Actiunea civila in procesul penal. Admisibilitate
Infractiunea de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., este una de pericol si nu de rezultat, ceea ce inseamna ca utilizarea unui inscris fals nu este apta sa produca o paguba in patrimoniul vreunei persoane fizice sau juridice, o asemenea dauna putand fi cauzata prin savarsirea unei infractiuni scop, daca, bine-nteles acea infractiune este la randul ei una materiala.
Prin sentinta penala nr. 228/26 noiembrie 2010, Judecatoria Gheorgheni:
-a respins exceptia lipsei calitatii de parte civila a E.K. Romania SRL.
a) -in baza art. 290 Cod penal, raportat la prevederile art. 31 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul I.Z., la o pedeapsa de 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata.
-in baza art. 215 al. 1, 2 si 3 Cod penal, raportat la prevederile art. 31 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal, l-a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune.
-in baza art. 33 lit. a Cod penal, a contopit cele doua pedepse astfel incat inculpatul va executa 3 ani inchisoare.
-in baza art. 71 Cod penal, i-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal.
b) -in baza art. 291 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul S.M., la o pedeapsa de 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de uz de fals.
-in baza art. 71 Cod penal, i-a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal.
c) -in baza art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul P.C. la o pedeapsa de 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de uz de fals.
-in temeiul art. 81 Cod penal, a suspendat conditionat executarea pedepsei pe o durata de 2 ani si trei luni, termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 al. 1 Cod penal.
-in temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a pedepsei inchisorii.
-in temeiul art. 359 Cod de procedura penala, a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii.
d) -in baza art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. c, cu aplicarea prevederilor art. 76 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul S.M.S. la o pedeapsa de 1.500 lei amenda penala pentru savarsirea infractiunii de uz de fals.
e) -in baza art. 291 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul B.I. la o pedeapsa de 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de uz de fals.
-in temeiul art. 81 Cod penal, a suspendat conditionat executarea pedepsei pe o durata de 2 ani si trei luni, termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 al. 1 Cod penal.
-in temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a pedepsei inchisorii.
f) -in baza art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. c, raportat la art. 76 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul G.M. la o pedeapsa de 1.500 lei amenda penala pentru savarsirea infractiunii de uz de fals.
-in baza art. 215 al. 1, 2 si 3 Cod penal, cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. c, raportat la art. 76 Cod penal, l-a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune.
-in baza art. 33 lit. a Cod penal, a contopit cele doua pedepse, astfel incat inculpatul va executa 6 (sase) luni inchisoare.
-in baza art. 71 Cod penal, i-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal.
g) -in baza art. 14 Cod de procedura penala si a art. 998, 999 Cod civil: l-a obligat pe inculpatul S.M. la plata catre E.K. Romania SRL la plata sumei de 1.021,24 lei, plus dobanda legala, calculata de la data de 13.11.2006 si pana la achitarea efectiva a debitului.
-l-a obligat pe inculpatul P.C. la plata catre E.K. Romania SRL la plata sumei de 22.518,99 lei, plus dobanda legala, calculata de la data de 20.05.2008 si pana la achitarea efectiva a debitului.
-l-a obligat pe inculpatul S.M.S. la plata catre E.K. Romania SRL la plata sumei de 20.812,95 lei, plus dobanda legala, calculata de la data de 07.03.2007 si pana la achitarea efectiva a debitului.
-l-a obligat pe inculpatul B.I. la plata catre E.K. Romania SRL la plata sumei de 20.801,78 lei, plus dobanda legala, calculata de la data de 07.03.2007 si pana la achitarea efectiva a debitului.
-l-a obligat pe inculpatul G.M. la plata catre E.K. Romania SRL la plata sumei de 24.521,47 lei, plus dobanda legala, calculata de la data de 03.10.2007 si pana la achitarea efectiva a debitului.
-a respins cererea de constituire de parte civila a B.C.R. A.V.I.G. S.A. avand in vedere cesiunea de creanta efectuata.
h) -in baza art. 191 Cod penal, i-a obligat pe inculpati sa suporte cheltuielile judiciare avansate de stat in cauza.
