Suspendare executare act administrativ - intrunirea celor doua cerinte prevazute de art.14 din Legea nr. 554/2004, respectiv, existenta „cazului bine justificat si a pagubei iminente”.
Constata ca prin sentinta civila nr. 1717/CA/19.03.2012 pronuntata de Tribunalul Brasov –sectia a II –a civila de contencios administrativ si fiscal s-a admis cererea formulata de reclamantii PN si NDM in contradictoriu cu paratul Primarul Municipiului B si, in consecinta s-a suspendat executarea Dispozitiilor nr. 4725 si nr. 4726, ambele emise de parat la data de 01.11.11 pana la solutionarea definitiva si irevocabila a dosarului 6/62/2012, cu privire la masura dispusa prin art. 3 si a obligat paratul sa achite fiecarui reclamant suma de 804,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut ca sunt aplicabile in speta dispozitiile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, pe care le-a citat.
Din interpretarea coroborata a prevederilor art. 15 al. 1 si art. 14 al. 1 din Leg. 554/2004, rezulta ca, pentru suspendarea executarii unui act administrativ, pe langa cerinta initierii procedurii de anulare a actului administrativ – indeplinita in cauza, este necesar a fi intrunite, cumulativ, alte doua conditii: existenta unui caz bine justificat si iminenta producerii unei pagube care, astfel, poate fi prevenita. Cele doua conditii, prin tonul lor restrictiv-imperativ, denota caracterul de exceptie al masurii suspendarii executarii actului administrativ, presupunand, asadar, dovedirea efectiva a unor imprejurari conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care sa fie de natura a argumenta existenta „unui caz bine justificat” si a „iminentei producerii pagubei”.
In sensul Legii contenciosului administrativ Nr. 554/2004, cazurile bine justificate reprezinta acele imprejurari legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ, iar paguba iminenta consta in prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public, astfel cum se prevede prin art. 2 lit. t) si s).
Tribunalul a retinut ca intre parti s-au purtat mai multe litigii incepand cu anul 2009 cu privire la preluarea de catre R A P K RA B, a salvatorilor montani incadrati la Biroul Salvamont din cadrul Primariei B.
Astfel, prin Sentinta Civila nr. 680/23.06.2009 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 1647/62/2009 a fost anulata, in parte, HCL 716/29.09.2008 referitor la preluarea de catre R P L P K RA B, prin transfer in interesul serviciului, a salvatorilor montani incadrati la Biroul Salvamont din cadrul Primariei B, precum si cu privire la excluderea din cadrul organigramei aparatului de specialitate si statului de functii organizate de catre Consiliul Local B pentru Primarul Mun. B a serviciului de salvatori montani. Totodata, Consiliul Local B a fost obligat la indeplinirea obligatiei legale de includere, prin hotarare, in organigrama aparatului de specialitate al Primarului Mun. B a SPS, precum si la includerea in statul de functii al aceluiasi aparat de specialitate a functiei de salvamont montan. Solutia pronuntata a fost mentinuta prin Decizia nr. 809/R/19.11.2009 de Curtea de Apel Brasov.
Prin Sentinta Civila nr. 1795/CA/11.04.2011 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 12166/62/2010 a fost anulat in parte HCL 424/30.07.2010 emis de Consiliul Local B cu privire la art. 1 si 2, in ceea ce priveste restructurarea compartimentului salvamont prin excluderea functiei de salvamont montan. Paratul Consiliul Local B a fost obligat sa includa, in organigrama aparatului de specialitate al Primarului Mun. B si in statul de functii al Primarului, functia de salvator montan. Au fost anulate dispozitiile nr. 6561 si 6562 si s-a dispus reintegrarea reclamantilor P N si N D M in cadrul serviciului public salvamont, cu obligarea paratilor la plata de despagubiri si cheltuieli de judecata catre reclamanti. Curtea de Apel Brasov, prin Decizia nr. 1793/R/20.09.2011 a admis recursul si a modificat sentinta doar cu privire la despagubirile acordate.
Prin HCL 63/11.02.2011 s-a aprobat organigrama aparatului de specialitate al Primarului Mun. B pentru anul 2011 si statul de functii. Prin Decizia nr. 323/R/27.01.2012, Curtea de Apel Brasov, admitand recursul reclamantului P N, a dispus suspendarea executarii partiale a HCL 63/2011 cu privire la art. 1 si 2, in ceea ce priveste aprobarea lor, referitor la Compartimentul Salvamont si a functiei de referent in cadrul Compartimentului Salvamont prin excluderea din cadrul statului de functii a functiei de salvatori montani. De asemenea, s-a dispus suspendarea executarii Dispozitiei nr. 3753/2011 de detasare la RA R P P K B pana la solutionarea fondului cauzei.
