Acordarea sporului de 10% prevazut de art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 si de art. 3 alin. 8 din O.G. nr. 8/2007. Constatarea directa de catre instanta de judecata, conform art. 27 din O.G. 137/2000 republicata, a unei discriminari intre anumite ...

Acordarea sporului de 10% prevazut de art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 si de art. 3 alin. 8 din O.G. nr. 8/2007. Constatarea directa de catre instanta de judecata, conform art. 27 din O.G. 137/2000 republicata, a unei discriminari intre anumite categorii de grefieri
Decizia nr. 450 din 10 iulie 2007
Prin sentinta civila nr. 541 din 26.04.2007, Tribunalul Vaslui a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a M.F.P. si in consecinta a respins actiunea reclamantului fata de aceasta institutie.
A admis in parte actiunea formulata de reclamantul R.Gh. impotriva paratilor M.J., C.A. Iasi si T. Vaslui si, in consecinta:
A obligat paratii sa achite reclamantului drepturile salariale reprezentand indemnizatia lunara de 10% din salariul lunar brut pe perioada martie 2004 - martie 2007, actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective.
A respins celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a M.F.P. in prezenta cauza este intemeiata in raport de organizarea si functionarea acestui minister, conform H.G. nr. 208/2005 si art. 35 din Legea nr. 500/2002, potrivit carora M.F.P. doar constituie si gestioneaza resursele generale ale finantelor publice.
Ordonatorii principali de credite sunt cei care elaboreaza proiectele legilor bugetare sau de rectificarea acestora, potrivit nevoilor proprii. Ori, M.F.P. nu este si ordonatorul de credite al M.J., situatie in care i s-ar fi putut imputa lipsa fondurilor bugetare adecvate.
Referitor la capatul de cerere privind dreptul reclamantului la incasarea indemnizatiei de 10% din salariul brut, solicitata pe perioada celor trei ani, tribunalul a constatat ca acesta este intemeiat pentru considerentele care urmeaza:
Art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 statueaza ca: "Grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de publicitate imobiliara, a celor de executare penala si executare civila, a actelor comisiei pentru cetatenie precum si cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul brut, calculata in raport cu timpul efectiv lucrat in aceste activitati. De aceeasi indemnizatie beneficiaza si conducatorii de carte funciara".
Prevederile legale citate mai sus au fost reanalizate de legiuitor si, prin art. 3 alin. 8 din O.G. nr. 8/2007, s-a reglementat ca "Grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de executare penala si executare civila beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul de baza, calculata in raport cu timpul efectiv lucrat in aceste activitati".
Reclamantul este incadrat in functia de grefier la sectia civila a T. Vaslui si, pe perioada martie 2004 - martie 2007, nu a indeplinit nici una din functiile enumerate de art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 sau art. 3 alin. 8 din O.G. nr. 8/2007, indemnizate cu 10% in plus la salariu.
Potrivit art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996, "Grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si falimentului, a actelor de publicitate imobiliara si a celor de executare penala si executare civila, a actelor comisiei pentru cetatenie precum si cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul brut, calculata in raport cu timpul efectiv lucrat in aceste activitati. De aceeasi indemnizatie beneficiaza si conducatorii de carte funciara".
Comparand cele doua reglementari, se observa ca legiuitorul a scos din sfera persoanelor indemnizate cu 10% pentru munca lor pe grefierii care lucreaza la comisia pentru cetatenie, cei care sunt secretarii comisiilor de cercetarea averii si conducatorii de care funciara, ceea ce inseamna ca modul de departajare a muncii grefierilor nu este definit cert in cele doua categorii care stau la baza acordarii indemnizatiei respective, fie nu poate fi definit, fie este pur subiectiv, dovada fiind ca, dupa ce a considerat ca anumite categorii de grefieri pot beneficia de indemnitatea in discutie, a revenit, inlaturandu-i, dar fara o explicatie legala.
Fata de modul de reglementare de mai sus a persoanelor care beneficiaza de indemnizatia de 10% pentru munca deosebita, devin incidente, in speta, prevederile art. 20 din Constitutia Romaniei.
