Cerere de suspendare a actului administrativ. Incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici. Reorganizare. Caz bine justificat. Paguba iminenta. Calitate procesuala pasiva

Cerere de suspendare a actului administrativ. Incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici. Reorganizare. Caz bine justificat. Paguba iminenta. Calitate procesuala pasiva
Art.99 alin.1 lit.b si alin.3  din Legea nr.188/1999
HG nr.566/2011

1. In vreme ce obiectul cererii de chemare in judecata, asupra caruia s-a pronuntat tribunalul prin sentinta recurata, l-a constituit suspendarea executarii deciziei nr.48/22.07.2011 emisa de comisarul sef al Sectiei Judetene Valcea a Garzii Financiare, motivele de recurs invocate de Comisariatul General al Garzii Financiare critica sentinta din perspectiva anularii deciziei respective
2. In privinta motivelor invocate la pct.1 din recurs, relativ la lipsa capacitatii de folosinta a Sectiei Judetene Valcea la data formularii cererii de chemare in judecata, Curtea constata ca acestea nu sunt fondate. Chiar daca Sectia Judeteana Valcea a pierdut personalitatea juridica in temeiul modificarilor legislative intervenite prin HG nr.566/2011, capacitatea de folosinta a structurii respective continua sa existe cata vreme structura va exista si, in temeiul art.41 alin.1 Cod procedura civila, Sectia Judeteana Valcea poate fi parte in judecata. Cat priveste calitatea procesuala pasiva intr-o cauza ca cea din speta, Curtea constata ca in materia contenciosului administrativ autoritatea publica are o astfel de calitate cata vreme a emis acte administrative ce sunt contestate. Lipsa personalitatii juridice nu poate fi argument pentru a se invoca lipsa calitatii procesuale pasive in conditiile in care art.41 alin. 2 Cod procedura civila prevede ca structurile fara personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.
Intrucat Garda Financiara - Sectia Judeteana Valcea este emitenta actului a carui suspendare s-a solicitat in cauza si are organe proprii de conducere, aceasta are calitate procesuala intr-un litigiu de contencios administrativ al carui obiect il constituie actul respectiv, chiar daca la data sesizarii instantei a pierdut personalitatea juridica.

(Decizie NR. 142/R-CONT/25.01.2012)

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Valcea la data de 12.08.2011, reclamantul P. V. a chemat in judecata pe paratele Garda Financiara - Comisariatul General si Garda Financiara - Sectia Judeteana Valcea, solicitand instantei sa dispuna suspendarea executarii deciziei nr.48/22.07.2011 emisa de Comisarul sef al Sectiei Judetene Valcea a Garzii Financiare.
In motivarea cererii reclamantul a aratat ca prin HG nr.566/2011 s-a procedat la reorganizarea institutiei si crearea unei noi structuri de organizare. In principal, Sectiile Judetene ale Garzii Financiare si-au pierdut personalitatea juridica, fiind subordonate Comisariatului General al Garzii Financiare. Ca urmare a noii structuri organizatorice, numarul de posturi s-a redus de la 1805 la 1092.
In art.II al HG nr.566/2011 s-a dispus ca in termen de 45 de zile de la data publicarii hotararii, personalul institutiei sa fie incadrat in noua structura organizatorica.
La data de 23.06.2011, prin adresa nr.803192, Sectia Judeteana Valcea a Garzii Financiare i-a fost adus la cunostinta reclamantului faptul ca i se acorda un preaviz de 30 de zile in temeiul art.99 alin.1 lit.b si alin.3 din Legea nr.188/1999, deoarece postul sau s-a desfiintat ca urmare a reorganizarii, faptul ca nu face obiectul art.100 alin.1 si 2 din Legea nr.188/1999, precum si faptul ca are dreptul sa opteze pentru o functie publica vacanta din lista publicata pe site-ul institutiei.
Desi, initial, s-au comunicat preavize tuturor functionarilor din cadrul Sectiei Judetene Valcea, ulterior unele dintre acestea au fost anulate, anumite posturi nefiind scoase la concurs. Reclamantul a formulat plangere prealabila fata de preavizul emis, solicitand revocarea actului, deoarece acesta a fost emis cu incalcarea legii. Modul in care institutia publica a inteles sa aplice prevederile HG nr.566/2011 este profund nelegal si inechitabil, producand discriminari fara motiv intre functionarii publici.