Prin art. 3 din Dispozitiile nr. 4725 si 4726/01.11.2011, in ciuda litigiilor purtate intre parti, la care s-a facut referire anterior, s-a mentinut detasarea reclamantilor la R P L P K RA.
Tribunalul a apreciat ca solutii irevocabile pronuntate de instantele judecatoresti se constituie intr-un veritabil caz bine justificat, de natura a crea o indoiala serioasa asupra legalitatii art. 3 din cele doua dispozitii, privind mentinerea detasarii la R P L P K RA.
De asemenea, si conditia pagubei iminente este indeplinita, fata de imprejurarea ca reclamantii sunt detasati in cadrul unui alt serviciu decat cel din care fac parte.
Raportat considerentelor expuse, in temeiul art. 14, 15 din Legea contenciosului administrativ Nr. 554/2004, a fost admisa actiunea.
In temeiul art. 274 Cod Procedura Civila, a fost obligat paratul sa achite reclamantilor cheltuielile de judecata constand in taxa de timbru, timbru judiciar si onorariu de avocat, conform chitantelor depuse la dosar.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul Primarul municipiului B criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie in temeiul art. 304 pct. 9 si 304 indice 1 Cod procedura civila.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a aratat ca: hotararea a fost data cu aplicarea gresita a legii, nu au fost intrunite cerintele art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu s-au aratat care sunt cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente.
Aparenta de nelegalitate trebuia apreciata de catre instanta de judecata in raport cu textele de lege aplicabile in speta si in raport cu contractul de prestari servicii nr. 378/18.03.3010 incheiat intre Municipiul B si R P L P K RA, care are ca obiect „asigurarea serviciul de specialitate
salvamont pe partiile de schi si traseele montane aflate pe teritoriul administrativ al Municipiului B”. Reclamantii intimati fac in continuare parte din serviciul de salvamont aflat in subordinea Primariei B, si sunt platiti de aceasta din urma institutie, statele de plata confirmand fara echivoc acest aspect. Fata de aceasta situatie nu poate fi indeplinita conditia cazului bine justificat.
Aceasta organizare, nu incalca legea si nu incalca nici hotararile judecatoresti anterioare, compartimentul Salvamont functioneaza in subordinea Primariei, este finantat de catre aceasta, doar ca acesta functioneaza prin incheierea unui contract de prestari servicii incheiat cu R P P K RA.
Dispozitiile atacate nu vizeaza desfiintarea serviciului salvamont si nici incetarea contractului de munca al intimatilor PN si NDM, fiind o masura ce nu afecteaza in nici un fel existenta serviciului de salvamont si organizarea acestuia in vederea prestarii serviciului de salvare montana.
Art. 33 al.3 din OG nr. 58/1998, prevede ca:” functionarea activitatii desfasurate de echipele de salvare se de bugetele unitatilor administratiei locale pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea” ori in speta finantarea acestui serviciu de salvamont a fost asigurata prin incheierea de contracte civile.
Analizarea inscrisurilor depuse la dosar este necesara in vederea stabilirii aparentei de nelegalitate, iar studierea textelor legale aplicabile este posibila fara a se intra in abordarea fondului, ori prevederile art. 7 lit. b din Legea nr. 77/2003, care dau posibilitatea recurentei sa procedeze la administrarea acestui serviciu de salvamont prin incheierea de conventii civile determina imposibilitatea stabilirii unei aparente de ilegalitate a dispozitiilor atacate.
Recurentele s-au conformat atat dispozitiilor legale cat si dispozitiilor hotararii 680/CA/23.06.2009 pronuntata in dosarul nr. 1647/62/2009 de Tribunalul Brasov, doar ca Serviciul de Salvamont este asigurat prin incheierea unei conventii civile, pentru ca, serviciul salvamont ca si organizare administrativa, in prezent nu poate indeplini conditia prevazuta de lege, si anume aceea de a avea 6 persoane angajate.
Serviciul este organizat in continuare de intimate, se afla in subordinea sa si functioneaza in modalitatea incheierii unui contract de prestari servicii, incheiat la indrumarea ANSMR, dupa modelul altor orase din tara.