Pentru pronuntarea acestei hotarari, judecatoria a retinut ca inculpatul I.Z., in calitate de administrator al SC S.&ZO S. S.R.L. Ditrau, in perioada martie 2005-septembrie 2006, impreuna cu B.M., angajat al aceleiasi societati comerciale, au intocmit contracte de munca, inregistrate la Camera de munca Gheorgheni, state de plata si pontaje pentru inculpatii S.M.S., S.M., P.C., Covasan Claudiu Constantin, G.M., B.I. si B.M., precum si adeverinte de salarizare in care s-au consemnat salarii fictive, deoarece acestia, de fapt nu au desfasurat activitati la firma mentionata, utilizate apoi pentru contractarea unor credite pentru nevoi personale de la Banca Comerciala si Banca Romana de Dezvoltare.
Astfel, in baza unei intelegeri prealabile, inculpatul I.Z. a intocmit o adeverinta de salarizare pentru inculpatul S.M.S., in baza careia acesta a contractat un credit in valoare de 19.000 lei, conform contractului de creditare nr. 443 PF/22.08.2006, din care acesta a pastrat suma de 250 lei, diferenta fiind preluata de inculpatul I.Z..
B.M., incepand din luna august 2005 a lucrat in cadrul firmei o perioada de aproximativ 6 luni, interval de timp in care, la solicitarea inculpatul I.Z., a completat inscrisurile mentionate, iar la data de 03.04.2006, in baza adeverintei de salarizare emise, a contractat un credit bancar in valoare de 19.800 lei pe care l-a folosit in interes propriu.
Inculpatul G.M., in cursul lunii mai 2006, l-a cunoscut pe inculpatul I.Z., prin intermediul invinuitului S.M., convenind sa fie angajat in mod fictiv, intocmindu-se contractul de munca si statele de plata fictive, eliberandu-se apoi o adeverinta de salarizare contrafacuta in acelasi mod, in baza caruia invinuitul a contractat un credit in valoare de 22.000 lei, in baza contractului nr. 517/PF/7.09.2006, din care suma de 11.000 lei i-a predat-o inculpatul I.Z..
Inculpatul P.C. a contractat un credit in valoare de 15.000 lei in baza adeverintei de salariu emise de invinuitul I.Z., din care suma de 7500 lei i-a predat-o acestuia, diferenta utilizand-o in interes propriu.
In cursul lunii mai 2006, inculpatii I.Z. si B.I. au convenit sa i se intocmeasca celui din urma o adeverinta de salarizare contrafacuta in modalitatea aratata, in baza careia B.I. a contractat un credit in valoare de 18.750 lei la BCR - Agentia Gheorgheni, din care suma de 18.000 lei i-a predat-o invinuitului I.Z., ramanand in posesia sumei de 750 lei si urmand sa contracteze al doilea credit la Banca Transilvania, insa unitatea bancara a refuzat acordarea creditului.
La data de 01.04.2006, inculpatul S.M. a fost angajat fictiv la firma administrata de invinuitul I.Z., emitandu-se o adeverinta de salarizare fictiva in baza careia acesta a contractat un credit la BCR - Agentia Gheorgheni in valoare de 16.000 lei, din care suma de 12.000 lei i-a fost predata inculpatului I.Z..
La data de 01.04.2006, inculpatul I.Z. a emis o adeverinta de salarizare fictiva pentru inculpatul C.C.C., utilizata de acesta pentru contractarea unui credit in valoare de 20.000 lei.
Aceasta situatie de fapt rezulta atat din probele administrate in cursul urmaririi penale, cat si din recunoasterea inculpatilor S.M., a inculpatului G.M., B.I., a inculpatului P.C. (f. 241), cat si din declaratia inculpatului S.M.S., care in declaratia data la data de 10.06.2010 (f. 112 vol. III) a descris in amanunt modul de operare al acestora.