La data de 22.07.2011 s-a emis decizia nr.48/22.07.2011 prin care reclamantul a fost eliberat din functia publica de executie, comisar clasa I, grad profesional superior in cadrul Sectiei Judetene Valcea a Garzii Financiare, incepand cu data de 27.07.2011, in temeiul art.99 alin.1 lit.b din Legea nr.188/1999.
Reclamantul a sustinut ca decizia este nelegala in primul rand pentru ca a fost emisa si semnata de o persoana care nu avea competenta sa faca acest lucru. Potrivit art.97 alin.1 din Legea nr.188/1999, incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici se face prin act administrativ al persoanei care are competenta de numire a functionarului public. Dupa intrarea in vigoare a HG nr.566/2011, Sectiile Judetene si-au pierdut personalitatea juridica, iar Comisariatul General a devenit singura persoana care are competenta sa numeasca si sa elibereze din functie personalul de executie din cadrul Garzii Financiare (art.3 alin.4 din HG nr.1324/2009, modificata prin HG nr.566/2011). In plus, potrivit art.III alin.2 din HG nr.566/2011, de la data intrarii in vigoare a HG nr.566/2011 toate procedurile vor fi desfasurate de Comisariatul General al Garzii Financiare, iar nu de Sectiile Judetene.
Pe fondul cauzei, reclamantul a aratat ca Legea nr.188/1999 face distinctie intre cele doua forme de reorganizare a institutiilor publice in materia functiei publice astfel: A) - reorganizarea activitatii prin reducerea posturilor, fara crearea unei noi structuri, situatie care este reglementata de art.99 alin.1 lit.b din Legea nr.188/1999 si art.100 alin.4 si 5 din aceeasi lege; B) - reorganizarea institutiei, prin crearea unei noi structuri organizatorice, situatie care este reglementata prin art.100 alin.1, 2 si 3 din Legea nr.188/1999.
Reorganizarii prevazute de HG nr.566/2011 este o reorganizare prin crearea unei noi structuri organizatorice, fapt ce este direct exprimat in art.II din HG nr.566/2011: "Personalul va fi numit in noua structura in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari". Prin urmare, tot personalul, fara exceptie, era supus reorganizarii institutiei, nu numai unii dintre functionarii publici.
Intimatele au incalcat legea atunci cand au emis preavizul si decizia contestata in temeiul art.99 alin.1 lit.b din Legea nr.188/1999, deoarece in felul acesta au omis etapa obligatorie a numirii intregului personal in noua structura prin organizarea concursului pentru noua structura, acolo unde functiile sunt mai putine decat functionarii existenti. In realitate, s-a ajuns la alegerea arbitrara, abuziva si nelegala a functionarilor care sa ramana si a celor care sa plece, cu incalcarea criteriilor legale obligatorii prevazute de art.100 alin.2 din Legea nr.188/1999. In felul acesta - a sustinut reclamantul - i s-a incalcat dreptul de a putea opta pentru o functie publica, chiar si inferioara, din cadrul Sectiei Judetene Valcea a Garzii Financiare, cele doua functii din cadrul acestui compartiment fiind excluse abuziv de la reorganizarea institutiei.
Faptul ca procedura aleasa de intimate este nelegala, este confirmata si de Autoritatea Nationala a Functionarilor Publici, care prin adresa nr.895704/13.07.2011 confirma ca procedura prevazuta de HG nr.566/2011 este o reorganizare conform art.100 din Legea nr.188/1999 si ca numai dupa epuizarea procedurii numirii intregului personal in noua structura organizatorica se poate proceda la emiterea de preavize si decizii de eliberare din functie in temeiul art.99 alin.1 lit.b din Legea nr.188/1999. Or procedura de numire in noua structura nu a mai avut loc si s-a trecut direct la eliberarea din functii.