In prezent parata incearca sa respecte hotararile judecatoresti pronuntate anterior, si in acelasi timp sa respecte si contractul de prestari servicii care este valabil incheiat la acest moment, astfel ca singura posibilitate legala de a functiona si respecta hotararile judecatoresti pronuntate in cauza este aceea ca reclamantii sa se prezinte la serviciu si sa presteze activitatea de salvare montana in executarea contractului de prestarii servicii, prin detasare in interes de serviciu la R P K RA, urmand a fi platit de catre Primaria Municipiului B, cu sumele de bani aratate in dispozitia nr. 4725 si 4726/01.11.2011, in baza contractului din urma incheiat intre reclamanti si parata si cu respectarea atributiilor fisei postului.
Intimatii reclamanti P N si N D M au depus la dosar intampinare solicitand respingerea recursului.
Analizand actele si lucrarile dosarului, sentinta civila nr. 1717/CA/19.03.2012 pronuntata de Tribunalul Brasov raportat la motivele de recurs invocate Curtea constata ca recursul este nefondat.
Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Brasov sub nr. 865/62/2012 in data de 30.01.2012 reclamantii P N si N D Ml au solicitat in contradictoriu cu paratul Primarul municipiului B suspendarea executarii actului administrativ dispozitia nr. 4725/1.11.2011 prin care s-a dispus mentinerea detasarii numitului P N cu incepere de la data de 3.08.2011 si dupa 01.11.2011 la R P P K RA B si respectiv a deciziei nr. 4726/1.11.2011 prin care s-a dispus mentinerea detasarii numitului N D M, cu incepere de la data de 4.04.2011 si dupa 01.11.2011 la R P P K RA B.
Au aratat ca exista in mod cert serioase indoieli conform art.2 lit.t cu privire la modul de realizare a obligatiilor legale reglementate de legile speciale ce guverneaza activitatea salvamont.
Astfel, serviciul salvamont trebuie sa fie organizat de Consiliul Local B conform Ordonantei nr. 58/1998, modificata prin O.G. nr.5/2003 ce a fost aprobata prin Legea nr. 229/2003 si H.G. nr. 77/2003, respectiv art. 33 alin.2 care prevad „ obligatia consiliilor locale pe a caror raza teritoriala se afla partii de schi sa organizeze, pana la 30.09.2003, infiintarea de servicii publice locale salvamont”, nu birouri, nu compartimente ci servicii.
Realitatea organizarii acestui serviciu in conditiile textelor de lege invocate anterior si eficienta sa este pusa la indoiala de masura detasarii reclamantilor la o societate comerciala, in speta R P P K RA B, deoarece conform art. 7 lit. a si b din HG nr. 77/2003 ce prevede clar cum poate serviciul public salvamont – din cadrul consiliilor locale, sa isi constituie formatiile de salvatori montani prin: incheierea de contracte de munca, contracte de colaborare, contracte de voluntariat cu fiecare salvamont montan atestat; prin incheierea de contracte civile de prestari servicii cu societati civile profesionale de salvatori montani sau organizatii neguvernamentale care au ca scop salvarile montate.
In concluzie, s-a mentionat ca numai cu acestia pot incheia contracte si numai acestia pot desfasura activitate salvamont in conditiile legii.
R P P K RA B este o societate comerciala, ce nu are obiect de activitate salvari montane, pentru ca acestea nu pot face obiectul activitatii societatilor comerciale, astfel ca detasarea reclamantilor este ilegala si in mod vadit impiedica organizarea efectiva a acestui serviciu si ii lipseste in totalitate eficienta, ceea ce contravine efectiv obligatiilor legale si reprezinta o serioasa indoiala cu privire la legalitatea actelor administrative de detasare.
Pe parcursul anilor, din 2008 si pana in prezent, paratul a incercat in diverse modalitati eliminarea reclamantilor din cadrul primariei, initial prin: transferare la RPP K RA B, transfer anulat prin sentinta civila nr. 680/CA/23.06.2009, ramasa irevocabila prin decizia nr.809/R/19.11.2009 a Curtii de Apel Brasov, pronuntata in dosarul nr. 1647/62/2009; incetarea contractelor individuale de munca anulate prin sentinta civila nr. 1795/CA/11.04.2011 definitiva la Tribunalul Brasov si ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 1793/R/2001 a Curtii de Apel Brasov pronuntata in dosarul nr. 1266/62/2010 si, in prezent prin detasarea la RPP K RA B, suspendata prin decizia civila nr. 323/R/27.01.2012 pronuntata de Curtea de Apel Brasov in dosarul nr. 11123/62/2011.