In ceea ce priveste declaratia martorei I.S. (f. 42), instanta a inlaturat-o, apreciind-o nesincera, avand in vedere interesul pe care aceasta il are in cauza, fiind sotia inculpatului I.Z..
In ceea ce priveste declaratia martorei N.E. (f. 54), instanta a apreciat ca aceasta nu este concludenta in cauza, martora fiind angajata la firma ce presta servicii de contabilitate pentru societatea comerciala administrata de inculpatul I.Z., martora completand adeverintele de salariu, pe baza actelor contabile, fara insa a cunoaste situatia de fapt din firma, si fara a avea contact personal cu angajatii, pentru a putea afirma ca acestia au desfasurat sau nu activitati in cadrul firmei, in mod real.
Fata de cele expuse, instanta a dispus condamnarea inculpatilor, la individualizarea pedepselor aplicate, luand in considerare atitudinea acestora din cursul urmaririi penale si din faza cercetarii judecatoresti, precum si imprejurarile ca inculpatul I.Z. este recidivist postcondamnatoriu, inculpatii S.M., S.M.S. au recunoscut faptele, similar inculpatul P.C., suplimentar, acesta neavand nici antecedente penale; iar inculpatul B.I. nu are antecedente penale, dar s-a sustras de la judecata.
Prima instanta nu a motivat modalitatea de individualizare judiciara a pedepselor stabilite inculpatului G.M., modalitatea de solutionare a actiunilor civile, acordarea cheltuielilor judiciare si cuantumul acestor cheltuieli.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii de parte civila a E.K. Romania SRL., instanta de prim grad a respins-o, avand in vedere ca BCR Asigurari S.A, in temeiul contractului de asigurare RCC007 a achitat catre BCR Sucursala Gheorgheni, BCR Asigurari SA, sumele platite de aceasta, cu titlu de indemnizatie de asigurare.
La data de 13.01.2010, prin inscrisul depus la dosarul cauzei, partea civila BCR Asigurari S.A. a invederat instantei ca si-a schimbat denumirea in BCR A.V.I.G. SA (f. 41 vol. III).
BCR A.V.I.G. SA a cesionat creantele catre IFN Next Capital Finance, care le-a cesionat catre EOS Finance GMBH si care a mandatat E.K. Romania sa reprezinte societatea in proces.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs inculpatii P.C. si G.M..
In motivarea recursurilor, inculpatii contesta legalitatea si temeinicia hotararii Judecatoriei Gheorgheni.
Din perspectiva legalitatii, inculpatul P.C. sustine ca urmarirea penala efectuata fata de el este ilegala, intrucat nu a fost niciodata chemat si ascultat dupa declansarea procesului penal. In plus, ambii inculpati afirma ca, desi aflati in situatii similare, au fost supusi unui tratament procesual diferentiat, in conditiile in care fata de inculpatul P. s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, insa inculpatul G.M. a fost trimis in judecata si condamnat pentru comiterea acestei infractiuni. Totodata, prima instanta a admis actiunea civila a E.K. Romania S.R:L., cu toate ca aceasta societate nu are calitate procesuala activa in cauza.
Din perspectiva temeiniciei, inculpatii sustin ca nu sunt vinovati de comiterea infractiunilor de uz de fals (inculpatul P.), uz de fals si inselaciune (inculpatul G.). Ei au fost angajati ai CS S.&Zo S. S.R.L. si au primit efectiv de la aceasta societate salariul mentionat in adeverintele utilizate pentru obtinerea creditelor bancare, prin urmare, nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestor infractiuni.
Suplimentar, daca instanta va ajunge la concluzia intrunirii conditiilor condamnarii inculpatului G.M., acesta solicita ca pedepsele stabilite pentru uz de fals si inselaciune sa-i fie contopite cu pedeapsa de un an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 143/2009 a Judecatoriei Gheorgheni, din executarea careia a fost liberat conditionat la data de 23 august 2011.
