Dosar nr. 1741/117/2024 înregistrat la Tribunalul Cluj

Rezumat:
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulata˘ de reclamantul XXX, în cont XXX.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea în acest sens urmând a fi depusă la XXX.
Pronunţată azi XXX, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei.

Rezumat:
Amână pronunţarea în cauză la data de XXX.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, azi, XXX.

Rezumat:
Admite sesizarea din oficiu.
Dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele Încheierii civile din data de 18 septembrie 2024 pronunţată de XXX. XXX, în sensul că în cadrul considerentelor se vor trece şi următoarele:,, Deliberând asupra sesizării XXX de Casa?ie ?i Justi?ie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constată următoarele:
I. Cu privire la admisibilitatea sesizării:
Instanţa reţine că potrivit art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. XXX: „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, XXX de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita XXX de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”
Potrivit art. 4 din aceeaşi ordonanţă, dispoziţiile sale se completează cu cele ale Legii nr. XXX, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie.
Potrivit preambulului O.U.G. nr. XXX, actul normativ s-a adoptat raportat la „necesitatea asigurării de urgenţă a unei practici judiciare uniforme şi unitare - care să elimine diferenţierile în materia stabilirii/plăţii drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice -, care îşi răsfrânge beneficiile atât pe planul înfăptuirii justiţiei în mod egal şi al asigurării egalităţii în faţa legii, cât şi asupra raporturilor socio-economice (...) în considerarea rolului constituţional al XXX de Casaţie şi Justiţie, consacrat prin art. 126 alin. (3) din XXX, republicată, de asigurare a interpretării şi aplicării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti, (...) constatându-se existenţa unui fenomen generalizat şi cu tendinţe de permanentizare de practică judiciară neunitară la nivelul instanţelor judecătoreşti care soluţionează procese privitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi litigii referitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale ale acestui personal, având în atenţie necesitatea identificării unor remedii procedurale eficiente care să asigure îndeplinirea dezideratului unei practici judiciare unitare în materia supusă reglementării, dar, în acelaşi timp, să nu impieteze asupra bunei funcţionări a întregului sistem judiciar.”
În aceste condiţii, deşi dispoziţiile O.U.G. nr. XXX, faţă de scopul declarat al legiuitorului avut în vedere la adoptarea actului normativ, precum şi faţă de modalitatea de reglementare, instanţa apreciază că în concepţia O.U.G. nr. XXX, sunt diferite de cele prevăzute de art. 519 Cod procedură civilă.
Astfel, instanţa apreciază că singura condiţie de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea şi/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca XXX de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea procesului, iar această chestiune de drept să nici nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
Odată verificată îndeplinirea acestei condiţii, sesizarea este obligatorie, având în vedere modalitatea de formulare a textului: „completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac (...) va solicita XXX de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”
Tribunalul constată îndeplinite condiţiile art.2 din OUG nr. XXX: dacă se impune revizuirea unei pensii stabilite printr-o XXX data de XXX, cu luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani şi a punctajului anual aferent acestui stagiu de cotizare în raport XXX prevederile Ordonanţei de Urgenţă a XXX şi ale Hotărârii de Guvern nr. XXX, în condiţiile în care raportarea a fost făcută la un stagiu total de cotizare realizat şi nu la stagiul de cotizare de 20 de ani. Se impune determinarea stagiului de cotizare aplicabil la calcularea pensiei, ţinând cont XXX în vigoare la momentul pensionării.
Dezlegarea chestiunii de drept este esenţială pentru soluţionarea prezentei cauze, în sensul că demersul reclamantului ar putea fi validat, în funcţie şi de circumstanţele litigiului, dacă se va aprecia că se impune revizuirea unei pensii stabilite printr-o XXX anul 2009, cu luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani şi a punctajului anual aferent acestui stagiu de cotizare în raport XXX prevederile Ordonanţei de Urgenţă a XXX şi ale Hotărârii de Guvern nr. XXX, în condiţiile în care raportarea a fost făcută la un stagiu total de cotizare realizat şi nu la stagiul de cotizare de 20 de ani. Se impune determinarea stagiului de cotizare aplicabil la calcularea pensiei, ţinând cont XXX în vigoare la momentul pensionării.
