incheierii de carte funciara si dispunerea intabularii dreptului de proprietate in favoarea sa in cota de 1/1 asupra imobilului.
In motivarea recursului petenta a formulat urmatoarele critici:
 - hotararea din apel nu cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei ci cuprinde considerente care nu au legatura cu natura pricinei;
  - hotararea pronuntata este lipsita de temei legal. Art.49 din Legea nr.7/1996 invocat de instanta de apel, fata de continutul mentionat al acestuia este in prezent art. 47 dupa republicarea legii. De asemenea articolul in care sunt prevazute obligatiile registratorului de a verifica inscrisul care sta la baza cererii de intabulare este dupa republicarea legii art.48 si nu art.50 cum s-a mentionat in decizia tribunalului;
 - obiectul litigiului il constituie legalitatea incheierii de carte funciara si nu valabilitatea certificatului de mostenitor. In mod eronat instantele din oficiu au contestat valabilitatea certificatului de mostenitor si in consecinta au apreciat ca incheierea de carte funciara prin care dreptul de proprietate al petentei a fost intabulat doar in cota de 1/2 este legala. Instanta a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al actului juridic dedus judecatii. La baza cererii de intabulare s-a aflat certificatul de mostenitor nr. 4/15 ianuarie 2003 si nu testamentul intocmit de autorul D. G. Cu ocazia dezbaterii succesiunii mamei sale tatal sau si intimatul parat in calitate de fiu au fost declarati straini de succesiune prin neacceptare. Tatal D. G a declarat ca bunurile dobandite in tipul casatoriei cu defuncta D. E sa fie trecute in intregime in succesiunea defunctei sale soti. Dorinta tatalui ca apartamentul sa revina fiicei in intregime a rezultat si din testamentul partajar intocmit de autor la 26 septembrie 1997;
- prin respingerea plangerii petentei, atat la fond cat si in apel, a ramas intabulat dreptul de proprietate in cota de 1/2 in favoarea unei persoane care la data intabularii era decedata, persoana care la acea data nu putea fi titulara de drepturi si obligatii intrucat nu are capacitate civila.
Recursul este fondat.
Decizia este nelegala sub aspectul modului in care instantele au aplicat si interpretat legea, respectiv prevederile Legii nr. 36/1995, fiind astfel intemeiat motivul de recurs prevazut de art. 304 pct.9 din Codul de procedura civila.
In solutionarea litigiului de fata, potrivit art. 48 alin.1 din Legea nr. 7/1996 prezinta relevanta puterea doveditoare a certificatului de mostenitor in ce priveste mentiunile referitoare la compunerea masei partajabile. Verificarea acestui aspect trebuie realizata prin observarea prevederilor Legii nr. 36/1995, respectiv daca acest inscris a fost eliberat cu respectarea conditiilor de forma prevazute de aceasta lege.
Certificatul de mostenitor este actul final incheiat de notarul public in procedura succesorala notariala. Acest inscris, potrivit art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, "face dovada deplina in privinta calitatii de mostenitor si a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecarui mostenitor in parte".
      Pentru bunurile mentionate in cuprinsul sau certificatul de mostenitor are putere doveditoare deplina in raport cu persoanele care au consimtit la eliberarea sa, putere care rezida in acordul de vointa al acestora. Cata vreme nu s-a sustinut si dovedit irevocabil ca acest acord de vointa este rezultatul unui viciu de consimtamant, certificatul de mostenitor face dovada deplina, respectiv este opozabil persoanelor care au consimtit la eliberarea sa, sub aspectul apartenentei la masa succesorala a bunurilor care au fost inserate in certificat. Astfel fiind, cererea formulata de un mostenitor de intabulare a dreptului de proprietate cu privire la un imobil, drept care rezulta din certificatul de mostenitor, nu poate fi respinsa cu motivarea ca nu s-a facut dovada modului in care o cota parte din imobil a trecut din patrimoniul altei persoane, care a participat la dezbaterea succesiunii, in patrimoniul persoanei a carei succesiune este dezbatuta.
In speta, relevanta deosebita prezinta si prevederile art. 77 alin.2 din Legea nr.36/1995. In conformitate cu acestea, "in succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii si ale sotului supravietuitor, cotele de contributie ale acestora la dobandirea bunurilor se stabilesc prin acordul mostenitorilor". Rezulta ca in dezbaterea succesiunii autoarei D.E notarul public a avut sarcina de a stabili, pe baza acordului persoanelor care au participat la dezbaterea succesiunii, care sunt bunurile care au format comunitatea de bunuri a sotilor D. G si D.E si cat din aceasta comunitate intra in masa succesorala ramasa la decesul autoarei D. E.
Aplicand dispozitiile legale mentionate notarul public a luat act de consimtamantul mostenitorilor cum ca in masa succesorala ramasa la decesul autoarei D.E se afla, in cota de 1/1, un autoturism Dacia 1300 si apartamentul cu 2 camere situat in Slatina  str. Libertatii nr.11, bl. G8 B, sc.A, et.2, ap.18. Pe baza acestui consimtamant a fost eliberat certificatul de mostenitor nr. 4/15 ianuarie 2003. Intrucat doar petenta P.A.M, in calitate de fiica, a acceptat succesiunea (sotul supravietuitor si fiul D.M.D fiind straini de succesiune prin neacceptare) bunurile mentionate i-au revenit in intregime acesteia.
Certificatul de mostenitor nu a fost contestat de sotul supravietuitor D. G. in timpul vietii (acesta decedand la 20 februarie 2007) si nici de intimatul parat D. M. D. Astfel fiind acest inscris este opozabil intimatului parat.
In raport de cele expuse Curtea apreciaza ca hotararile pronuntate in cauza sunt nelegale. Fiind incident motivul de recurs reglementat de art.304 pct.9 Cod pr.civila se impune a fi modificate hotararile pronuntate in cauza iar pe fondul litigiului se va dispune intabularea dreptului de proprietate in cota de 1/1 pentru recurenta petenta cu privire la imobilul apartament.
Restul criticilor formulate sunt nefondate.
      Prevederile art. 261 Cod pr. civila au fost respectate de instanta de apel. Decizia recurata este amplu motivata si, deci, contine argumentele de fapt si de drept avute in vedere de instanta la solutionarea apelului. Indicarea gresita a articolelor din Legea nr. 7/1996 (fara a se observa care este forma si numerotarea actuala a acestora) nu este in masura sa afecteze de nelegalitate decizia cata vreme ideea de baza avuta in vedere de instanta de apel, aceea a obligatiei registratorului de carte funciara de a verifica - in anumite limite - actele pe baza carora s-a solicitat intabularea, exista in prevederile Legii nr. 7/1996 la data pronuntarii deciziei. Astfel fiind, critica intemeiata pe dispozitiile art. 304 pct. 7 din Codul de pr. civila este neintemeiata.
      Instanta de apel a analizat si solutionat corect exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, in raport cu OCPI Olt si intimatul D.M.D. Avandu-se in vedere decizia in interesul legii nr.72/2007, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in mod corect s-a retinut ca OCPI nu are calitate procesuala pasiva in litigiul dedus judecatii. Cat priveste pe intimatul D. M. D s-a retinut in mod just ca acesta are calitate procesuala pasiva; aceasta calitate este justificata, insa, de faptul ca intimatul parat a avut vocatie la succesiunea autoarei D. E si este mentionat ca neacceptant in certificatul de mostenitor nr. 4/15 ianuarie 2003 - inscris pe baza caruia s-a solicitat (si se impune a fi realizata) intabularea dreptului de proprietate.