Reclamantul a mai sustinut ca si concursul organizat de intimate a fost nelegal, deoarece nu a avut ca obiect toate posturile din noua structura organizatorica, iar Ordinul prin care s-a organizat acest concurs era suspendat printr-o hotarare judecatoreasca executorie.
La data emiterii dispozitiei existau functii publice vacante atat in cadrul institutiei, cat si in alte institutii publice din judetul Valcea, asa cum rezulta din adresa nr.895631/21.07.2011 a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, comunicata catre Garda Financiara - Sectia Judeteana Valcea la data de 21.07.2011. Prin urmare, intimatele trebuiau sa procedeze fie la numirea in functia publica vacanta din cadrul Garzii Financiare - Sectia Judeteana Valcea, fie la transferul in interes de serviciu pe alte functii publice vacante corespunzatoare din cadrul celorlalte institutii publice din judetul Valcea. Numai in lipsa acestor functii publice vacante intimatele puteau proceda la eliberarea din functia respectiva.
In final, reclamantul a sustinut ca prin emiterea deciziei de eliberare din functie in temeiul art.99 din Legea nr.188/1999 i s-a incalcat dreptul la numirea in functie in noua structura organizatorica, potrivit criteriilor prevazute de art.100 alin.2 din Legea nr.188/1999, sau la numirea in functiile publice vacante din celelalte institutii publice, finalitatea fiind incetarea raporturilor de serviciu. Prejudiciul produs prin preavizul contestat este viitor si previzibil si are un caracter material (lipsa salariului si a celorlalte drepturi cuvenite).
La data de 31.08.2011 parata Garda Financiara - Sectia Valcea a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei capacitatii sale de folosinta fata de momentul formularii cererii de chemare in judecata - 12.08.2011, motivat de faptul ca nu are personalitate juridica. De asemenea, a aratat ca la data de 23.07.2011 avea competenta de a emite decizia a carei suspendare se solicita.
Prin intampinarea depusa la data de 11.11.2011, parata Garda Financiara - Comisariatul General a solicitat respingerea actiunii reclamantului, motivand ca nu exista nici caz bine justificat pentru suspendare, nici paguba iminenta.
Prin sentinta nr. 2293/18.11.2011, Tribunalul Valcea. Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal a respins exceptia lipsei capacitatii de folosinta a paratei Garda Financiara - Sectia Valcea si a admis cererea reclamantului, dispunand suspendarea executarii deciziei nr. 48/22.07.2011 pana la solutionarea de catre instanta de fond a contestatiei formulate impotriva respectivei decizii.
In motivarea sentintei, tribunalul a retinut urmatoarele:
Prin Decizia nr. 48/22.07.2011 s-a dispus de catre parata Garda Financiara - Sectia Judeteana Valcea eliberarea reclamantului din functia publica teritoriala de executie de comisar clasa I, grad profesional superior, incepand cu data de 27.07.2011, ca urmare a reorganizarii Garzii Financiare conform art. 97 lit. c) coroborat cu art. 99 alin. 1 lit. b, alin. 2, alin. 5, art. 103 si art. 106 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.
La dosar s-a depus cererea de revocare a deciziei de eliberare din functie, adresata de reclamant Garzii Financiare - Comisariatul General, fiind astfel indeplinita conditia  contestarii actului a carui suspendare se  solicita.
Sub aspectul cazului bine justificat, tribunalul a apreciat ca argumentele invocate de reclamant relative la nelegalitatea procesului de restructurare se circumscriu notiunii de caz bine justificat, in sensul  urmarit de legiuitor. In acest context, s-a aratat ca motivele de nelegalitate a actului administrativ a carui suspendare se solicita, in special cel relativ la modalitatea de reorganizare a institutiei publice, sunt, in aparenta, intemeiate. S-a mai aratat ca desi verificarea legalitatii si temeiniciei tuturor acestor argumente nu face obiectul prezentei cauze, fiind de competenta instantei investite cu actiunea in anularea Deciziei nr. 41/22.07.2011, argumentele sunt de natura  a contura in aparenta  un "caz  bine justificat", in consens cu art. 14 din Legea nr.554/2004.
