Act sexual cu un minor. Viol. Distinctii.
Art. 197 Cod penal; art. 198 Cod penal.
Infractiunea de viol se realizeaza, din punct de vedere al laturii obiective, prin modalitati alternative, si anume constrangere - fizica sau morala sau profitand de neputinta victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa, fiind vorba despre un raport sexual realizat fara consimtamant, respectiv prin incalcarea libertatii si inviolabilitatii sexuale a victimei.
Pe de alta parte, infractiunea de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 C.pen., presupune realizarea raportului sexual cu un minor care nu a implinit varsta de 15 ani, insa cu consimtamantul acestuia.
Varsta victimei poate constitui un criteriu pentru a incadra fapta fie in infractiunea prev. de art. 198 C.pen., fie in cea prev. de art. 197 C.pen., insa starea de neputinta a victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa trebuie stabilita in concret, de la caz la caz, iar nu prezumata.
Sectia pentru cauze cu minori si de familie - Decizia penala nr. 70/21 martie 2011
Prin sentinta penala nr. 487/2010 Judecatoria Deva a respins cererea de schimbarea a incadrarii juridice a faptei din infractiunea de act sexual cu un minor prev. de art. 198 al. 2 Cod penal in infractiunea de viol prev. de art. 197 al. 1 Cod penal.
A condamnat pe inculpatul J.V. la o pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru infractiunea de act sexual cu minor, prev. de art. 198 al. 1 C. penal, cu aplic. art. 41 al.2 C. penal si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II si lit. b si lit. e Cod penal pe durata unui termen de incercare de 3 ani.
A privat pe inculpat de exercitiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza II si lit. b si lit. e Cod penal.
A obligat pe inculpat la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila C.M.G. prin reprezentant C.M.
In baza disp art. 191 al. 1 C.pr.pen. a obligat pe inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
La data de 10.03.2009 Postul de politie S. a fost sesizat prin plangere de catre numitul C.M. cu privire la faptul ca fiica sa in varsta de 12 ani C.M.G. a fost victima abuzurilor sexuale, savarsite cu acordul ei, de catre cinci invinuiti, in perioada august 2008- februarie 2009.
In urma verificarilor efectuate a rezultat urmatoarea stare de fapt:
Familia C. locuieste in satul P., invecinandu-se cu familia B., care au un numar de 10 copii. Intrucat fetele acestei familii sunt de varste apropiate cu cea a partii vatamate, aceasta din urma mergea des in vizita pentru a se juca impreuna. In apropiere, respectiv la fostele grajduri CAP locuieste singur inculpatul J.V. de 53 ani.
In data de 10.03.2009 mama partii vatamate a avut o discutie cu aceasta, observand ca nu mai foloseste absorbante intime. Cu aceasta ocazie, partea vatamara C.M.G. a relatat mamei sale ca in urma cu cateva luni a inceput sa intretina relatii sexuale cu inculpatul J.V. si cu patru dintre baietii familiei B., precizand ca relatiile sexuale au avut loc impotriva vointei ei. Urmare acestor relatari parintii partii vatamate au depus o plangere la Postul de politie S. Cei cinci invinuiti au recunoscut ca au intretinut relatii sexuale cu partea vatamata, insa acestea au avut loc de comun acord, mai mult partea vatamata a fost cea care le-a propus acest lucru.
Partea vatamata C.M.G. a fost prezentata pentru consultatie de specialitate la Serviciul Judetean de Medicina Legala Hunedoara, ocazie cu care s-a stabilit ca prezinta deflorare completa, iar pe corp nu sunt prezente urme de violenta.
