Asistenta juridica obligatorie. Garantarea dreptului la aparare. Art.6 si art.171 din Codul de procedura penala.

Asistenta juridica obligatorie. Garantarea dreptului la aparare. Art.6 si
art.171 din Codul de procedura penala.

Dreptul la aparare a carui exercitare este
garantata pe tot parcursul procesului penal nu
trebuie insa exercitat abuziv. Imprejurarea ca
instanta de apel a desemnat in cauza un aparator
din oficiu nu echivaleaza cu incalcarea disp.art.6 
si art.171 din Codul de procedura penala, in
conditiile in care inculpatul, de mai multe ori, a
formulat cereri de amanare a cauzei pentru a-si
angaja avocat ales, iar la ultimul termen de
judecata nu s-a mai prezentat, iar aparatorul sau
a lipsit,  fara a depune la dosar dovada
imposibilitatii de prezentare.
 (decizia penala nr.98/R/8.03.2005)

         Prin sentinta penala nr.330 din 1 iulie 2004, pronuntata de
Judecatoria Campulung, inculpatul A.C. a fost condamnat la  1 an inchisoare
cu executare in conditiile art.57,71 Cod penal pentru savarsirea infr.prev.de
art.182 alin.1 Cod penal cu aplic.art.73 lit.b si art.76 lit.d  din Codul penal,
prin schimbarea incadrarii juridice a faptei, potrivit disp.art.334 Cod
procedura penala, din infr.prev.de art.182 alin.1  Cod penal.
         Prin aceeasi hotarare, a fost condamnat si inculpatul N.V. la 6 luni
inchisoare pentru savarsirea infr.prev.de art.-181 alin.1   Cod penal, prin
schimbarea incadrarii juridice a faptei din infr.prev.de art.184 alin.1 Cod
penal. Fata de acest inculpat  s-au aplicat prevederile art.81 Cod penal, iar in
baza art.82 Cod penal s-a fixat termen de incercare de 2 ani si 6 luni.
         A fost obligat inculpatul A.C. la despagubiri civile catre Casa de
Asigurari de Sanatate Arges in suma de 28.482.572 lei si la 40.000.000 lei
daune morale catre partea civila N.V.
         La randul sau, inculpatul N.V. a fost obligat  la 1.863.372 lei
despagubiri civile catre Casa de Asigurari de Sanatate Arges  si la 15.000.000
lei daune morale catre partea civila A.C.
         In motivarea sentintei, instanta de fond a retinut ca in ziua  de  17
aprilie 2003,  cele doua parti se aflau intr-un bar si, in timp ce inculpatul-parte
vatamata N.V. juca poker la un aparat electronic, doi minori aflati in
apropiere au apasat pe clapetele aparatului, fapt ce a provocat pierderea sumei
de bani jucate si supararea inculpatului-parte vatamata . Acesta din urma,
intentionand sa-i pedepseasca pe minori a aruncat spre ei cu un scaun dar,
intrucat localul era plin de consumatori, lovitura a fost primita de inculpatul-
parte vatamata A.C., care a ripostat lovindu-l  pe N.V. cu pumnul in cap si cu
piciorul  in zona gambei, provocandu-i o fractura ce a necesitat 80-90 zile de
ingrijiri medicale. In acest mod, ambele parti s-au vatamat reciproc,
dobandind astfel calitati duble.
         In ce-l priveste pe inculpatul-parte vatamata N.V.  s-a apreciat ca
fapta comisa de acesta nu este cea prevazuta de art.184 alin.1 din Codul penal,
intrucat a actionat, prin aruncarea scaunului, cu intentie indirecta, avand fata
de rezultatul produs, o atitudine indiferenta, de acceptare a producerii lui,
chiar daca, in mod direct, el a urmarit doar lovirea celor doi minori.
         Hotararea instantei de fond a fost mentinuta de Tribunalul Arges
care, prin decizia penala nr.436/23 noiembrie 2004, a respins ca nefondat
apelul declarat de inculpatul-parte vatamata A.C.
         Prin decizia penala nr.98/R/8.03.2005 si Curtea de Apel Pitesti a
respins ca nefundat recursul declarat de inculpatul A.C. impotriva hotararii
tribunalului prin care acesta o critica pentru nelegalitate si netemeinicie, pe
motiv ca au fost incalcate disp.art.171 din Codul de  procedura penala,
referitoare la garantarea dreptului la aparare. A sustinut inculpatul-parte
vatamata ca, desi la ultim termen de judecata in apel exista cerere, depusa de
catre  aparatorul sau ales, de amanare a cauzei  pentru imposibilitate de
prezentare, tribunalul a dispus inlocuirea acestui aparator cu unul din oficiu,
incalcand astfel disp.art.171 alin.4 din Codul de procedura penala.
         Instanta de recurs a retinut ca, tribunalul a admis la primul termen
de judecata, cererea prin care inculpatul-parte vatamata A.C. solicit amanarea
cauzei pentru a-si angaja aparator. La termenul de judecata urmator, avocatul
ales al inculpatului a solicitat o noua amanare pe motiv ca se afla in
imposibilitate de a se prezenta, iar instanta a acordat un nou termen.
         In fine, la noul termen din data de 28 septembrie 2004 s-a depus
de catre apelant la dosarul cauzei o cerere prin care acesta invedera instantei
ca a renuntat la serviciile avocatului ales si solicita acordarea unui termen de
judecata mai lung, pentru a-si angaja un alt aparator.
         Instanta de apel a admis si aceasta din urma cerere, dispunand
amanarea cauzei, dar la termenul ce a urmat, la care procedura de citare cu
apelantul a fost legal indeplinita, o alta cerere de amanare a fost depusa, prin
care noul avocat ales al inculpatului solicita acordarea unui nou termen de
judecata, pe motiv ca se afla in imposibilitate de prezentare, fara a depune
insa vreun act prin care sa dovedeasca cele sustinute. Pentru lipsa dovezilor,
instanta de apel, avand in vedere si nenumaratele termene acordate
inculpatului in acelasi sens, a respins cererea si a acordat cuvantul, in
sustinerea apelului, aparatorului din oficiu desemnat de Baroul de avocati
Arges.
         Este adevarat, art.6 si art.171 din Codul de procedura penala,
garanteaza dreptul de aparare al partilor pe tot parcursul procesului penal,
asistenta juridica a  inculpatului fiind obligatorie potrivit art.171 alin.3 din
acelasi cod. Acest drept la aparare nu trebuie insa exercitat in mod abuziv,
astfel cum a procedat recurentul care, de mai multe ori, a formulat cereri de
amanare a cauzei pentru a-si angaja aparator, iar la ultimul termen de judecata,
acesta nu a fost prezent in instanta, iar aparatorul sau a lipsit fara a depune la
dosar dovada imposibilitatii de prezentare.