Sub aspectul ,,pagubei iminente", tribunalul a constat ca masura eliberarii din functie a reclamantului are un caracter sanctionator, punitiv, prin lipsirea in totalitate a acesteia de drepturile salariale, aspect care este de natura a demonstra caracterul iminent al pagubei materiale care  poate fi suferita  de reclamanta si, posibil, membrii familiei acesteia. Pe de alta parte, conform Recomandarii nr.89/8/13 09 2009 a Comitetului de Ministri din cadrul Consiliului Europei, se impun a fi luate masuri corespunzatoare de catre autoritatea judecatoreasca atunci cand executarea unei decizii administrative ar fi de natura sa provoace daune particularilor, in scopul evitarii acestora. Prin urmare, concluzia  suspendarii actului se impune si prin prisma acestor dispozitii comunitare, care se aplica cu prioritate fata de dreptul national.
Pentru aceste considerente, tribunalul a apreciat ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 14  din Legea  nr. 554/2004, si ca este intemeiata cererea de suspendare.
In ce priveste exceptia invocata, tribunalul a constatat ca lipsa personalitatii juridice a Sectiilor judetene ale Garzii Financiare, conform art. 5 din HG nr. 566/2011, nu atrage si lipsa capacitatii de folosinta, in conditiile in care aceste entitati au organe de conducere si atributii proprii. In plan procesual, conform art. 41 alin. 2 Cod procedura civila, acestea pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere, asa cum este situatia si in cazul de fata.
Tribunalul a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata de catre reclamant.
Impotriva sentintei au formulat recurs paratele, in termen legal.
I. Parata Garda Financiara - Comisariatul General, invocand dispozitiile art.304 pct.7 si 9 si art.3041 Cod procedura civila, a aratat urmatoarele:
1. Instanta de fond a sustinut ca emiterea deciziei de eliberare din functie nr.48/2011 este nula avand in vedere ca, efectele O.P.A.N.A.F. nr.2253/2011 erau suspendate prin sentinta civila nr.220/13.07.2011 pronuntata de Curtea de Apel Galati.
Sub acest aspect, recurenta a invederat faptul ca prin sentinta respectiva instanta a mentionat, in mod expres, ca va dispune suspendarea O.P.A.N.A.F nr.2253/2011 numai fata de paratul care a formulat acea cerere de suspendare, respectiv fata de C. G.
Potrivit sentintei nr.220/2011, "pentru motivele aratate mai sus, Curtea, in temeiul dispozitiilor art.14 din Legea nr.554/2004 va dispune suspendarea efectelor Ordinului nr.2253/2011 emis de A.N.A.F. Bucuresti, fata de petentul din prezenta cauza, suspendarea care va exista pana la solutionarea actiunii in anulare a ordinului".
Mai mult, din lecturarea considerentelor hotararii pe care instanta de fond din prezenta cauza si-a intemeiat solutia, rezulta ca motivele avute in vedere sunt unele personale, care au legatura doar cu reclamantul din acea cauza, si nu vizeaza strict legalitatea Ordinului nr.2253/2011.
Totodata, trebuie avut in vedere si faptul ca o hotarare judecatoreasca de suspendare a unui act administrativ nu poate produce efecte "erga omnes", ci doar fata de persoana care a formulat respectiva cerere de chemare in judecata.
In atare situatie, nu poate fi retinuta opinia instantei de fond potrivit careia A.NA.F. ar fi trebuit sa sisteze orice procedura ce avea drept temei O.P.A.N.A.F. nr.2253/2011, ci avea obligatia de a sista aplicarea acestui ordin numai in ceea ce il priveste pe reclamantul din acea cauza, motivat si de faptul ca instanta care a pronuntat sentinta civila nr.220/13.07.2011 a avut in vedere doar motivele cu caracter personal invocate prin cererea de suspendare cu care a fost investita si doar in ceea ce il privea pe reclamantul din acel dosar.
Recurenta a mai aratat ca instanta de fond nu motiveaza prin propriile argumente existenta cazului bine justificat, ci isi motiveaza solutia prin trimitere la o alta hotarare judecatoreasca pronuntata intr-o speta ce are ca obiect suspendarea efectelor ordinului nr.2253/2011.