Analizand recursurile pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 1419/234/2008 al Judecatoriei Gheorgheni, a motivelor invocate, a sustinerilor si concluziilor recurentilor si ale reprezentantului Ministerului Public, precum si din oficiu, in limitele efectelor devolutiv si neagravarii situatiei in propria cale de atac, se retin urmatoarele:
Efectul extensiv al recursurilor inculpatilor P.C. si G.M.. Caracterul admisibil al recursurilor celor doi inculpati atrage examinarea acestora prin extindere si la inculpatii S.M.S. (caruia i s-a stabilit o pedeapsa in alte limite decat cele prevazute de lege), S.M. si B.I.. Fata de ultimii doi, extinderea opereaza numai in ceea ce priveste latura civila a cauzei, aspectele dezlegate in latura penala a procesului in privinta celor doi, ramanand definitive prin neexercitarea de catre acestia ori de procuror a caii ordinare de atac.
Asupra temeiniciei recursurilor pendinte. Constatam ca recursurile promovate in cauza de inculpatii P.C. si G.M. impotriva sentintei penale nr. 228/26 noiembrie 2010 a Judecatoriei Gheorgheni sunt fondate, iar aspectele pe care le vom expune in cele ce urmeaza determina, in temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d C. pr. pen., admiterea cailor de atac, cu consecintele casarii partiale a hotararii primei instante si rejudecarii in recurs a pricinii, in urmatoarele limite:
a) Potrivit art. 76 alin. 1 C. pen., in cazul in care exista circumstante atenuante, indiferent daca acestea sunt legale sau judiciare, pedeapsa principala pentru persoana fizica se reduce sau se schimba (s.n.) in functie de ipotezele mentionate in continuare in text. Prin urmare, daca exista numai circumstante atenuante, nu si de agravare, instanta are obligatia si nu facultatea sa reduca ori sa schimbe pedeapsa principala.
Pentru infractiunea de uz de fals, cand este folosit un inscris sub semnatura privata, art. 291 teza a doua C. pen. prevede pedeapsa inchisorii in limite cuprinse intre 3 luni si 2 ani sau amenda. Daca instanta aplica pedeapsa amenzii, limitele acesteia, potrivit art. 63 alin. 3 teza a doua C. pen. sunt intre 500 lei si 30.000 lei. Daca, fata de o persoana acuzata de savarsirea acestei infractiuni, instanta s-a oprit asupra pedepsei amenzii si sunt aplicabile circumstante de atenuare, atunci devine incident art. 76 alin. 1 lit. f C. pen., potrivit caruia pedeapsa se coboara sub minimul special (adica sub 500 lei, in cazul de fata), pana la 150 lei.
In prezenta cauza, cum am aratat mai sus, infractiunea de uz de fals nu a fost savarsita de catre inculpatii P.C., S.M.S. si G.M. in vreuna din circumstantele agravante legale sau judiciare, iar Judecatoria Gheorgheni, a inteles sa retina in favoarea primului circumstanta atenuanta judiciara prevazuta de art. 74 alin. 1 lit. a C. pen. si in beneficiul ultimilor doi atenuanta optionala prevazuta de art. 74 alin. 1 lit. c C. pen.
In acelasi timp, din maniera sumara in care prima instanta a motivat operatiunea de individualizare a pedepselor fixate in sarcina inculpatilor S.M.S. si G.M. si din omisiunea judecatoriei de a indica in mod complet temeiul legal al reducerii pedepsei, in expunere sau in dispozitivul hotararii, nu rezulta daca instanta de prim a ales in privinta celor doi pedeapsa inchisorii pe care a schimbat-o in amenda, potrivit art. 76 alin. 1 lit e C. pen., sau pedeapsa amenzii, pe care trebuia sa o reduca dupa imperativele art. 76 alin. 1 lit. f C. pen.
In absenta unui recurs al procurorului si in prezenta acestor incertitudini, termenii sentintei penale in discutie nu pot fi interpretati decat in favoarea inculpatilor S.M.S. si G.M. si in sensul ca pedeapsa pe care judecatoria a inteles sa o impuna acestora a fost amenda si nu inchisoarea.