În situaţia în care se va considera că nu se impune revizuirea în acest sens, ţinând cont de circumstanţele prezentate, soluţia instanţei ar fi diferită, ţinând cont şi de circumstanţele litigiului.
În fine, lecturând centralizatoarele privind hotărârile prealabile şi recursurile în interesul legii pronunţate de XXX de Casaţie şi Justiţie în materia cont XXX şi litigiilor de muncă, instanţa nu a identificat nicio hotărâre privind exact chestiunile de drept care fac obiectul prezentei cauze.
II. Expunerea succintă a cauzei:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de XXX pe rolul XXX, sub nr. XXX, reclamantul XXX a chemat-o în judecată pe pârâta XXX, solicitând instanţei, ca prin hotărârea XXX o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei la revizuirea pensiei stabilită prin XXX din 01 iunie 2009, cu luarea în calcul a stagiului complet de cotizare de 20 de ani si a punctajului anual aferent acestui stagiu de cotizare, în raport XXX prevederile OUG nr. XXX?i HG nr. XXX; obligarea pârâtei la plata diferenţei de pensie astfel rezultată începând cu XXX, la care sa fie calculată dobânda legală de la scadenţă şi până la plata efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat, în esenţă, că în data de 01 iunie 2009 i-a fost admisă cererea privind acordarea pentru munca depusă şi limita de vârstă cu un stagiu de cotizare de 48 ani, 0 luni ?i 21 zile, din care 25 ani, 6 luni ?i 21 de zile numai în grupa I de munca. Prin decizia XXX sus indicată, XXX(în prezent dosarul XXX afla la Casa de XXX), a stabilit în mod eronat cuantumul pensiei, întrucât raportarea a fost făcută la un stagiu total de cotizare realizat, nu stagiul de cotizare de 20 ani.
Problema de drept constând în determinarea stagiului complet de cotizare aplicabil la calcularea pensiei şi anume stagiu de cotizare de 20 de ani şi nu stagiu total de cotizare de 45 de ani a fost dezlegată, cu for?a obligatorie stabilită de art. 517 alin. 4 Cod proc.civ., prin XXX ?i XXX mai 2015 a XXX?i de Casa?ie ?i Justi?ie. Conform acestor decizii, dispozi?iile art. 77, alin. 2 raportat la art. 43, alin. 1 ?i alin. 2 din Legea nr. XXX, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 — 31 martie 2001 ?i care ?i-au desfă?urat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel reglementat de art.14 din Legea nr. XXX, în ipoteza celor care au lucrat 20 de ani în grupa I de muncă sau cel pu?in 25 ani în grupa II de muncă, rezultă o vechime (adică un stagiu de cotizare în sensul art.160 alin. 1 din Legea nr. XXX) de 20 de ani, respectiv 25 de ani în cazul celor care au lucrat în grupa II.
Aşa cum a apreciat instan?a supremă, persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr. XXX nr. XXX(prin art.1 alin. (2) ?i (3), respectiv prin art.2 alin. (l), ca ?i condiţii fundamentale de stabilire diferenţiată a pensiei: încadrarea în grupele de muncă (I, II sau III) ?i numărul de ani „efectiv” lucra?i. În func?ie de aceste doua condiţii fundamentale, Legea nr. XXX(prin art.8 alin. 1) stabileşte o regulă generală, aplicabilă persoanelor care au lucrat efectiv numai în grupa III de muncă (situa?ia majoritară), în cazul cărora vechimea în muncă integrala, ceruta pentru stabilirea pensiei, era la moment pensionarii de 30 de ani barba?ii ?i de 25 de ani femeile, în prezent 35 de ani.
În baza principiului legal al diferen?ierii în stabilirea pensiei, prin excepţie de la regula generală, prin art.14 alin.1 din Legea nr. XXX, se instituie ipoteza specială a persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă, cărora li se cere pentru na?terea dreptului de pensie o vechime „efectivă” integrală de numai 20 de ani lucra?i (pentru grupa I).
Având în vedere că, potrivit art.14 alin. l raportat la art.1 alin.2 ?i 3 ?i art.2 alin.1 din Legea nr. XXX, pentru stabilirea vechimii integrale (în vederea pensionarii) trebuia luată în considerare, de la caz la caz, grupa de muncă ?i numărul de ani efectiv lucra?i, rezultă fără nici un dubiu că în ipoteza persoanelor încadrate în grupa I de muncă vechimea integrală cerută este de 20 de ani efectiv lucra?i în această grupă.