Mai mult, suspendarea efectelor ordinului sus amintit nu atrage nelegalitatea deciziei de eliberare din functie nr.48/22.07.2011, intrucat sunt doua administrative distincte ale caror legalitate si temeinicie se analizeaza separat. De altfel, suspendarea efectelor ordinului a fost dispusa ulterior emiterii deciziei de eliberare din functie si astfel hotararea pronuntata cu privire la acesta nu are nicio relevanta asupra legalitatii deciziei nr.48/2011.
Recurenta a mai aratat ca in spete avand ca obiect suspendarea executarii O.P.A.N.A.F nr.2253/2011, in care sustinerile reclamantilor sunt similare cu sustinerile reclamantului din prezenta cauza, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in dosarul nr.648/2011, prin decizia nr.5650/24.11.2011, a admis recursurile si a casat sentinta atacata si a respins cererea de suspendare ca neintemeiata, iar in dosarul nr.772/39/2011, prin decizia nr.5570/23.11.2011, a respins recursul ca nefondat.
In consecinta, acest motiv nu poate crea o indoiala serioasa asupra legalitatii actului administrativ, astfel ca, in mod eronat, facandu-se o gresita aplicare a legii, instanta de fond a considerat ca aceasta prima conditie impusa de art.14 din Legea nr.554/2004 este indeplinita.
2. In ceea ce priveste paguba iminenta, recurenta a aratat ca nici aceasta conditie nu este indeplinita si nu a fost dovedita de catre reclamant, avand in vedere ca simpla sustinere a unei presupuse pagube nu-si gaseste ecoul in legislatia aplicabila atata timp cat singurele "limitari" ale dreptului la munca in ceea ce priveste corpul functionarilor publici se regasesc in dispozitiile art.92 alin.(2) lit.C si art.94 alin.3 din Legea nr.188/1999.
Potrivit textelor de lege mentionate anterior, functionarii publici sunt in imposibilitate de angajare in cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale ori alte unitati cu scop lucrativ din sectorul public pentru o perioada de 3 ani, in conditiile in care au desfasurat activitati de control la acele persoane juridice. Aceasta limitare este impusa de legislatia in vigoare pentru a proteja secretul fiscal si sunt un risc asumat de catre orice functionar public inca de la cooptarea acestuia in cadrul corpului functionarilor publici.
In cauza, nici instanta de fond si nici reclamantul, nu au aratat care sunt acele motive de natura a crea o indoiala puternica asupra legalitatii actelor administrative a caror suspendare se solicita, iar in ceea ce priveste motivele retinute de instanta de fond, asa cum s-a mentionat anterior, sunt in afara situatiei de fapt si de drept si nu se poate retine indeplinirea acestei prime conditii.
3. Recurenta a mai sustinut si faptul ca indoiala serioasa asupra legalitatii actelor administrative trebuie sa poata fi constatata cu usurinta in urma unei cercetari sumare a dreptului, avand in vedere faptul ca masura suspendarii actelor administrative este o masura provizorie.
Insa, in cauza, nu s-a facut o asemenea dovada, motivat de faptul ca sentinta civila nr.220/2011 nu poate produce efecte erga omnes, iar ordinul prin care Presedintele ANAF a dispus cu privire la organizarea institutiilor subordonate nu are un caracter normativ si nu exista obligativitatea publicarii sale in Monitorul Oficial.
In ceea ce priveste sustinerea instantei de fond ca in speta de fata sunt aplicabile dispozitiile Recomandarii nr.R (89)8 adoptata de Comitetul de Ministri din cadrul Consiliului Europei din data de 13.09.1989, se solicita inlaturarea acesteia si, totodata, sa se observe ca nu are nicio relevanta in prezenta cauza, atata vreme cat nu se poate retine indeplinirea cumulativa a conditiilor impuse de lege pentru a se dispune suspendarea; in caz contrar, apreciindu-se ca s-ar lipsi de efecte dispozitiile legale imperative.
Cat priveste cea de-a doua conditie, prevazuta de dispozitiile art.14 din Legea nr.554/2004 privind Legea contenciosului administrativ, respectiv prevenirea unei pagube iminente, se arata ca reclamantul trebuia sa fie amenintat cu producerea unei pagube iminente si ireparabile, precum si sa faca dovada acestui aspect.