In circumstantele de mai sus, cuantumul amenzii trebuia determinat sub minimul special, care este 500 lei. Or, prima instanta a aplicat celor doi cate o pedeapsa de 1.500 lei, peste acest minim.
In plus, inculpatului P. i-a aplicat inchisoarea de 3 luni, la minimul special, desi, retinandu-i circumstante atenuante, pedeapsa trebuia aplicata sub acest minim. In orice caz, la operatiunea de individualizare a pedepselor, judecatoria nu a dat o eficienta adecvata si echilibrata circumstantelor personale ale inculpatilor P.C., S.M.S. si G.M.. Astfel, desi, sub aspect obiectiv, gradul de pericol social al infractiunii de uz de fals este identic in privinta celor trei, din punct de vedere subiectiv, exista particularitati care impun examinarea distincta a situatiei inculpatului P. de cea a inculpatilor S. si G.
Astfel, inculpatul P. este la prima confruntare cu legea penala, iar dupa savarsirea infractiunii de uz de fals care se judeca, el nu a mai reiterat comportamentul ilicit. In schimb, desi initial a recunoscut comiterea faptei, ulterior, in fata instantei el a negat-o. Aceasta conduita nu-l poate prejudicia insa, din moment ce nu a incercat cu nimic sa zadarniceasca aflarea adevarului sau sa impinga autoritatile judiciare pe piste de cercetare mincinoase, ci a reprezentat modalitatea in care el a inteles sa-si exercite drepturile apararii.
Separat de situatia inculpatului P., inculpatii S. si G., desi au recunoscut constant comiterea infractiunii de uz de fals, ei nu se afla la primul ilicit penal, ambii reiterand comportamentul infractional. Cu toate acestea, ei au beneficiat in fata prime instante de un tratament sanctionator mai bland, fiind condamnati la pedeapsa amenzii, in timp ce d-l P.C. la pedeapsa inchisorii.
Dezechilibrul creat intre acesti inculpati, precum si imprejurarea ca li s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prescrise de lege pot fi corectate in al doilea grad. Astfel, in rejudecare, vom da eficienta criteriilor prevazute de art. 72 C. pen., dar si principiului neagravarii situatiei in propria cale de atac. In acest sens, constatam mai intai gradul de pericol social concret al infractiunii de uz de fals savarsite, imprejurarile comiterii activitatii infractionale, motivele si consecintele utilizarii inscrisurilor false. Observam apoi, persoana celor trei inculpati, trasaturile distinctive fiind enuntate mai sus, precum si faptul ca acestia au beneficiat in prim grad de circumstante atenuante judiciare si numai inculpatii P. si G. au atacat hotararea de condamnare.
In considerarea ideilor dezvoltate anterior, vom aplica inculpatului P.C. o pedeapsa de 400 lei amenda pentru savarsirea infractiunii de uz de fals, prev. de art. 291 alin. 1 C. pen., cu retinerea art. 74 alin. 1 lit. a C. pen. si aplicarea art. 76 alin. 1 lit. f C. pen. si art. 63 alin. 1 si 2 teza a II-a C. pen.
Neagravarea situatiei in propriul recurs justifica suspendarea si de catre instanta de control a executarii pedepsei aplicate, pe durata unui termen de incercare de un an, de aceasta masura de individualizare a executarii pedepsei inculpatul beneficiind si in prim grad.
Vom condamna pe inculpatii G.M. si S.M.S. la pedepse de cate 450 lei amenda pentru savarsirea de fiecare dintre ei a infractiunii de uz de fals, prev. de art. 291 alin. 1 C. pen., cu retinerea art. 74 alin. 1 lit. c C. pen. si aplicarea art. 76 alin. 1 lit. f C. pen. si art. 63 alin. 1 si 2 teza a II-a C. pen.
