Data de la care are loc recalcularea pensiei de urmas conform Legii nr.303/2004 si O.U.G nr.100/2007

Data de la care are loc recalcularea pensiei de urmas conform Legii nr.303/2004 si O.U.G nr.100/2007
Recalcularea pensiei de urmas, cuvenita ca efect al decesului autorului judecator se face in conditiile Legii nr.19/2000, conform prevederilor art. 82 alin.1 lit. b) si a prevederilor H.G. nr.1275/2005, in cazul depasirii termenului de 90 de zile de la data nasterii dreptului (intrarea in vigoare a O.U.G. nr.100/2007 in speta dedusa judecatii). Data de la care se datoreaza drepturile de asigurari sociale este data formularii cererii de catre titularul  pensiei de urmas.
Curtea de Apel Iasi, decizia nr. 389 din 4 mai 2010
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Vaslui reclamantul, prin mandatar, a chemat in judecata casa judeteana de pensii, solicitand obligarea paratei la recalcularea pensiei de urmas conform Legii nr.303/2004 si O.U.G nr.100/2007 de la data de 8.10.2007 si actualizarea pensiei de urmas. Ulterior, reclamantul si-a completat actiunea, in sensul contestarii deciziei nr.103843 din 21.09.2009 emisa de parata.
Tribunalul, analizand actele si lucrarile dosarului, a retinut ca reclamantul a fost, incepand cu anul 2003, beneficiarul unei pensii de urmas ca urmare a decesului tatalui sau, care pana la data decesului a avut calitatea de magistrat. Pensia a fost acordata prin Decizia nr.84207 din 27.11.2003, prin aplicarea unui procent de 50% din valoarea pensiei de invaliditate a sustinatorului, conform prevederilor art.71 din Legea nr.19/2000, incepand cu data de 3.08.2003, data decesului.
Ultima luna efectiv lucrata de sustinatorul legal a fost luna august 2002, cand a beneficiat de o indemnizatie de 16.017.000 lei vechi.
Prin O.U.G. nr.100/2007 a fost modificat art.84 din Legea nr.303/2004, introducandu-se alin.3, care prevede: "In cazul in care, la data decesului, procurorul sau judecatorul nu indeplineste conditiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum si copiii majori pana la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmas in cuantum de 75% din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta de sustinatorul decedat in ultima luna de activitate, in conditiile prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare."
Pentru a beneficia de prevederile acestui text legal, reclamantul, prin tutorele sau, a formulat cerere la data de 12.08.2009, solicitand recalcularea pensiei de urmas conform Legii nr.303 din 28 iunie 2004 de la data intrarii in vigoare a modificarilor, conform art. 84 alin.3.  Urmare a acestei cereri, a fost emisa Decizia nr.103843 din 21.09.2009 prin care reclamantului i s-a stabilit o noua pensie de urmas, ca pensie de serviciu, conform Legii nr.303/2004, in cuantum de 1.201 lei, calculata ca procent de 75% din indemnizatia din luna august 2002. Plata noilor drepturi urma a se face incepand cu data cererii de recalculare, adica 12.08.2009. Totodata, s-a suspendat plata pensiei de urmas stabilita conform prevederilor Legii nr.19/2000 prin Decizia nr.84207 din 27.11.2003, intregul cuantum al pensiei de urmas urmand a fi suportat din bugetul de stat.
Tribunalul a retinut ca, referitor la modul de stabilire a pensiei, reclamantul a aratat ca in mod eronat cererea a fost tratata ca o cerere noua, prin care i s-a stabilit calitatea de urmas, aceasta calitate fiind deja stabilita si nu s-a dispus actualizarea pensiei. Practic, prin aceasta critica s-a pus in discutie caracterul pensiei de urmas stabilita prin art.84 alin.3 din Legea nr.303/2004, mai exact daca aceasta avea caracterul unei pensii de urmas in acceptiunea Legii nr.19/2000 sau caracterul unei pensii de serviciu. Legea nr.303/2004 nu defineste acest aspect, art.85 dispunand doar ca pensiile de urmas speciale stabilite prin art.84 alin.3 se suporta integral din bugetul de stat, ca diferenta dintre pensia de serviciu si cea calculata conform principiului contributivitatii in temeiul Legii nr.19/2000. Prin urmare, este legiferat caracterul necontributiv al pensiei de urmas speciale, stabilita prin art.84 alin.3 din Legea nr.303/2004, desi, tehnic, doar diferenta dintre cele doua cuantumuri ar avea un astfel de caracter. Legiferarea acestui caracter special se impune datorita regimului procedural diferit dintre cele doua categorii de pensii.