S-a stabilit ca partea vatamata vizita des familia B., intrucat era in relatii amicale cu copiii acestei familii. Invinuitii au declarat ca aproape de fiecare data, partea vatamata avea o vestimentatie sumara, spre exemplu purta o fusta fara a avea lenjerie intima, stand in pozitii care permiteau vizualizarea zonelor intime. Totodata au mai declarat ca au intretinut relatii sexuale cu partea vatamata la domiciliul lor sau al acesteia. De regula partea vatamata mergea la un moment dat la baie, aparand ulterior dezbracata complet, dupa care intretinea relatii sexuale cu invinuitii, acest lucru avand loc cu mai multe ocazii si uneori foloseau prezervative. In plus, uneori partea vatamata era cea care, in timpul raportului sexual statea deasupra, ceea ce exclude in mod total ideea ca fapta invinuitilor ar avea macar tangential legatura cu fapta de viol.
In ceea ce priveste pe inculpatul J.V., s-a retinut ca acesta a recunoscut ca a avut relatii sexuale in mai multe randuri cu C.M.G. Potrivit declaratiei sale, partea vatamata a fost cea care propunea intalnirile, modalitatea de comunicare fiind directa sau prin telefon cu privire la locul intalnirii, relatiile sexuale dintre cei doi avand loc la fostele grajduri CAP, locuinta partii vatamate precum si la locuinta familiei B.
Aspectul referitor la comportamentul si vestimentatia partii vatamate a fost relevat si in declaratiile martorelor B.C.F. de 13 ani si B.M.S. de 14 ani. Acesteia din urma partea vatamata i-a relatat despre relatia sa cu inculpatul J.V., despre care spunea ca este indragostita, iar acesta ii cumpara carduri de reincarcare a telefonului mobil, pentru a putea tine legatura.
Partea vatamata a fost prezentata pentru control ginecologic la un cabinet de specialitate unde s-a stabili ca este insarcinata, la scurt timp intervenindu-se pentru intreruperea sarcinii.
In cursul declaratiilor, inculpatul J.V. a aratat ca a intretinut relatii sexuale cu partea vatamata de circa 5 ori in perioada aratata.
Prima instanta a retinut ca in drept, faptele inculpatului J.V., care in perioada august 2008-februarie 2009, in baza aceleiasi rezolutii infractionale a intretinut raporturi sexuale de mai multe ori cu partea vatamata C.M.G., in varsta de 12 ani, cu acordul acesteia, constituie infractiunea de act sexual cu un minor in forma continuata, prev. de art. 198 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p.
S-a retinut ca raportat la probatiunea administrata, precum si la atitudinea adoptata de catre inculpat si partea civila nu se poate dispune schimbarea incadrarii juridice in infractiunea de viol, prev. de art. 197 alin. 1 C.p. astfel cum a solicitat partea civila, deoarece relatiile sexuale nu au avut loc prin constrangere, element definitoriu in retinerea infractiunii de viol, prev. de art. 197 alin. 1 C.p., ci cu acordul parti civile. S-a apreciat relevanta si atitudinea partii civile dupa primul act sexual cu inculpatul, care, in loc sa evite intalnirile cu acesta a mers in continuare sa se joace cu fetele din curtea vecina, unde stia ca va veni si inculpatul. Or, daca raportul sexual ar fi avut loc prin constrangere sau profitand de imposibilitatea acesteia de a se apara sau de a-si exprima vointa, cu siguranta partea civila nu ar fi continuat aceleasi obiceiuri anterioare.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel partea civila C.M.G., prin reprezentant legal, solicitand desfiintarea sentintei atacate, schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de act sexual cu un minor prev. si ped. de art. 198 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, in infractiunea de viol, prev. de art. 197 al. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, avand in vedere ca in perioada in care inculpatul a intretinut relatii sexuale cu partea vatamata, aceasta avea varsta de 11 ani, iar consimtamantul exprimat de aceasta nu era valabil.
Pe latura civila a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 50.000 lei, daune morale, avand in vedere efectele starii de graviditate asupra sanatatii partii vatamate dar si locul psihic la care a fost expusa aceasta.
De asemenea, a declarat apel impotriva aceleiasi sentinte inculpatul J.V., care a solicitat desfiintarea sentintei atacate, diminuarea pedepsei aplicate de prima instanta si suspendarea conditionata a executarii pedepsei astfel diminuate, aratand ca scopul pedepsei poate fi atins si fara privarea sa de libertate, ca inculpatul nu a folosit impotriva partii vatamate constrangeri sau violente , ca s-a ajuns la situatia retinuta de instanta si ca urmare a mediului promiscuu in care au trait partea vatamata si inculpatul si datorita comportamentului partii vatamate, intr-o anumita masura.