Aceste prevederi legale au prioritate in cauza fata de cele cuprinse in art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 si art. 3 alin. 8 din O.G. nr. 8/2007, care sunt discriminatorii, mai intai intre grefierii indemnizati cu 10% si restul grefierilor, dar si intre aceiasi grefieri care, initial, erau indemnizati la fel, prin Legea nr. 50/1996, pentru ca prin O.G. nr. 8/2007 sa fie scosi din aceasta categorie si inclusi in categoria grefierilor care nu beneficiaza de indemnizatia de 10%.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs M.J. si C.A. Iasi.
In motivarea recursului, M.J. arata ca hotararea pronuntata in aceasta cauza este nelegala si netemeinica fiind data cu aplicarea gresita a legii, devenind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Potrivit art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996, "Grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de publicitate imobiliara, a celor de executare penala si executare civila, a actelor comisiei pentru cetatenie precum si cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul brut, calculata in raport cu timpul respectiv lucrat in aceste activitati".
Prin art. 3 alin. 8 din O.G. nr. 8/2007 se precizeaza ca: "Grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de executare penala si executare civila beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul de baza, calculata in raport cu timpul efectiv lucrat in aceste activitati".
Asa cum rezulta din dispozitiile legale enuntate anterior beneficiaza de procentul de 10% din salariul brut numai personalul auxiliar prevazut in mod expres de acestea si numai in raport cu timpul efectiv lucrat in activitatile enumerate.
Totodata, prin art. 38 alin. (2), art. 42 alin. (2) si art. 48 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin H.C.S.M. nr. 387/2005, se dispune: "Personalul este repartizat pe sectii si compartimente de activitate de catre presedintele instantei, potrivit nevoilor acestora, iar in cadrul sectiei de catre presedintele sectiei."
"Atributiile personalului din compartimentele auxiliare ale instantelor sunt cuprinse in fisele posturilor".
"Presedintele instantei stabileste, prin ordin de serviciu, repartizarea personalului pe sectii, in raport cu pregatirea profesionala si cu experienta fiecaruia".
Prin fisa postului se stabilesc atributiile personalului repartizat prin ordin de serviciu al presedintelui instantei pe sectii si compartimente de activitate.
In vederea acordarii indemnizatiei de 10% din salariul brut prevazuta de art. 19 din Legea nr. 50/1996, respectiv de art. 3 alin. 8 din O.G. nr. 8/2007, persoana care are stabilite atributii in fisa postului dintre cele mentionate de dispozitiile articolului mentionat, completeaza un raport in care precizeaza atributia indeplinita cat si timpul efectiv lucrat, referat care se confirma de superiorul acestuia; in baza acestui referat se completeaza pontajul lunar, compartimentul economic efectuand plata in functie de timpul efectiv in care a desfasurat activitatea respectiva.
Prin hotararea pronuntata, instanta de fond a retinut existenta unei discriminari profesionale intre grefierii care beneficiaza de acest spor salarial fata de cei ce nu beneficiaza de el, conform art. 14 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale si O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile ulterioare - care la art. 1 alin. 2 stabileste principiul egalitatii prin excluderea privilegiilor si discriminarii, fiind garantata exercitarea in conditii de egalitate a unor drepturi, inclusiv a dreptului la un salariu egal pentru munca egala.
Recurentul considera ca motivarea instantei de fond, bazata pe rationamentul ca, in cadrul aceleiasi profesii de natura salariala justificate pe temeiul volumului de munca ori complexitatii sarcinilor de serviciu, dau nastere unui tratament diferentiat nelegal, este eronata.
Dupa cum a statuat in mod constant Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pentru a putea vorbi de discriminare, situatiile in discutie trebuie sa fie comparabile - adica persoane aflate in situatii analoage sau comparabile, in materie - sa beneficieze de un tratament preferential.
Mai mult, chiar daca cele doua situatii sunt comparabile, Curtea a statuat ca este permisa distinctia intre astfel de situatii daca exista o justificare obiectiva si rezonabila sau, altfel spus, diferentierea urmareste un scop legitim si respecta un raport de proportionalitate intre scop si mijloacele utilizate (Corneliu Barsan, Conventia europeana a drepturilor omului, vol. I, Drepturi si libertati.).
Jurisprudenta Curtii nu defineste notiunea de situatii analoage sau comparabile, acestea fiind chestiuni ce rezulta din imprejurarile concrete ale fiecarei cauze.