Totodata, art.12 din H.G. nr.1275/2005 privind normele metodologice de aplicare a Legii 303/2004 referitoare la pensiile de serviciu dispune ca: "Drepturile de pensie de urmas stabilite ca urmare a optiunii de la pensia proprie din sistemul public la pensia de urmas stabilita din pensia de serviciu se cuvin si se acorda incepand cu luna urmatoare depunerii cererii." Acest act, desi nu a mai fost actualizat si dupa aparitia O.U.G. nr.100/2007, care a introdus pensia de urmas prevazuta la art.84 alin.3 din Legea nr.303/2004, face distinctie si impune o optiune intre cele doua categorii de pensii de urmas. Din coroborarea acestor texte, instanta de fond a apreciat ca pensia de urmas prevazuta de art.84 alin.3 din Legea nr.303/2004 are caracterul unei pensii de serviciu, fara caracter contributiv si este suportata din bugetul de stat.
Prin urmare, cererea reclamantului de recalculare a pensiei de urmas, conform Legii nr.303 din 28 iunie 2004, presupunea stabilirea (acordarea) pensiei de urmas prevazute de art.84 alin.3 din Legea nr.303/2004, ca pensie de serviciu, fiind ilegal in reglementarea actuala a se recalcula cuantumul pensiei de urmas prevazute de un act normativ general (Legea nr.19/2000), prin modul de calcul stabilit pentru o pensie speciala.
Instanta de fond a apreciat ca in mod corect parata a dispus stabilirea unei pensii de serviciu, ca urmare a optiunii reclamantului si a suspendat plata pensiei de urmas stabilite conform Legii nr.19/2000.
Referitor la modul de calcul al pensiei, s-a retinut ca actualizarea este o notiune prevazuta doar pentru pensiile de serviciu, fiind prevazuta de art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 modificata. Procedura actualizarii este prevazuta prin art.11 si 18 din H.G. nr.1735/2005 si nu presupune cererea beneficiarului, actualizarea facandu-se din oficiu, la inceputul fiecarui an, prin transmiterea documentatiei necesare de Casa Nationala de Pensii, Consiliul Superior al Magistraturii si Ministerul justitiei.
Recalcularea presupune, conform prevederilor art.84 alin.3 din Legea nr.303/2004 ("in conditiile prevazute de Legea nr.19/2000") si art.95 si 169 din Legea nr.19/2000, cererea expresa a persoanei indreptatite. Si art.23 din H.G. nr.1275/2005 prevede ca recalcularea pensiei de serviciu se poate face in conditiile prevazute de art.95 si 169 din Legea nr.19/2000.
Reclamantul a solicitat doar recalcularea, nu si actualizarea pensiei, care ar fi urmat oricum sa se faca din oficiu, asa cum s-a aratat, la inceputul anului 2010.
Tribunalul Vaslui a mai retinut ca daca s-ar accepta punctul de vedere ca prin recalculare, in intelesul comun al cuvantului, reclamantul a solicitat si majorarea valorii drepturilor prin actualizarea cuantumului pensiei de urmas speciale, conform prevederilor art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, procedura prevazuta de Normele de aplicare a legii presupune ca actualizarea sa se faca pe baza unei medii a veniturilor pentru anul in curs, medie ce se face la inceputul anului viitor, asadar, in anul 2010.
Referitor la modul de recalculare a pensiei, reclamantul a sustinut ca baza de calcul trebuia sa fie indemnizatia din luna de dinaintea decesului si nu indemnizatia din ultima luna in care sustinatorul legal a lucrat efectiv.
Instanta de fond, in lipsa unei definitii legale exprese, a considerat ca trebuie sa aplice la cazul dedus judecatii prevederea legala de "ultima luna de activitate". Atat intelesul obisnuit al cuvantului "activitate", cat si art. 140 C.Muncii au dus la concluzia ca "activitate" presupune prestarea efectiva a muncii. Prevederile art.7 alin.1 si 2 din H.G. nr.1275/2005 stabilesc ca, in cazul pensiei de serviciu, media veniturilor din perioada de dinaintea pensionarii sunt cele in care "persoana s-a aflat efectiv in activitate".
In cazul dedus judecatii nu a fost contestat faptul ca sustinatorul legal a lucrat efectiv pana in luna august 2002, dupa care, pana la data decesului a beneficiat de concediu medical, adica in acceptiunea art.50 din Codul muncii,de concediu pentru incapacitate temporara de munca. Ori, conform aceluiasi act normativ, in perioada acestui concediu, raporturile de munca sunt suspendate de drept.
Prin urmare, in mod legal, parata a luat ca baza de referinta indemnizatia sustinatorului din luna august 2002, ca ultima luna de activitate efectiva.
Un alt aspect al criticii reclamantului a vizat momentul de la care i s-au acordat noile drepturi de pensie, acesta sustinand ca trebuia sa beneficieze de pensia de urmas speciala pentru ultimii trei ani din termenul general de prescriptie.