Prin decizia penala nr. 328/A/04.11.2010 pronuntata in dosarul nr. 10206/221/2009 Tribunalul Hunedoara - Sectia penala a admis apelul formulat de partea civila C.M.G. prin reprezentant legal C.M., a desfiintat partial hotararea atacata si a schimbat incadrarea juridica a faptei retinute in sarcina inculpatului J.V. din infractiunea de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 1 C.pen. cu apl. art. 41 al. 2 C.pen. in infractiunea de viol, prev. de art. 197 al. 3 C.en. cu apl. art. 41 al. 2 C.pen., art. 74 lit. a-c C.pen. si art. 76 al. 1 lit. a C.pen., dispunand condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 4 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b si e C.pen.
Au fost mentinute in rest dispozitiile sentintei atacate.
A fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul J.V. impotriva aceleiasi sentinte si a fost obligat inculpatul apelant la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in apel.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a retinut ca starea de fapt retinuta de prima instanta a fost confirmata de probele administrate, fiind pe deplin probat, ca in baza unei rezolutii infractionale unice, in mai multe imprejurari, cu acordul partii vatamate in varsta de 11 ani, inculpatul a intretinut relatii sexuale cu aceasta. In aceeasi perioada, partea vatamata a mai intretinut relatii sexuale cu acordul sau si cu alte patru persoane, fata de care s-a dispus prin rechizitoriu scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ. Urmare a acestui comportament, partea vatamata a ramas insarcinata, fiind supusa unei interventii de intrerupere a sarcinii.
Conform dispozitiilor art. 197 Cod penal, constituie infractiunea de viol "Actul sexual de orice natura cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa_".
Instanta de apel a constatat ca in perioada in care inculpatul a intretinut relatii sexuale cu partea vatamata, aceasta a avut varsta de 11 ani. In dreptul roman, se prezuma absolut lipsa totala a discernamantului oricarei persoane pana la implinirea varstei de 14 ani. Asadar, anterior varstei de 14 ani, minorul nu poate exprima un consimtamant valabil, fiind intr-o stare de imposibilitate de a-si exprima vointa in mod valabil, datorita varstei , experientei reduse de viata, etc.
In consecinta, partea vatamata minora s-a aflat in imposibilitate de a exprima un consimtamant valabil in perioada in care a intretinut relatii sexuale cu inculpatul, astfel ca a fost admis apelul declarat de partea vatamata si s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului din infractiunea de act sexual cu un minor, prev. si ped. de art. 198 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, in infractiunea de viol, prev. de art. 197 al. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, infractiune pentru care inculpatul J.V. a fost condamnat la 4 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b si lit. e Cod penal.
Impotriva acestei decizii au formulat recurs, in termenul legal, partea civila C.M.G. si inculpatul J.V., aducandu-i critici de nelegalitate si netemeinicie.
Prin recursul formulat, partea civila prin reprezentant legal a solicitat majorarea cuantumului daunelor morale acordate la suma de 50.000 lei, sustinand ca exista o disproportie intre fapta imputata inculpatului si daunele acordate de instanta de apel care, desi a schimbat incadrarea juridica a faptei in infractiunea de viol, a pastrat sumele acordate de prima instanta pentru compensarea prejudiciului moral suferit de parte.
Prin recursul formulat, inculpatul J.V. a solicitat adoptarea unei solutii de condamnare pentru infractiunea de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 C.pen., retinerea prevederilor art. 74, 76 C.pen. si aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a executarii.
A sustinut ca nu a existat nici un act de constrangere a partii vatamate, raporturile sexuale au fost consumate din initiativa si cu consimtamantul acesteia, cu atat mai mult cu cat partea vatamata a intretinut relatii sexuale cu 6 persoane intr-un interval scurt de timp.