In materie de salarizare, existenta unor situatii analoage sau comparabile trebuie analizata nu doar prin prisma calitatii de personal auxiliar - criteriul este mult prea general, avand in vedere ca atributiile de serviciu ale diferitelor categorii de grefieri sunt diferentiate in functie de functia ocupata; spre exemplu, exista grefieri (asa numitii grefieri de sedinta), grefieri informaticieni, grefieri statisticieni, grefieri arhivari, etc. - ci, si din punctul de vedere al reglementarilor privind organizarea judiciara cu incidenta in ceea ce priveste cerintele necesare pentru ocuparea unei anumite functii, continutul concret al atributiilor de serviciu si complexitatea acestora. In acest sens, spre deosebire de categoria magistratilor, in cadrul categoriei personalului auxiliar de specialitate atributiile sunt delimitate si stabilite in mod concret prin fisa postului.
Recurentul considera ca diferentierea de salarizare data de acordarea sporului de 10% nu este arbitrara, ci are la baza criterii obiective.
Examinand dispozitiile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea precum si prevederile Legii nr. 50/1996 si ale O.G. nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar, rezulta ca legiuitorul a inteles sa atribuie anumitor categorii de grefieri un beneficiu salarial, concretizat intr-un spor de 10%, motivat de complexitatea atributiilor de serviciu, de responsabilitatile ce implica indeplinirea acestor atributii - spre exemplu, activitatea grefierilor de la compartimentul executari penale - precum si volumul de munca.
Este de observat ca chiar Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar diferentiala - sub aspectul complexitatii - sarcinile de serviciu ale diverselor categorii de grefieri; spre exemplu, actul normativ instituie regula ca recrutarea grefierilor se face prin Scoala Nationala de Grefieri in urma promovarii unui concurs la nivel national si efectuarea unui stagiu de pregatire de 6 luni ori 1 an (functie de studiile avute, superioare sau medii), finalizate prin examen, in vreme ce, spre exemplu, prin exceptie, recrutarea grefierilor arhivari sau registratori nu presupune aceasta procedura ci organizarea unui concurs la nivelul curtilor de apel, candidatii declarati admisi urmand sa efectueze stagii cu o durata de 2 luni in cadrul Scolii Nationale de Grefieri (art. 5 - 6, art. 22, art. 9 - 10 din lege).
Acelasi grad de complexitate a sarcinilor de serviciu este motivul pentru care, in cazul anumitor categorii de grefieri, se impune cerinta unor studii superioare (grefierii informaticieni) si exemplele pot continua.
Mai mult, chiar daca s-ar putea retine "situatia comparabila", premisa necesara pentru a putea vorbi de o discriminare, in concordanta cu art. 14 din Conventie si O.G. nr. 137/2000, recurenta considera ca acordarea sporului de 10% urmareste un scop legitim, justificat prin argumentele expuse anterior si respecta un raport de proportionalitate intre scop si mijloacele utilizate - in acest sens trebuie observat procentul relativ redus al sporului.
Curtea Constitutionala, mai arata recurenta, a statuat in repetate randuri, ca instituirea unor reguli speciale in considerarea unor situatii deosebite, atata timp cat instituirea acestor reguli nu se face in mod discriminatoriu, nu contravine principiului constitutional al egalitatii in drepturi, precum si faptul ca art. 16 din Constitutie vizeaza "egalitatea in drepturi intre cetateni in ceea ce priveste recunoasterea, in favoarea acestora, a unor drepturi si libertati fundamentale, nu si identitatea de tratament juridic asupra aplicarii unor masuri, indiferent de natura lor. In felul acesta se justifica nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit fata de anumite categorii de persoane, dar si necesitatea lui" (spre exemplificare, Decizia nr. 25/23.02.1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 136/1.04.1999).
Relativ la eliminarea "arbitrara" prin O.G. nr. 8/2007 a anumitor categorii de grefieri de la beneficiul sporului de 10%, aspect retinut de prima instanta ca fiind un argument in sensul ca motivele de acordare a sporului sunt contradictorii, arata recurenta ca O.G. nr. 8/2007 nu a facut decat sa tina seama de faptul ca anumite activitati nu mai figurau in aria de competenta a instantelor judecatoresti (activitatea de publicitate imobiliara fiind preluata de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, secretariatul Comisiei pentru probleme de cetatenie fiind asigurat de M.J., etc.), fapt ce a dus la operarea unei "modificari" in sensul punerii de acord a ipotezei normei cu situatia de fapt actuala.
