Cererea de antrenarea a raspunderii administratorului social al debitorului in insolventa. Calitate procesuala activa in situatia tranzitorie creata de abrogarea Legii nr.64/1995 prin Legea nr. 85/2006.

        Cererile formulate de  creditori sub imperiul Legii nr.64/1995  trebuie solutionate pe fond, sub imperiul Legii nr.85/2006, nefiind vorba de o lipsa de calitate si nici macar nu trebuie  insusite de administratorul judiciar /lichidator ori de comitetul creditorilor.
Judecatorul-sindic trebuie sa analizeze legalitatea investirii sale, inclusiv sub aspectul calitatii procesuale active, la momentul sesizarii instantei, potrivit legii in vigoare la acel moment. Nu se poate pretinde creditorilor, titulari ai cererii, sa aiba in vedere o lege viitoare.  Chiar daca pe parcursul judecatii legea s-a modificat, conferind calitate procesuala activa in cererile respective altor organe sau participanti  in procedura, judecatorul nu poate admite exceptia lipsei de calitate procesuala activa
     Curtea de Apel Craiova. Sectia Comerciala.
     Creditoarea AFP SLATINA a solicitat antrenarea raspunderii patrimoniale a administratorului social al debitoarei SC M. SRL, numitul F.O. pentru pasivul social neacoperit din averea debitoarei.
     A invocat prevederile art.137 alin.1 lit. d din Legea nr.64/1995, sustinand ca administratorul social nu a intocmit si depus situatiile financiare de la finele anului 2001 si pana la data deschiderii procedurii insolventei, desi avea aceasta obligatie legala.
     Prin Sentinta nr. 730 din 27.11.2006, judecatorul-sindic a respins exceptiile lipsei calitatii procesuale active si prescriptiei si a admis cererea creditoarei dispunand antrenarea raspunderii patrimoniale a administratorului social  pentru suma de 3.367, 50 lei (RON)
     Impotriva sentintei a formulat recurs paratul F.O. criticand-o ca netemeinica si nelegala.
     Recursul este fondat pentru cele ce se vor arata in continuare:
     Curtea apreciaza ca judecatorul-sindic a solutionat corect cele doua exceptii invocate.
     Examinand exceptia privind calitatea procesuala activa a unui creditor in cererea avand ca obiect angajarea raspunderii membrilor organelor de conducere sau de supraveghere ale debitorului in conditiile art.138 din Legea nr.85/2006, in situatia tranzitorie (cand cererea  a fost formulata sub imperiul Legii nr.64/1995 si se solutioneaza sub imperiul Legii nr.85/2006), Curtea apreciaza ca aceasta este nefondata. Cererile formulate de  creditori sub imperiul legii vechi  trebuie solutionate pe fond, nefiind vorba de o lipsa de calitate si nici macar nu trebuie  insusite de administratorul judiciar /lichidator ori de comitetul creditorilor.
Judecatorul-sindic trebuie sa analizeze legalitatea investirii sale, inclusiv sub aspectul calitatii procesuale active, la momentul sesizarii instantei, deci potrivit legii in vigoare la acel moment. Nu se poate pretinde creditorilor, titulari ai cererii, sa aiba in vedere o lege viitoare.  Chiar daca pe parcursul judecatii legea s-a modificat, conferind calitate procesuala activa in cererile respective altor organe sau participanti  in procedura, judecatorul nu poate admite exceptia lipsei de calitate procesuala activa.
     Fata de aceste considerente, curtea constata ca judecatorul-sindic a solutionat corect exceptia lipsei de calitate procesuala activa.
Curtea apreciaza ca judecatorul-sindic a solutionat corect si exceptia de prescriptie. Potrivit art.7 din Decretul nr.167/1958 privind prescriptia extinctiva si art. 138 din Legea nr.85/006, in vigoare la data solutionarii cererii, prescriptia incepe sa curga la data la care se naste dreptul la actiune, adica de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa.  In cauza, corect s-a retinut ca prescriptia a inceput sa curga la data la care lichidatorul a luat cunostinta efectiv de persoana care a administrat societatea, in sensul identificarii concrete a acesteia prin datele de identificare, nume si domiciliu, pentru a-i face cunoscute obligatiile ce le are in cursul procedurii insolventei.  Abia dupa expirarea termenului de depunere a  actelor la dosar s-a cunoscut faptul ca administratorul nu  a tinut conform legii contabilitatea. Prescriptia nu incepe sa curga la data la care administratorul social trebuia sa depuna  situatiile financiare ci de la data la care, in cursul procedurii insolventei (actiunea de antrenare a raspunderii fiind o actiune specifica acestei proceduri) a fost cunoscuta fapta si cel care raspunde pentru aceasta. Fiind o actiune specifica, ce nu poate fi promovata decat in cursul procedurii, prescriptia nu se putea implini mai inainte de deschiderea acesteia.
     Curtea apreciaza ca este fondat ultimul motiv de recurs.
     Judecatorul-sindic a analizat cauza pe fond fara a da cuvantul partilor asupra fondului ci numai asupra celor doua exceptii, asa cum rezulta din practicaua hotararii. Prin acesta i s-a incalcat partii un drept procesual esential si anume dreptul la aparare. Totodata a fost incalcat si principiul contradictorialitatii, concluziile trebuind sa fie depuse in conditii de contradictorialitate pentru ca partile sa-si poata face reciproc apararea. Nerespectarea acestor principii face ca hotararea sa fie nula, fapt ce impune casarea acesteia si trimiterea pentru rejudecare pe fond primei instante.
     Fata de aceste considerente, Curtea va admite recursul, si in temeiul art.312 cod procedura civila, va casa hotararea judecatorului-sindic si va trimite cauza pentru rejudecare Tribunalului Olt, cu respectarea prevederilor art. 12 din Legea nr.85/1996.
     Cu ocazia rejudecarii, instanta va asigura respectarea principiilor contradictorialitatii si  a dreptului la aparare tuturor partilor din proces, atat cu ocazia administrarii probelor, cat si cu ocazia luarii concluziilor.