Referitor la aplicarea dispozitiilor art. 86 ind. 1 C.pen., inculpatul a sustinut ca nu poseda antecedente penale, a recunoscut faptele comise, iar reintegrarea sa se poate realiza si fara privare efectiva de libertate.
Prin decizia penala nr. 70/21.03.2011 Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia pentru cauze cu minori si de familie a admis recursul formulat de inculpatul J.V., a casat decizia penala nr. 328/A/04.11.2010 a Tribunalului Hunedoara - Sectia Penala si a mentinut sentinta penala nr. 487/20.04.2010 pronuntata de Judecatoria Deva in dosarul nr. 10206/221/2009.
In baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea a respins ca nefondat recursul declarat de partea civila C.M.G. prin reprezentant legal C.M. impotriva aceleiasi decizii penale.
Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea a retinut ca probatoriul administrat in cauza a relevat faptul ca in perioada august 2008 - februarie 2009, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, inculpatul J.V. a intretinut raporturi sexuale cu partea vatamata C.M.G., in varsta de 12 ani, stare de fapt corect relevata de primele instante si necontestata de parti.
Ceea ce a dat nastere unor interpretari diferite a fost incadrarea juridica a faptelor inculpatului J.V., in acceptiunea acuzarii si a primei instante fiind vorba despre infractiunea de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 al. 2 C.pen. cu apl. art. 41 al. 2 C.pen., iar in opinia instantei de apel infractiunea de viol, prev. de art. 197 al. 3 C.pen. cu apl. art. 41 al. 2 C.pen.
Curtea a retinut ca infractiunea de viol se realizeaza, din punct de vedere al elementului material al laturii obiective, prin modalitati alternative, si anume constrangere - fizica sau morala sau profitand de neputinta victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa, fiind vorba despre un raport sexual realizat fara consimtamant, respectiv prin incalcarea libertatii si inviolabilitatii sexuale a victimei.
Pe de alta parte, infractiunea de act sexual cu un minor, prev. de art. 198 C.pen., presupune realizarea raportului sexual cu un minor care nu a implinit varsta de 15 ani, insa cu consimtamantul acestuia.
S-a retinut ca singurul considerent avut in vedere de instanta de apel in momentul in care a schimbat incadrarea juridica a faptei inculpatului in infractiunea de viol a fost imposibilitatea partii vatamate de a exprima un consimtamant valabil la consumarea actului sexual, intrucat in dreptul roman se prezuma absolut lipsa totala a discernamantului oricarei persoane pana la implinirea varstei de 14 ani, partea vatamata avand varsta de 11 ani la momentul consumarii raporturilor sexuale cu inculpatul.
Curtea a constatat ca acest argument nu este suficient pentru a incadra fapta inculpatului in infractiunea de viol, comisa in modalitatea profitarii de imposibilitatea partii de a-si exprima vointa. Prezumtia lipsei discernamantului opereaza in ceea ce priveste minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si au comis fapte prevazute de legea penala, insa in cazul infractiunii prev. de art. 198 C.pen., minora are calitate de parte vatamata, iar nu de faptuitor.
Sub un alt aspect, astfel cum s-a statuat si in literatura de specialitate, varsta victimei poate constitui un criteriu pentru a incadra fapta fie in infractiunea prev. de art. 198 C.pen., fie in cea prev. de art. 197 C.pen., insa starea de neputinta a victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa trebuie stabilita in concret, de la caz la caz, existand posibilitatea ca o persoana sub 15 ani sa se gaseasca intr-o asemenea stare, dupa cum este la fel de posibil ca victima - chiar daca nu a implinit varsta de 12 ani - sa aiba aptitudinea de a se apara si de a-si exprima vointa.
Analizand datele concrete existente in cauza, Curtea a retinut ca in perioada supusa atentiei partea vatamata minora a intretinut relatii sexuale nu numai cu inculpatul, ci si cu numitii B.F.C., B.A.C., B.G.M. si B.P.O., fata de care, prin rechizitoriu, s-a dispus o solutie de scoatere de sub urmarire penala pentru infractiunea prev. de art. 198 C.pen. si de aplicare a unei sanctiuni cu caracter administrativ, solutie ramasa definitiva prin sentinta penala nr. 245/22.02.2011 a Judecatoriei Deva.
