REVENDICARE. TEREN AFLAT IN PATRIMONIUL UNITATII ADMINISTRATIV - TERITORIALE. CALITATE PROCESUALA ACTIVA.

REVENDICARE. TEREN AFLAT IN PATRIMONIUL
UNITATII ADMINISTRATIV - TERITORIALE.
CALITATE PROCESUALA ACTIVA.
      Potrivit art.19 din Legea nr.215/2000 a
administratiei publice locale, unitatile administrativ-teritoriale,
sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica
deplina si patrimoniu propriu.
     Patrimoniul constituit din bunuri mobile si imobile
proprietate publica sau privata, precum si alte drepturi si
obligatii cu caracter patrimonial, este administrat de catre
consiliul local, iar in  litigiile referitoare la acest patrimoniu in
justitie, unitatea administrativ-teritoriala va fi reprezentata de
primar.
     (Decizia civila nr.323/R din 4 octombrie
2004 a Curtii de Apel Pitesti).
         Primaria a chemat in judecata pe parat pentru revendicarea unei
suprafete de teren si pentru plata despagubirilor civile reprezentand lipsa de
folosinta a acestuia.
         Judecatoria Campulung a admis actiunea prin sentinta civila nr.103
din 22 ianuarie 2003 si, in consecinta, l-a obligat pe parat sa lase reclamantei
in deplina proprietate si posesie suprafata de 3.360 mp. identificata prin schita
anexa a raportului de expertiza si sa plateasca suma de 2.000.000 lei
reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a terenului si cheltuieli de
judecata.
         Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca reclamanta este
proprietara mai multor suprafete de teren cuprinse in inventarul bunurilor
apartinand domeniului public al comunei, printre care si terenul in litigiu, iar
paratul l-a ocupat abuziv .
         Apelul a fost respins ca nefondat de Tribunalul Arges, prin decizia
civila nr.1455 din 6 octombrie 2003, insusindu-si considerentele primei
instante.
         Recursul paratului a fost intemeiat pe disp.art.304 pct. 8, 9 si 10
Cod procedura civila, prima critica vizeaza lipsa calitatii procesuale active a
reclamantei Primaria comunei Hartiesti, raportat la prevederile art.19 din
Legea nr.215/2001. Celelalte critici privesc fondul dedus judecatii, cu referire
la faptul ca paratul a fost inzestrat cu terenul litigios in anul 1960, pe care l-a
stapanit in mod continuu, asa cum rezulta si din certificatul de mostenitor
depus in cauza.
         Prin decizia civila nr.323/R din 4 octombrie 2004, Curtea de Apel
a admis recursul, a modificat decizia in sensul admiterii apelului declarat de
parat, iar pe fond a respins actiunea .
         In considerentele deciziei, se retine ca, potrivit art.19 din Legea
nr.215/2000 a administratiei publice locale, unitatile administrativ-teritoriale,
sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si
patrimoniu propriu. Patrimoniul constituit din bunuri mobile si imobile
proprietate publica sau privata, precum si alte drepturi si obligatii cu caracter
patrimonial, este administrat de catre consiliul local, iar in  litigiile referitoare
la acest patrimoniu in justitie, unitatea administrativ-teritoriala va fi
reprezentata de primar.
         Verificand actiunea s-a constatat ca aceasta a fost formulata de
primarie si nu de comuna, prin primar, asa cum prevad normele legale mai
sus enuntate (art.67 din Legea nr.215/23 aprilie 2001 a administratiei publice
locale).
Exceptia privind lipsa calitatii procesuale active a reclamantului a fost privita
ca intemeiata, cu consecinta admiterii recursului si a modificarii deciziei, in
temeiul art.312 alin.2, raportat la art.304 pct.9 Cod procedura civila, iar pe
fond a respingerii actiunii.