Vechimea integrala efectiv lucrată cerută pentru pensionare este de 20 de ani pentru grupa I de muncă, conform art.14 alin.1 teza I din Legea nr. XXX, respectiv 25 de ani pentru grupa II de muncă, conform art.14 alin.1 teza II din Legea nr. XXX?i timp, în cazul persoanelor care au vechimea integrală efectiv lucrată cerută la pensionare de 20 de ani în grupa I sau 25 de ani în grupa a II-a, printr-o fic?iune a legii (art.14 alin. 1 teza finală lit. a ?i b din Legea nr. XXX), legiuitorul acordă beneficiul unui spor de ani, spor care este pur fictiv, deoarece acest spor nu reprezintă un „număr de ani efectiv lucra?i” (conform art. 2 alin. l din Legea nr. XXX„vechime în muncă", pentru ca în aceasta perioada teoretic persoanele nu au fost încadrate în baza unui cont XXX ?i nu au lucrat (potrivit art.9 alin.l din Legea nr. XXX); nu reprezintă,,stagiu de cotizare”, deoarece pe această perioadă teoretic nu s-au plătit contribu?iile de asigurări sociale (conform art. 1 din Decretul nr. XXX).
Astfel, conform art.2 alin. 1 din O.U.G nr. XXX, recalcularea pensiilor poate avea loc numai cu respectarea principiilor ?i prevederilor Legii nr. XXX, care la art.160 alin. 1 reconfirmă faptul că prin no?iunea de „stagiu de cotizare” se în?elege numai „vechimea în muncă” recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a acestei legi (deci în cazul persoanelor încadrate în grupa I de muncă, potrivit art.14 alin.1 teza I ?i II raportat la art.9 din Legea nr. XXX, reprezintă stagiu de cotizare complet tocmai vechimea integrală efectivă de 20 de ani, respectiv 25 de ani în vederea pensionării, deoarece numai ace?ti 20 de ani, respectiv 25 de ani lucra?i reprezintă vechime în muncă).
De asemenea, art. 2 lit. b), lit. e) ?i lit. c) din Legea nr. XXX?i recalculării pensiilor, în conformitate cu care este interzisă discriminarea persoanelor încadrate în grupa I sau II de muncă, care au cont XXX toată durata stagiului special complet de cotizare (de vechime) de 20 sau 25 de ani cerut în mod excep?ional munca (procent majorat stabilit de art.l din Decretul nr. XXX), astfel încât solidaritatea socială impune recunoa?terea integrală a drepturilor lor de pensie, din moment ce aceste persoane ?i-au achitat integral ?i cu prisosinţă de obliga?iile legale de cotizare necesare pensionarii prevăzute de legisla?ia în vigoare la data pensionării.
Dreptul de pensie al persoanelor încadrate în grupele speciale de muncă a fost instituit prin lege (art.14 alin. 1 raportat la art.9 din Legea nr. XXX, care ultraactivează conform art.160 alin.1 din Legea nr. XXX), legea fiind un act normativ cu for?ă juridică superioară, astfel încât, în temeiul art.4 din Legea nr. XXX, condi?iile de pensionare instituite prin lege nu pot fi limitate sau restrânse prin acte normative inferioare (precum hotărâri de Guvern, ordine ministeriale).
Faptul ca reclamantul a fost încadrat în grupa I de muncă şi a lucrat efectiv în aceste condi?ii peste 20 de ani, conform art.15 din Legea nr. XXX, prestarea muncii peste durata legală de 20 este permisă, iar anii suplimentari efectiv lucra?i constituie vechime în muncă suplimentară, dar fără modificarea vechimii integrale de 20 de ani necesară ca şi condi?ie legală a na?terii dreptului la pensie.
Legea nr. XXX?iunile de grupa I ?i II de muncă (prevăzute de legea anterioară, Legea nr. XXX) cu no?iunile de condi?ii deosebite ?i speciale de muncă, pentru care art. 77 alin. 2 din Legea nr. XXX?irea punctajului mediu anual tocmai la un stagiu de cotizare special ?i excep?ional, diferit.
