Judecata de urgenta in cauzele cu detinuti.

Judecata de urgenta in cauzele cu detinuti.

                                            Partile au dreptul la un proces echitabil si la
solutionarea
                                            cauzelor intr-un termen rezonabil.
                                            Desi aceasta notiune de termen rezonabil nu este
definita
                                            in textele de lege interne (art.21 alin.3 si art.23 din
                                            Constitutie; art.5 si art.293  Cod procedura penala)
ea
                                            trebuie interpretata si prin prisma dispozitiilor art.5
                                            paragraful 3 si art.6 din Conventia pentru
Apararea
                                            Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.
In
                                            mod constant, practica C.E.D.O. a relevat ca
durata
                                            rezonabila a unei proceduri se apreciaza, in mod
                                            special, in raport de complexitatea
cauzei,comportamentul
                                            reclamantului, precum si comportamentul
autoritatilor
                                            judiciare competente.
                                            (decizia penala nr.164/R/4.04.2006)

         
         Prin sentinta penala nr.464/2004, pronuntata de Tribunalul
Arges, a fost condamnat inculpatul O.E.R. la o pedeapsa rezultanta de 2
ani inchisoare, iar in baza art.86/4 Cod penal, s-a revocat suspendarea
sub supraveghere a pedepsei de 2 ani inchisoare, aplicata anterior, prin
sentinta penala nr.123/2001 a Judecatoriei Topoloveni.
         Curtea de Apel Pitesti, prin decizia penala nr.10/A/2005, a
majorat pedeapsa aplicata pentru infractiunea prevazuta de art.257 alin.1
Cod penal, de la 2 la 3 ani inchisoare, si in urma contopirii pedepselor a
dispus executarea celei mai grele de 3 ani inchisoare, alaturi de pedeapsa
de 2 ani, pentru care s-a revocat suspendarea sub supraveghere.
         In recursul inculpatului, ambele hotarari au fost casate, prin
decizia nr.2468 din 13 aprilie 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
fiind trimisa spre rejudecare, in complet legal constituit, la Tribunalul
Arges. In noul ciclu procesual, cauza a suferit mai multe amanari,
mentinandu-se arestarea preventiva a inculpatului luata in timpul
urmaririi penale, la data de 5 februarie 2004, si trimis in judecata, in
aceasta stare, la data de 25 februarie 2004.
         La termenul din 28 martie 2006, s-a amanat din nou cauza,
pentru citarea martorilor, mentinandu-se starea de arest a inculpatului.
         Impotriva acestei incheieri a formulat recurs inculpatul.
         Prin decizia penala nr.164/R din 1 aprilie 2006, Curtea de
Apel Pitesti a admis  recursul, a casat incheierea atacata, a revocat masura 
preventiva luata fata de inculpat si a dispus punerea de indata in libertate
a acestuia, daca nu este arestat in alta cauza.
Curtea a retinut, in mod corect, ca in speta, complexitatea cauzei nu este
de natura sa justifice restrangerea libertatii inculpatului pe o perioada mai
mare de 2 ani, neputandu-i-se imputa neprezentarea sa la termenele de
judecata. S-a mai apreciat ca mentinerea inculpatului in stare de arest
preventiv pana la solutionarea definitiva a cauzei, ar avea mai degraba, un
caracter punitiv decat pentru a se impiedica buna desfasurare a
procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea inculpatului de la
judecata sau de la executarea pedepsei.