Intrucat recalcularea se face "in conditiile Legii nr.19/2000", conform prevederilor art.82 alin.1 lit. b) si a prevederilor H.G.  nr.1275/2005, in cazul depasirii termenului de 90 de zile de la data nasterii dreptului (intrarea in vigoare a O.U.G. nr.100/2007 in cauza), data de la care se datoreaza drepturile este data cererii.
Prin urmare, s-a retinut ca in mod legal parata a acordat drepturile aferente pensiei speciale de urmas, incepand cu data cererii, adica 12.08.2009, si s-a respins contestatia ca neintemeiata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul, considerand-o nelegala si netemeinica prin prisma dispozitiilor art.304 pct.1 C.pr.civ., invocand faptul ca prima instanta nu a stabilit corect obiectul cererii deduse judecatii, incalcand dispozitiile art.129 C.pr.civ. ce stabilesc rolul activ al judecatorului in aflarea adevarului si corecta solutionare a cauzei.
Practic, a sustinut recurentul, tribunalul nu s-a pronuntat pe toate capetele de cerere cuprinse in actiunea introductiva. Chiar daca formularile sale nu au fost precise din punct de vedere juridic, intelesul lor era in sensul solicitarii ca pensia de urmas sa fie reactualizata prin raportarea la veniturile actuale ale unui judecator cu grad de tribunal.
De asemenea, instanta de fond, in considerentele hotararii, a analizat aspecte ce nu aveau legatura cu cauza, cum ar fi data de la care se datora pensia ori caracterul pensiei de urmas stabilita de Legea nr.303/2004, iar existenta unor argumente si aprecieri ce tin de reactualizarea pensiei nu au acoperit lipsa unei solutii pe acest capat de cerere.
Intimata casa de pensii a formulat intampinare si a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei instantei de fond ca legala si temeinica.
Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de criticile formulate, probatoriul administrat si dispozitiile legale incidente, curtea de apel a constatat ca recursul este nefondat.
Astfel, la data de 12.08.2009, prin cererea adresata intimatei, reclamantul-recurent a solicitat recalcularea pensiei de urmas, invocand art.84 alin.3 al Legii nr.303/2004.
Urmare a acestei cereri, a fost emisa Decizia nr.103843 din 21.09.2009, prin care i s-a stabilit reclamantului o pensie de urmas de 1.201 lei, calculata ca procent de 75% din indemnizatia din ultima luna de activitate, adica luna august 2002, pe baza adeverintei nr.1.159/A/16.09.2009 eliberata de Tribunalul Vaslui si conform O.U.G. nr.100/2007 care a modificat art.84 din Legea nr.303/2004, introducand alin.3 : "In cazul in care la data decesului procurorul sau judecatorul nu indeplineste conditiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum si copiii majori pana la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmas in cuantum de 75% din indemnizatia de incadrare bruta lunara avuta de sustinatorul decedat in ultima luna de activitate, in conditiile prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare."
In mod corect a retinut tribunalul ca intrucat recalcularea se face in conditiile Legii nr.19/2000, conform prevederilor art. 82 alin.1 lit. b) si a prevederilor H.G. nr.1275/2005, in cazul depasirii termenului de 90 de zile de la data nasterii dreptului (intrarea in vigoare a O.U.G. nr.100/2007 in speta dedusa judecatii), data de la care se datorau drepturile era data formularii cererii. Ca atare, in mod legal intimata a acordat drepturile aferente pensiei speciale de urmas incepand cu data cererii, adica 12.08.2009, suspendand plata pensiei primita in sistemul public.
Ceea ce a solicitat practic, reclamantul, prin actiunea introductiva, si ceea ce s-a criticat si prin cererea de recurs era ca intimata casa judeteana de pensii, simultan cu stabilirea pensiei de urmas, nu i-a acordat drepturile in cuantum reactualizat, in raport de veniturile actuale ale unui judecator cu grad de tribunal.
Curtea a constatat ca aceasta cerere este nefondata, intrucat, pe de o parte, textul legal sus amintit, in baza caruia s-au stabilit drepturile, facea referire expresa la indemnizatia avuta in ultima luna de activitate de sustinatorul decedat, iar pe de alta parte, pentru ca actualizarea /reactualizarea pensiei nu pot fi concomitente cu stabilirea.
Ca atare, asa cum s-a pronuntat si tribunalul, decizia nr.103843 din 21.09.2009 emisa de casa de pensii intimata prin care i s-a stabilit recurentului-reclamant pensia de urmas conform Legii nr.303/2004 este legala.
Fata de cele retinute, constatand ca prima instanta a interpretat si aplicat corect dispozitiile legale incidente, in baza art.312 C.pr.civ., curtea de apel a respins recursul, mentinand hotararea Tribunalului Vaslui.