Investirea cu formula executorie a unui inscris neautentificat. Inadmisibilitate.

Investirea cu formula executorie se face de instanta, in camera de consiliu, fiind o procedura necontencioasa astfel ca, judecatorului nu-i incumba obligatia de a chema partile sa dea relatii, ci doar obligatia sa verifice daca inscrisul indeplineste conditiile prevazute de art. 376 alin. 1 Cod pr. civila.
Efectele actului sub semnatura privata sunt aceleasi cu efectele actului autentic dar, pentru ca inscrisul sub semnatura privata sa  devina executoriu trebuia sa fie autentificat. Nu trebuie confundate efectele pe care le produce un asemenea inscris cu autentificarea  ceruta de codul de procedura civila, in vederea investirii cu formula executorie, pentru punerea sa in executare.  Inscrisul incheiat  in fata avocatului  nu presupune ca a fost autentificat,  caci autentificarea este data in competenta notarilor publici.

      Prin cererea formulata la Tribunalul Olt, SC S I SA Bucuresti a solicitat  investirea cu formula executorie a inscrisului intitulat "confirmare de debit si esalonare la plata a datoriei din data de 10 iunie 2005" prin care debitoarea SC E I SRL Caracal  a recunoscut ca datoreaza creditoarei suma de 6.904.456.594 lei, contravaloare motorina nelivrata.
      Prin incheierea din 29 august 20005, Tribunalul Olt a respins cererea creditoarei cu motivarea ca, fata de dispozitiile art. 376 alin. 1 Cod pr. civila, inscrisul depus la dosar nu indeplineste conditiile legii pentru a fi investit, intrucat nu este autentificat.
      Impotriva acestei incheieri a declarat recurs petenta SC S I SA Bucuresti, criticand-o ca netemeinica si nelegala invocand ca, in conformitate cu art. 1176 Cod civil,  actul sub semnatura privata recunoscut de acela caruia i se opune sau privit dupa lege ca recunoscut, are acelasi efect  ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care reprezinta drepturile lor. De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 1177 C.civ. "acela caruia i se opune un act sub semnatura privata este dator a-l recunoaste sau a tagadui  scriptura sau semnatura sa". In aplicarea prevederilor mentionate, nimic nu impiedica instanta sa faca aplicarea prevederilor art. 338 alin  1 Cod pr. civila in sensul de a cita debitorul pentru a recunoaste cuprinsul acestui inscris care indeplinea conditiile de validitate in ceea ce priveste identitatea partilor, a continutului conform vointei partilor si a datei certe, fiind atestat in acest sens prin stampilarea exemplarului original de un avocat, conform art. 3 lit. c din Legea 51/1995.
      Examinand incheierea recurata, recursul va fi respins ca nefondat.
      Investirea cu formula executorie se face in camera de consiliu, fiind o procedura necontencioasa astfel ca, judecatorului nu-i incumba obligatia de a chema partile sa dea relatii, ci  doar obligatia sa verifice daca inscrisul indeplineste conditiile prevazute de art. 376 alin. 1 Cod pr. civila. De altfel judecatorul nu are in competenta autentificarea actelor, cu exceptia unor  acte de vanzare - cumparare din procedura falimentului, reglementata de Legea nr.64/1995.
      Potrivit art. 376 alin 1 C.pr.civ, se "investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege ".
      In cazul in speta, nimeni nu contesta efectele actului sub semnatura privata ca fiind aceleasi cu efectele actului autentic asa cum prevede articolul din codul civil mai sus citat dar, pentru ca inscrisul prezentat sa poata deveni executoriu trebuia sa fie autentificat. Nu trebuie confundate efectele pe care le produce un asemenea inscris, asa cum rezulta din art. 1177 Cod civil, cu autentificarea inscrisului ceruta de Codul de procedura civila in vederea investirii cu formula executorie, pentru punerea sa in executare silita.  Inscrisul s-a incheiat de catre parti in fata avocatului ales, in conformitate cu prevederile art. 3 lit. c din Legea 51/1995, potrivit caruia activitatea avocatului se realizeaza prin "redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestarii partilor, a continutului si a datei actelor", insa nu a fost autentificat,  caci autentificarea este data in competenta notarilor publici. Astfel, potrivit art. 8 din Legea 36/1995 a Notarilor Publici si a Activitatii Notariale, notarii au in competenta "autentificarea inscrisurilor redactate de notarul public, de parte personal sau de avocat". Sectiunea a 2-a a aceleiasi legi prevede autentificarea actelor iar art. 66 arata ca actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. Un astfel de titlu poate fi investit cu formula executorie in conditiile art. 376 alin. 1 Cod pr. civila. Deci corect  a retinut instanta de fond ca inscrisul prezentat nu este autentificat si nu  poate fi  investit cu  formula executorie. 
      Astfel fiind, in baza dispozitiilor art. 312 Cod pr. civila, recursul va fi respins ca nefondat.