Insa, nici intimatul si nici instanta de fond nu arata care este paguba iminenta care pretinde ca i s-ar produce, nefiind facuta nicio dovada in acest sens, ci acestia se rezuma la o simpla afirmatie potrivit careia executarea i-ar crea grave prejudicii avand in vedere diminuarea veniturilor si a nivelului de trai, lipsa sustinerii din alte venituri, din cauza interdictiilor si incompatibilitatilor legate de functia detinuta, in conditiile in care, asa cum s-a aratat anterior, aceasta limitare se refera doar la societatile ce au fost controlate de reclamant, conditie pe care o cunostea si pe care si-a asumat-o la momentul in care a intrat in corpul functionarilor publici.
Indeplinirea conditiei referitoare la paguba iminenta presupune administrarea de dovezi care sa probeze iminenta producerii pagubei invocate, sub acest aspect fiind lipsite de relevanta simplele afirmatii facute ca atare in actiunea formulata.
Simplele afirmatii, neurmate de dovedirea unei situatii care sa probeze cazul bine justificat al cererii de suspendare si iminenta producerii unei pagube, nu sunt de natura sa conduca la suspendarea executarii actului contestat.
Mai mult decat atat, in prezent exista practica a instantelor de judecata in spetele privind deciziile de eliberare din functie, in sensul respingerii cererii de suspendare ca neintemeiata.
Se mai mentioneaza ca exista practica a instantelor in spete privind cererile de anulare a deciziilor de eliberare din functia publica, in sensul respingerii acestora ca nefondate.
II. Parata Garda Financiara - Sectia Judeteana Valcea, in motivarea recursului, a invocat exceptia lipsei capacitatii sale de folosinta la data judecarii cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul P. V.
1. Astfel, invocand  Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice, art.41 alin.1 Cod procedura civila si art.I pct.4 din HG nr.566/2011 pentru modificarea si completarea HG nr.1324/2009 privind organizarea si functionarea Garzii Financiare, solicita sa se constate ca, neavand capacitatea de a avea drepturi si obligatii, neavand personalitate juridica, nu poate avea calitatea de parte in proces si, prin urmare, se impune sa se dispuna respingerea capatului de cerere privind chemarea sa in judecata.
HG nr.566/2011 nu numai ca abroga vechile prevederi din HG nr.1324/2009 ce atribuiau personalitate juridica sectiilor judetene ale Garzii Financiare, dar si precizeaza ca aceste sectii sunt unitati teritoriale, fara personalitate juridica, in subordinea Comisariatului General. "Pentru litigiile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata, Comisariatul General al Garzii Financiare se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale sectiilor judetene si ale Sectiei Municipiului Bucuresti ale Garzii Financiare si dobandeste calitatea procesuala a acestora, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei hotarari", se arata la art.III pct.3 din HG nr.566/2011.
2. Recurenta a invocat, de asemenea, lipsa calitatii sale procesuale si fata de obiectul cererii de chemare in judecata formulata de reclamanta G. E. M.
Din argumentele prezentate la punctul anterior si celelalte prevederi ale HG nr.566/2011 rezulta ca eventuala reincadrare in munca a reclamantei in cazul admiterii actiunii acesteia se poate face numai de Comisariatul General care trebuie sa asigure fondurile bugetare necesare si sa achite reclamantei, in cazul admiterii actiunii acesteia drepturile salariale dupa prezentarea la locul de munca. Statele de plata se intocmesc, iar drepturile salariale se achita de Comisariatul General si nu de sectiile judetene.
Calitatea procesuala se verifica din oficiu de instanta si poate fi invocata in orice stadiu procesual. Dispozitiile art.III pct.3 din HG nr.566/2011 prevad expres ca subrogarea Comisariatului General in drepturile si obligatiile sectiilor judetene, preluand calitatea procesuala a acestora. Rezulta astfel neindoielnic ca de la data intrarii in vigoare a HG nr.566/2011 sectiile judetene nu au calitate procesuala.
