Competenta materiala in materie comerciala. Ordonanta presedintiala.

Potrivit art. 2 pct.1 lit. a teza II din Codul de  procedura civila, tribunalele judeca in prima instanta procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect este neevaluabil in bani.
Sustinerea recurentei ca in sensul ca, tribunalul nu are competenta materiala in solutionarea ordonantei presedintiale deoarece cauza dedusa judecatii este de natura civila si nu comerciala nu poate fi primita  .
Astfel, potrivit art. 56 Cod comercial, daca un act este comercial numai pentru una din parti, atunci toate partile se supun legii comerciale .
Prin"act" , legea are in vedere actele si faptele juridice ca izvor de obligatii, nu numai actele juridice ca gen al izvoarelor de obligatii, iar in cauza recurentul este autorul unui fapt ilicit cauzator de prejudicii in raport cu un comerciant, al carui fond de comert a fost afectat prin faptul respectiv. Acest lucru nu inseamna ca orice persoana care  face accidental o operatiune de comert devine comerciant, ci doar ca se supune legii si jurisdictiei comerciale.

Reclamanta SC H. I. SRL a chemat in judecata pe paratul F. S. pentru ca, pe cale de ordonanta presedintiala, sa fie obligat sa-i permita accesul pe terenul proprietate privata si sa-si ridice bunurile si gardul provizoriu in lungime de 14,8 m conform sentintei nr. 11489/1996,  iar in caz de refuz sa fie autorizata reclamanta sa ridice acest gard pe cheltuiala paratului.
Prin Sentinta nr. 1074/6 iulie 2004 pronuntata de Tribunalul Dolj - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ s-a admis cererea si a  fost obligat paratul  sa permita accesul reclamantei pe terenul proprietatea sa privata, sa-si ridice bunurile aflate pe terenul proprietatea reclamantei  si gardul provizoriu in lungime de 14,8m,  iar in caz de refuz a fost autorizata reclamanta sa ridice  gardul pe cheltuiala paratului. A fost obligat paratul la 5.078.000 lei urmand ca executarea sa se faca fara somatie si fara trecerea vreunui termen.
Impotriva sentintei a formulat recurs paratul, criticand-o ca netemeinica si nelegala.
Recursul este nefondat.
Motivul de nelegalitate intemeiat pe exceptia de necompetenta este nefondat.
Potrivit art. 56 cod comercial, daca un act este comercial numai pentru una dintre parti, toti contractantii sunt supusi in cat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana comerciantilor si de cazurile in care legea nu dispune.
Prin "act" legiuitorul a voit sa se refere la actele si faptele juridice ca izvoare de obligatii, iar nu la numai la actele juridice ca gen al izvoarelor de obligatii deoarece foloseste termenul de act iar nu de act juridic. In cauza, recurentul este autorul unui fapt ilicit cauzator de obligatii in raport cu un comerciant al carui fond de comert a fost afectat prin respectivul fapt. Textul trebuie coroborat si cu art.9 potrivit caruia orice persoana care intr-un chip accidental face o operatiune de comert nu devine comerciant dar este supusa jurisdictiei comerciale pentru orice contestatie care se poate ridica referitoare la aceasta operatiune. Fiind vorba de un fapt ilicit prin care se cauzeaza un prejudiciu  fondului de comert al unui comerciant, orice litigiu este de competenta jurisdictiei comerciale. In consecinta, in mod corect cererea de ordonanta presedintiala avand ca obiect inlaturarea efectelor faptei ilicite a fost solutionata de instanta comerciala.
Nu sunt fondate nici motivele privitoare la netemeinicia solutiei pronuntate.
Exista  urgenta deoarece prin ingradirea folosirii terenului proprietate privata de catre societatea comerciala, prin construirea gardului, aceasta este impiedicata sa obtina profit, element de esenta societatii. Prin eliminarea ingradirii abuzive impusa de recurent se preintampina  producerea unei pagube in patrimoniul societatii. Totodata, reclamantul nu poate invoca ingradirea posibilitatii sale de a obtine despagubiri de la vechiul proprietar al terenului prin intermediul unui  sechestru. Sechestru poate fi pus numai pe bunurile vechiului proprietar, cu care se poarta litigiul, iar nu pe bunurile proprietarului actual. Trebuie relevat si faptul ca recurentul a construit gardul abuziv, si fara autorizatie de constructie care este obligatorie si ca pe calea ordonantei se poate dispune inlaturarea masurilor abuzive, chiar daca ele au caracter definitiv. In plus, chiar reclamantul sustine ca a ridicat gardul si ca societatea si-a ingradit intreaga suprafata aflata in proprietate
Fata de aceste considerente se va respinge ca nefondat recursul paratului, solutia instantei de fond fiind temeinica si legala.