In motivarea recursului, C.A. Iasi arata ca hotararea instantei de fond este data cu aplicarea gresita a legii, in speta fiind operant motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Potrivit H.C.S.M. nr. 387/2005 modificata, repartizarea personalului auxiliar de specialitate pe sectii si compartimente se stabileste prin ordin de serviciu al presedintelui instantei in raport de pregatirea profesionala a fiecaruia, de complexitatea si specificul activitatilor impuse in derularea operatiunilor juridice.
Nu poate fi ignorata imprejurarea ca acei grefieri care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de executare penala si executare civila desfasoara activitati administrativ-judiciare ce implica operatiuni specifice si complexe, care necesita performante profesionale superioare ce concura la cresterea eficientei activitatii instantei judecatoresti.
Conform art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, "Grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de publicitate imobiliara, a celor de executare penala si executare civila _ beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul brut, calculata in raport cu timpul efectiv lucrat in aceste activitati".
Art. 3 alin. 8 din O.G. nr. 8/2007 dispune: "Grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de executare penala si executare civila beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul de baza, calculata in raport cu timpul efectiv lucrat in aceste activitati".
In aplicarea textelor citate, indemnizatia se acorda numai grefierului desemnat, ce are ca atributii specifice efectuarea lucrarilor la compartimentele respective si care implica un volum de activitate superior.
Examinand actele si lucrarile dosarului in raport de motivele de recurs invocate de ambii recurenti, Curtea a retinut urmatoarele:
Prin Legea nr. 50/1996 (art. 19 alin.3) se reglementeaza acordarea unui spor de 10% din salariul brut, calculat in raport cu timpul efectiv lucrat pentru "grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de publicitate imobiliara, a celor de executare penala si executare civila, a actelor comisiei pentru cetatenie precum si cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii".
Ulterior, prin O.G. nr. 8/2007 (art. 3 alin.8), acest text a suferit modificari in sensul ca de acest spor beneficiaza doar "grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de executare penala si executare civila".
Plata acestui spor se face persoanelor mentionate in textele citate, dupa procedura prevazuta de art. 38 alin. 2, art. 42 alin. 2 si art. 48 din regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin H.C.S.M. nr. 387/2007.
Curtea a constatat ca instanta de fond a retinut corect existenta unei discriminari create de legiuitor intre grefierii mentionati in textele anterior aratate si ceilalti grefieri din alte compartimente sau care participa la completele de judecata. Dispozitiile art. 1 alin. 3 si 2 din O.G. nr. 137/2000 sunt pe deplin aplicabile.
Din argumentarea deciziei nr. 294/2001 a Curtii Constitutionale si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, relativa la violarea Conventiei din perspectiva art. 14 referitor la discriminare, se retine ca, intr-adevar, asa dupa cum sustine si M.J., legiuitorul national poate institui tratamente juridice diferite pentru situatii diferite si ca diferenta de tratament devine discriminare numai atunci cand autoritatile statale introduc distinctii intre situatii analoage si comparabile fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva.
In speta, Curtea a mai constatat ca grefierul care participa la activitati din cele mentionate in art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 si ulterior (prin abrogarea acesteia) de art. 3 alin. 8 din O.G. nr. 8/2007 se afla intr-o situatie analoga si comparabila cu grefierii de sedinta si cu cei care-si desfasoara munca in alte compartimente din cadrul instantelor judecatoresti.
In acest context, Curtea a retinut ca, in lipsa unei justificari rezonabile si obiective, diferenta de tratament juridic intre situatii similare si comparabile constituie o evidenta discriminare. Complexitatea atributiilor de serviciu, responsabilitatile ce le implica activitatile desfasurate de grefierii beneficiari ai sporului de 10% prin actele normative mentionate nu pot fi retinute ca argumente ale unor criterii obiective care sa explice distinctia salariala.
Nu in ultimul rand, Curtea subliniaza ca nu exista temei a se considera ca diferenta de tratament salarial urmareste un scop legitim, iar raportul de proportionalitate dintre scop si mijloacele utilizate este lipsit de importanta cata vreme exista disproportionalitate intre interesul general (organizarea judiciara) si interesul individual (dreptul grefierilor la salariu egal).
Pentru aceste considerente, Curtea, concluzionand asupra discriminarii evidente, in temeiul dispozitiilor art. 312 C.pr.civ., a respins recursurile si a mentinut hotararea pronuntata de Tribunalul Vaslui.