In cazul inculpatului G.M., fiind concurente infractiunile de uz de fals si inselaciune deduse judecatii, in baza art. 34 lit. d C. pr. pen. cu referire la art. 33 lit. a C. pen., vom contopi pedeapsa de 450 lei amenda stabilita prin prezenta decizie cu pedeapsa de 6 luni inchisoare stabilita prin sentinta penala atacata si vom aplica pedeapsa de 6 luni inchisoare.
b) Inculpatii P.C., S.M.S., S.M. si B.I. au fost trimisi in judecata numai pentru savarsirea infractiunii de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., infractiune de pericol si nu de rezultat, ceea ce inseamna ca utilizarea unui inscris fals nu este apta sa produca o paguba in patrimoniul vreunei persoane fizice sau juridice, o asemenea dauna putand fi cauzata prin savarsirea unei infractiuni scop, daca, bine-nteles acea infractiune este la randul ei una materiala. In ciuda naturii infractiunii deduse judecatii, in cazul celor patru inculpati si in absenta oricarei motivari, acestia au fost obligati sa repare paguba alegata de partea civila E.K. ROMANIA SRL.
In rejudecare, acest viciu va fi reparat, respingand ca neintemeiata in procesul penal actiunea civila exercitata impotriva inculpatilor P.C., S.M.S., S.M. si B.I. de catre partea civila E.K. ROMANIA SRL.
Desigur, nimic nu o impiedica pe partea civila sa se adreseze la instanta civila cu o actiune separata indreptata impotriva celor patru.
c) Indeplinesc conditiile de legalitate si temeinicie dispozitiile din hotararea atacata, vizand:
-respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale a partii civile E.K. SRL;
-modalitatea de solutionare a actiunii penale puse in miscare fata de inculpatii I.Z., S.M. si G.M., fata de acesta din urma in privinta infractiunii de inselaciune;
-impunerea si natura pedepsei accesorii fixate in sarcina inculpatilor I.Z., S.M. si G.M., ei fiind nedemni de exercitiul drepturilor electorale, in raport de natura si gravitatea infractiunilor care li se reproseaza, caracterul organizat al activitatii infractionale desfasurate de acestia si persoana lor.
-modalitatea de solutionare a actiunii civile indreptate impotriva inculpatului G.M.. Omisiunea primei instante de a motiva solutia adoptata asupra laturii civile poate fi complinita in al doilea grad. Astfel, constatam ca, in cauza sunt indeplinite conditiile angajarii raspunderii civile delictuale a inculpatului G.M., in situatia in care acesta, prin savarsirea, cu vinovatia specifica, a infractiunii de inselaciune a cauzat partii civile un prejudiciu care se ridica la paguba efectiv produsa constand in valoarea creditului obtinut prin inducerea in eroare a bancii prin efectuarea de manopere dolosive ilustrate in utilizarea unui inscris fals -adeverinta de salariu, piesa esentiala pentru acordarea creditului. Creditul a fost acoperit de catre societatea de asigurare, care, la randul sau, a cesionat creanta in favoarea partii civile E.K. Romania S.R.L. I.B.C. La paguba efectiv cauzata, se adauga folosul nerealizat de partea civila, constand in dobanda legala calculata la aceasta suma.
-respingerea cererii de constituire de parte civila a B.C.R. A.V.I.G.;
-obligarea inculpatilor la suportarea cheltuielilor judiciare si cuantumul acestor cheltuieli stabilit in sarcina fiecarui inculpat.
Asupra motivelor de recurs ale inculpatilor P.C. si G.M., nu le vom primi pentru urmatoarele considerente:
a) In cursul urmaririi penale, ascultarea inculpatului major, care nu se afla in vreuna din situatiile prevazute de art. 171 alin. 2 C. pr. pen. sau alte cazuri de asistenta juridica obligatorie dintre cele prevazute de lege, este ocrotita sub sanctiunea nulitatii relative, prevazute de art. 197 alin. 1 C. pr. pen., care trebuie invocata in termenul prevazut de art. 197 alin. 4 C. pr. pen., iar cel care o ridica este tinut sa dovedeasca vatamarea procesuala care i s-a produs. Inculpatul P.C. nu a invocat omisiunea audierii lui in faza prealabila judecatii la primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita in fata primei instante, ci abia in recurs. In plus, el nu a indicat si nu a dovedit vreo vatamare procesuala cauzata de lipsa audierii sale in cursul urmaririi penale.
