Admisibilitatea recursului in lipsa formularii obiectiunilor la raport si planul de distribuire. Participarea creditorului bugetar la distribuirea sumelor din valorificarea unui bun ipotecat .

      Creditorul care nu a formulat obiectiuni la raportul si planul de distribuire, are dreptul de a exercita calea recursului impotriva hotararii judecatorului-sindic prin care acestea se aproba. Creditorul bugetar dobandeste un drept de ipoteca, potrivit art.143 alin.6  cod procedura fiscala,  numai daca  a aplicat sechestrul asupra imobilului si a facut opozabila aceasta.
      
      Lichidatorul a intocmit raport si plan de distribuire a fondurilor obtinute din vanzarea bunurilor constituite garantii in favoarea creditorului BCDR SA,  propunand plata creantei creditorului garantat, a creditorului cu creanta izvorata dintr-un raport de munca si plata partiala a creditorilor bugetari, in mod proportional.
      Prin incheierea 602/18 nov.2003 a Tribunalului Dolj s-a aprobat si s-a dispus distribuirea fondurilor conform planului.
      Impotriva incheierii a declarat recurs creditorul bugetar AFP, sustinand ca distribuire este nelegala intrucat, conform art. 143 alin.6 Cod procedura fiscala, prin sechestrul aplicat asupra imobilelor, a dobandit un drept de ipoteca ce-i confera aceleasi drepturi in raport cu ceilalti creditori ipotecari, potrivit dreptului comun.
      S-a invocat nelegalitatea distribuirii sumelor  obtinute din vanzarea bunurilor ipotecate, acestea trebuind sa se imparta proportional intre banca si recurentul creditor.
      Lichidatorul a depus intampinare prin care a invocat inadmisibilitatea recursului pe motiv ca recurentul creditor nu a formulat obiectiuni in temeiul art.107 din lege, iar pe fond a aratat ca nu s-a  facut dovada aplicarii sechestrului si oricum acesta  nu-i confera acelasi rang de prioritate cu creditorul garantat printr-o ipoteca, inregistrata anterior.
      Prin decizia nr.244 din 15 aprilie 2004, s-a respins recursul, constatandu-se nefondata exceptia inadmisibilitatii recursului, deoarece obiectiunile la planul de distribuire constituie un mijloc  de aparare si nu o cale de atac in sens procesual pentru a se sustine ca omissio medio, creditorul nu mai are deschisa calea recursului.
      Pe fond, Curtea a constata ca distribuirea fondurilor a avut loc la 5 decembrie 2003, cand codul de procedura fiscala nu era in vigoare, dispozitiile acestuia  aplicandu-se incepand cu  1 ianuarie 2004, incat recurentul creditor nu este  indreptatit sa invoce dispozitiile acestei legi care nu retroactiveaza, ci  dispozitiile OG nr. 61/2002 - la data judecatii abrogate - care sunt similare.
      Pentru a se invoca un drept de ipoteca asupra imobilului, recurentul creditor trebuia sa faca, in primul rand, dovada aplicarii sechestrului si apoi a inregistrarii acesteia, pentru opozabilitate.