Prin decizia nr.142/R-CONT din 25 ianuarie 2012, Curtea de Apel Pitesti - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a respins ca nefondate recursurile declarate de parate.
Pentru a hotari astfel, curea a retinut urmatoarele:
I. In privinta recursului formulat de Garda Financiara - Comisariatul General, Curtea constata ca acesta contine in mare parte motive care sunt straine de cauza de fata. Astfel, in vreme ce obiectul cererii de chemare in judecata, asupra caruia s-a pronuntat tribunalul prin sentinta recurata astazi, l-a constituit suspendarea executarii deciziei nr.48/22.07.2011 emisa de comisarul sef al Sectiei Judetene Valcea a Garzii Financiare, motivele de recurs invocate de Comisariatul General al Garzii Financiare critica sentinta din perspectiva anularii deciziei respective.
De asemenea, motivele critica sentinta prin prisma unor argumente care nu au fost invocate de catre tribunal si care, deci, nu formeaza considerentele sentintei recurate. Astfel, in vreme ce Tribunalul Arges si-a argumentat solutia retinand ca exista caz bine justificat de suspendare intrucat argumentele invocate de reclamant relative la nelegalitatea procesului de restructurare se circumscriu notiunii de caz bine-justificat in sensul urmarit de legiuitor si ca sunt aparent intemeiate argumentele de nelegalitate privitoare la modalitatea de reorganizare a institutiei publice, Comisariatul General critica sentinta prin prisma retinerii nefondate de catre instanta de fond a faptului ca efectele Ordinului presedintelui ANAF nr.2253/2011 au fost suspendate prin sentinta civila nr.220/2011 pronuntata de Curtea de Apel Galati. De asemenea, Comisariatul General critica sentinta aratand ca motivele avute in vedere de Tribunalul Arges la pronuntarea sentintei sunt unele personale in legatura cu reclamantul din cauza anterior aratata, iar nu din speta de fata, nefiind motive ce vizeaza strict legalitatea Ordinului nr.2253/2011. Or, astfel de argumente nu au fost folosite de Tribunalul Olt in motivarea solutiei sale.
In acelasi fel, Comisariatul General critica sentinta in sensul ca este gresita opinia instantei de fond potrivit careia ANAF ar fi trebuit sa sisteze orice procedura ce avea temei in Ordinul nr.2253/2011, insa, un astfel de argument nu se regaseste in sentinta recurata.
Sub acelasi aspect al cazului bine justificat de suspendare, Comisariatul General critica sentinta in sensul ca nici reclamantul, nici instanta de fond nu au aratat care sunt motivele de natura a crea o indoiala puternica asupra legalitatii "actelor administrative" a caror suspendare se solicita, or, in speta, atat reclamantul cat si prima instanta au expus argumentele de fapt si de drept pe care si-au intemeiat cererea de chemare in judecata si respectiv sentinta.
Sub aspectul conditiei pagubei iminente, recurentul Comisariatul General a criticat sentinta prin prisma argumentului referitor la gresita retinere de catre instanta de fond a dispozitiilor Recomandarii nr.R (89)8 adoptata de Comitetul de Ministri din cadrul Consiliului Europei la data de 13.09.1989. Astfel, recurentul a aratat ca un astfel de argument nu are relevanta in prezenta cauza cata vreme nu sunt indeplinite cumulativ conditiile impuse de lege pentru a se dispune suspendarea executarii actului administrativ. S-a sustinut ca prin retinerea respectivelor dispozitii sunt lipsite de efecte dispozitii legale imperative.
Motivul de recurs are legatura cu sentinta recurata, insa, nu este fondat. Tribunalul Arges a argumentat solutia sa sub aspectul pagubei iminente si pe alte argumente decat cele rezultate din Recomandarea sus mentionata, iar recurentul nu a criticat sentinta sub aspectul acelor considerente.
In aceste conditii si in conditiile in care nu sunt criticate argumentele primei instante referitor la cazul bine justificat si toate argumentele referitoare la paguba iminenta, referirea instantei la Recomandarea sus mentionata ramane valabila.