Dreptul reclamantului, a cărui pensie a fost stabilită în baza Legii nr. XXX, la corectarea erorii de calcul a pensiei (constând nerespectarea stagiului complet de cotizare stabilit prin XXX ?i XXX mai 2015 a XXX?i de Casa?ie ?i Justi?ie) s-a născut anterior intrării în vigoare a Legii nr. XXX, iar fiecare prestaţie lunara de pensie este guvernată de principiul „ tempus regit actum”.
În acest context, legea nouă (Legea nr. XXX) nu prevede nicidecum interdic?ia corectării erorilor de calcul ivite anterior, care sunt perpetuate ?i se reflectă în cuantumul actual al pensiilor lunare. Dimpotrivă, atât art. 89 alin. 1 din Legea nr. XXX, cât ?i art. 107 alin. 1 din Legea nr. XXX?in cont XXX în scopul înlăturării erorilor apărute în practică, repercutate asupra fiecărei pensii lunare. Mai mult, Legea nr. XXX?i nu a dispus nicio recalculare din oficiu în baza unui nou algoritm.
Pârâta a depus întâmpinare, prin care a arătat că solicitarea este nefondată întrucât reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru munca depusă şi limită de vârstă de la data de XXX, stabilită prin decizia XXX, emisă în baza Legii nr. XXX, aşa cum i s-a comunicat prin adresa XXX. XXX.
În drept, s-a prevalat de dispoziţiile din Legea nr. XXX, HG nr. XXX. Punctul de vedere al completului de judecată:
Aspectele care se impun a fi lămurite în prezenta cauză ar putea primi o posibilă interpretare, cu titlu preliminar, raportându-ne la dispoziţiile legii în vigoare la momentul pensionării reclamantului, respectiv Legea nr. XXX, iar potrivit art. 41 alin. (1)-(4) din această lege,, (1)Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.
(2)Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. XXX
(3)Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani. Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. XXX
(4)Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei şi de la 30 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3”.
Conform dispoziţiilor art. 42 alin. 1, din acelaşi act normativ,,Asiguraţii care au realizat stagiul complet de cotizare şi care şi-au desfăşurat activitatea total sau parţial în condiţii deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1*)”.
XXX nr. XXX, stagiul de cotizare în cazul reclamantului şi care a fost luat în calcul de pârâtă este de 32 de ani, astfel că, în raport XXX aceste prevederi, nu s-ar putea reţine, că stagiul complet de cotizare ar fi 20 de ani.
Prin aplicarea textelor de lege menţionate în precedent raportat la Anexa nr XXX din lege, reclamantul a beneficiat de reducerea vârstei de pensionare de la 65 de ani la 54 de ani şi 1 lună şi de acordarea unui punctaj suplimentar pentru grupe/condiţii de muncă de 16.76166 puncte (G subpunctul 7 din Anexa la XXX iulie 2023 privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, f. 19-20 dosar).
Întrucât reclamantul a beneficiat în modul descris mai sus, de efectele Legii nr. XXX, acesta nu ar putea obţine, la o analiză preliminară, luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Dincolo de acest punct de vedere preliminar, urmează ca la deliberare, în funcţie de soluţia pronunţată de XXX de Casaţie şi Justiţie asupra chestiunii de drept, de probele administrate pe parcursul procesului şi de toate circumstanţele litigiului, să fie pronunţată soluţia în cauză.
Faţă de cele expuse mai sus, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. XXX, constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de acest act normativ, tribunalul va dispune sesizarea XXX de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă se impune revizuirea unei pensii stabilite printr-o XXX data de XXX, cu luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani şi a punctajului anual aferent acestui stagiu de cotizare în raport XXX prevederile Ordonanţei de Urgenţă a XXX şi ale Hotărârii de Guvern nr. XXX, în condiţiile în care raportarea a fost făcută la un stagiu total de cotizare realizat şi nu la stagiul de cotizare de 20 de ani. Se impune determinarea stagiului de cotizare aplicabil la calcularea pensiei, ţinând cont XXX în vigoare la momentul pensionării.
Prezenta încheiere se va comunica către XXX de Casaţie şi Justiţie prin adresă şi se aduce la cunoştinţa conducerii Secţiei mixte de cont XXX, conflicte de muncă şi asigurări sociale din cadrul XXX şi se va comunica prin e-mail către curţile de apel şi tribunalele din ţară”.
Fără cale de atac.
Pronunţată, azi, XXX, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Rezumat:
Dispune suspendarea cauzei în vederea sesizării ÎCCJ