Din depozitiile acestora, coroborate cu declaratiile martorilor audiati in cauza si ale inculpatului J.V., a rezultat ca initiativa raporturilor sexuale a apartinut de multe ori minorei, care venea sumar imbracata la locuinta acestora, persoanele audiate excluzand consumarea actului sexual prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei de a-si exprima vointa.
De asemenea, martorele B.C.F. si B.M.S., minorele cu care partea vatamata se juca, au relatat ca aceasta le-a povestit despre relatia avuta cu inculpatul J.V., despre care sustinea ca este indragostita.
Avand in vedere aceste imprejurari, precum si faptul ca minora parte vatamata a relatat mamei sale despre consumarea raporturilor sexuale cu inculpatul J.V. si cu cei patru faptuitori doar dupa ce aceasta s-a sesizat ca minora nu mai foloseste absorbante intime, Curtea apreciaza ca teza intretinerii relatiilor sexuale cu partea vatamata profitand de imposibilitatea acesteia de a-si exprima vointa nu isi gaseste suport in elementele probatorii existente in cauza.
Nu este lipsita de relevanta depozitia faptuitorului B.G.M., care a aratat ca inca din cursul lunii aprilie 2008 a intretinut relatii sexuale cu minora, motiv pentru care nu se poate sustine ca la momentul la care si inculpatul J.V. a avut raporturi sexuale cu partea vatamata, aceasta din urma nu avea reprezentarea sau nu cunostea semnificatia acestor fapte.
Sub acest aspect, Curtea apreciaza fondate criticile aduse de recurentul inculpat deciziei atacate, corecta incadrare juridica a faptei fiind cea prevazuta de art. 198 al. 1 C.pen. cu apl. art. 41 al. 2 C.pen., solutia adoptata de prima instanta fiind cea corespunzatoare.
In ceea ce priveste sanctiunea aplicata inculpatului, Curtea a retinut ca pedeapsa de 3 ani inchisoare stabilita de prima instanta corespunde exigentelor prev. de art. 52 C.pen., nefiind justificata reducerea acesteia sub minimul special prevazut de lege ca urmare a retinerii circumstantelor atenuante judiciare prev. de art. 74 C.pen. si nici schimbarea modalitatii de executare.
Chiar daca inculpatul a recunoscut comiterea faptei si nu este cunoscut cu antecedente penale, nu poate fi ignorata gravitatea deosebita a faptei savarsite, urmarile avute asupra minorei parte vatamata, imprejurarea ca, la varsta de 52 ani, inculpatul trebuia sa inteleaga posibilele consecinte negative asupra dezvoltarii minorei si sa se abtina de la intretinerea de raporturi sexuale cu aceasta.
Mai mult, Curtea a retinut concluziile negative ale referatului de evaluare intocmit in cauza de Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Hunedoara, care au relevat pentru inculpat perspective reduse de reintegrare in societate, atitudinea negativa fata de munca, lipsa unor preocupari constructive si a responsabilitatilor, consumul abuziv de alcool fiind elemente care ar putea favoriza oricand reiterarea comportamentului infractional.
In consecinta, Curtea a constatat ca nu exista garantii suficiente ca, fara executarea pedepsei in regim de detentie, inculpatul ar constientiza gravitatea faptelor savarsite, iar scopul preventiv si coercitiv al sanctiunii ar fi atins.
In consecinta, pentru considerentele expuse, in temeiul art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. a C.pr.pen., Curtea a admis recursul formulat de inculpatul J.V., a casat decizia penala nr. 328/A/04.11.2010 a Tribunalului Hunedoara - Sectia Penala si a mentinut sentinta penala nr. 487/20.04.2010 pronuntata de Judecatoria Deva in dosarul nr. 10206/221/2009.