Comisariatul General a criticat sentinta aratand si ca, nici reclamantul, nici instanta de fond nu au aratat care este paguba iminenta care se pretinde ca s-ar produce, or un astfel de motiv nu este intemeiat, de vreme ce si reclamantul si prima instanta si-au expuse argumentele cu privire la existenta conditiei iminente.
Comisariatul General a criticat sentinta aratand si ca sunt lipsite de relevanta simplele afirmatii ale reclamantului si ale instantei de fond potrivit carora executarea actului administrativ ar crea grave prejudicii reclamantului prin diminuarea veniturilor si a nivelului de trai, intrucat acesta, din cauza interdictiilor si incompatibilitatilor legate de functia detinuta, nu ar putea avea venituri din alte surse. Recurentul a aratat ca limitarea in ce-l priveste pe reclamant se refera doar la societatile care au fost controlate de acesta. Insa, pe de o parte, reclamantul si prima instanta nu au facut referire la faptul ca reclamantul nu poate avea alte venituri din cauza interdictiilor si incompatibilitatilor rezultate din functia publica anterior detinuta anterior eliberarii, iar pe de alta parte argumentele referitoare la existenta unei pagube iminente prin lipsirea totala a reclamantului de drepturile salariale, printr-o masura cu caracter sanctionator, punitiv, nu sunt criticate in mod concret de catre Comisariatul General. Simpla afirmatie ca motivele primei instante sunt "lipsite de relevanta" nu poate constitui un motiv de recurs concret prin care sa fie criticate argumentele primei instante si este in acelasi timp si nefondata, intrucat lipsa veniturilor are relevanta in sustinerea existentei conditiei pagubei iminente.
II. In privinta recursului formulat de Garda Financiara - Sectia Judeteana Valcea, Curtea constata, de asemenea, ca acesta este nefondat in privinta argumentelor de la pct.1 si este strain de sentinta recurata in privinta argumentelor de la pct.2.
Astfel, in privinta motivelor invocate la pct.1 din recurs, relativ la lipsa capacitatii de folosinta a Sectiei Judetene Valcea la data formularii cererii de chemare in judecata, Curtea constata ca acestea nu sunt fondate. Chiar daca Sectia Judeteana Valcea a pierdut personalitatea juridica in temeiul modificarilor legislative intervenite prin HG nr.566/2011, capacitatea de folosinta a structurii respective continua sa existe cata vreme structura va exista si, in temeiul art.41 alin.1 Cod procedura civila, Sectia Judeteana Valcea poate fi parte in judecata. Cat priveste calitatea procesuala pasiva intr-o cauza ca cea din speta, Curtea constata ca in materia contenciosului administrativ autoritatea publica are o astfel de calitate cata vreme a emis acte administrative ce sunt contestate. Lipsa personalitatii juridice nu poate fi argument pentru a se invoca lipsa calitatii procesuale pasive in conditiile in care art.41 alin. 2 Cod procedura civila prevede ca structurile fara personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.
Intrucat Garda Financiara - Sectia Judeteana Valcea este emitenta actului a carui suspendare s-a solicitat in cauza si are organe proprii de conducere, aceasta are calitate procesuala intr-un litigiu de contencios administrativ al carui obiect il constituie actul respectiv, chiar daca la data sesizarii instantei a pierdut personalitatea juridica.
In privinta motivelor invocate la pct.2 din recurs, Curtea constata ca prin  acestea a fost invocata lipsa calitatii procesuale a Garzii Financiare - Sectia Judeteana Valcea in dosarul in care reclamant figureaza numita G. E. M., persoana care insa nu are nicio legatura cu cauza de fata.
De asemenea, respectivele motive critica sentinta prin prisma imposibilitatii reincadrarii in munca de catre Sectia Judeteana Valcea a susnumitei, in sensul ca doar Comisariatul General asigura fondurile necesare pentru plata salariului acesteia.
Privind, insa, argumentele referitoare la calitatea procesuala invocata de Sectia Judeteana Valcea prin raportare la reclamantul din cauza de fata P. V., Curtea a constatat ca acestea nu sunt fondate pentru motivele expuse anterior cu referire la pct. 1 din recurs.
Pentru cele expuse, in baza art.312 alin.1 Cod procedura civila, Curtea a respins recursurile ca nefondate.