b) Din perspectiva infractiunii de inselaciune, inculpatii P.C. si G.M. nu sunt in situatii identice, fata de primul procurorul stabilind cu autoritate relativa de lucru judecat ca nu sunt indeplinite elementele constitutive ale acestei infractiuni, asa incat nu l-a trimis in judecata si pentru comiterea infractiunii de inselaciune, instanta nefiind sesizata decat cu uzul de fals. Fapta de inselaciune a celui de al doilea, desi comisa prin mijloace de operare aproape identice, este totusi distincta de a primului, iar vinovatia este individuala si, cum vom preciza in continuare, ea exista, a fost savarsita de inculpat si a fost comisa cu vinovatia specifica.
c) E.K. Romania S.R.L. IRIDE Business Center are calitate procesuala activa in cauza, intrucat, asa cum subliniam anterior, intre BCR Asigurari SA (in prezent B.C.R. A.V.I.G.) si E.K. Romania S.R.L. IRIDE Business Center s-a incheiat un contract de cesiune a creantei avand ca obiect, intre altele, si cesionarea creantei debitorului G.M. (f.23, dosar urmarire penala). Prin urmare, E.K. Romania S.R.L. IRIDE Business Center s-a subrogat in drepturile cedentei, fiind indreptatita sa stea in procesul penal ca parte civila in actiunea civila indreptata impotriva inculpatului G.M.. Nu vom mai analiza calitatea procesuala activa a acestei persoane juridice in formularea si exercitarea actiunii civile impotriva inculpatului P.C., din moment ce o asemenea actiune in procesul penal oricum este sortita esecului, avand in vedere natura infractiunii pentru care acest inculpat a fost trimis in judecata si pentru motivele exprimate sub punctul 3.2. lit. b).
d) Declaratiile inculpatilor, vazand caracterul divizibil si retractabil al declaratiilor de inculpati, depozitiile martorilor ascultati in cauza, exceptand martorele I.S. si N.E., inscrisurile aflate la dosarul cauzei confirma ca faptele de uz de fals (reprosata inculpatului P.C.), uz de fals si inselaciune (reprosate inculpatului G.M.) exista, ele au fost comise de catre cei doi si au fost savarsite cu vinovatia specifica, fiind astfel indeplinite conditiile condamnarii acestora. Cat priveste sustinerile inculpatului P.C., in examenul probelor, pentru indeplinirea elementelor constitutive ale infractiunii de uz de fals, nu intereseaza ca acesta a prestat efectiv o anumita activitate in cadrul societatii SC S.&ZO S. S.R.L. Ditrau, incepand cu luna martie 2005, de vreme ce in perioada de referinta decembrie 2004-februarie 2005 a fost doar scriptic angajatul societatii si nu a primit remuneratia mentionata in adeverinta utilizata la unitatea bancara in vederea obtinerii creditului. Or, aceste aspecte, necontestate de inculpat in declaratia sa initiala si confirmate de scriptele existente la dosar, prezinta importanta pentru realizarea elementului material al laturii obiective a infractiunii de uz de fals.
e) Cererea de modificare a pedepselor formulata de inculpatul G.M. abia in recurs, la randul ei, nu poate fi primita, avand in vedere cele statuate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectiile Unite, prin decizia nr. LXX/15 octombrie 2007 pronuntata in recurs in interesul legii (publicata in "Monitorul oficial al Romaniei", partea I, nr. 539/17 iulie 2008), potrivit carora "instantele de control judiciar nu pot dispune direct in caile de atac contopirea pedepsei aplicate pentru infractiunea care a facut obiectul judecatii cu pedepse aplicate infractiunilor concurente, pentru care exista o condamnare definitiva, in cazul in care contopirea nu a fost dispusa de catre prima instanta". In orice caz, pentru modificarea pedepselor in sensul solicitat in recurs, inculpatul are deschisa calea separata prescrisa de art. 449 C. pr. pen.