Reclamantii au solicitat deci suspendarea executarii acestor acte administrative in conditiile art.14 din Legea nr. 554/2004.
Potrivit articolului mentionat “in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente dupa sesizarea in conditiile art.7 a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond”. Art.14 din Legea 554/2004 reglementeaza posibilitatea suspendarii actelor administrative atacate pana la pronuntarea instantei de fond in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente odata cu sesizarea in conditiile art.7 a autoritatii publice care a emis actul, art. 15 reglementeaza situatia posibilitatii suspendarii actelor administrative atacate pana la pronuntarea instantei pe cererea de anulare a acestora dupa promovarea acestei actiuni.
In speta, reclamantii au contestat actele administrative prin care s-a dispus detasarea lor la o societate comerciala in conditiile in care sunt hotarari judecatoresti care constata nelegalitatea excluderii din organigrama primariei a serviciului de Salvamont iar prin detasarea lor s-ar ajunge la imposibilitatea asigurarii traiului decent.
S-a facut si dovada depunerii la organul emitent a plangerii prealabile. Indeplinirea acestei conditii – indeplinirea procedurii prealabile nu a fost contestata.
Se vor analiza in consecinta intrunirea celorlalte doua cerinte respectiv, existenta „cazului bine justificat si a pagubei iminente”.
Sunt cazuri bine justificate imprejurarile legate de starea de fapt si de drept care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ (art.2 alin.1 lit.t din Legea 554/2004). Paguba iminenta este prejudiciul material viitor si previzibil sau dupa caz perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public (art.2 alin.1 lit.s).
Se retine deci ca admiterea cererii de suspendare este conditionata de dovedirea unor motive bine justificate si a unei pagube iminente ce ar putea leza patrimoniul reclamantilor sau ar perturba grav functionarea unei autoritati publice sau a unui serviciu public. Cele doua conditii trebuie indeplinite cumulativ, ele determinandu-se reciproc, logic neputandu-se vorbi despre caz bine justificat fara a exista pericolul producerii pagubei si invers nu poate fi vorba despre iminenta pagubei cand cazul nu este bine justificat. Cele sustinute de recurent sunt corecte din acest punct de vedere.
In speta, prin actele administrative contestate s-a dispus in conformitate cu prevederile art. 42, art. 45 si art. 46 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la modificarea contractului individual de munca prin detasare, precum si prevederile art. 8 din H.G. 77/2003 si de asemenea in temeiul art. 63 alin.5 lit.e si art.68 alin.1 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ca incepand cu data de 03.08.2011, dl P N sa fie detasat la R P L P K RA B pana la solutionarea pe fond a dosarului aflat pe rolul Tribunalului Brasov, dar nu mai mult de un an, iar incepand 01.04.2011 dl N D sa fie detasat la R P L P K RA B pana la solutionarea pe fond a dosarului nr. 12166/62/2011 aflat pe rolul Tribunalului Brasov, dar nu mai mult de un an.
Reclamantii au sustinut pe calea plangerii prealabile si apoi prin cererea de chemare in judecata ca pe parcursul anilor, din 2008 si pana in prezent, paratul a incercat in diverse modalitati eliminarea reclamantilor din cadrul primariei, initial prin: transferare la R P P K RA B, transfer anulat prin sentinta civila nr. 680/CA/23.06.2009, ramasa irevocabila prin decizia nr.809/R/19.11.2009 a Curtii de Apel Brasov, pronuntata in dosarul nr. 1647/62/2009; incetarea contractelor individuale de munca anulate prin sentinta civila nr. 1795/CA/11.04.2011 definitiva la Tribunalul Brasov si ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 1793/R/2001 a Curtii de Apel Brasov pronuntata in dosarul nr. 1266/62/2010 si, in prezent prin detasarea la R P P K RA B, suspendata prin decizia civila nr. 323/R/27.01.2012 pronuntata de Curtea de Apel Brasov in dosarul nr. 11123/62/2011. Subliniaza ca desi paratul a avut cunostinta de aceste procese, respectiv de anularea HCL nr. 63/2011 si a primelor dispozitii de detasare ce fac obiectul dosarului nr. 6547/62/2011 si a dispozitiilor de mentinere a detasarii ce fac obiectul dosarului nr. 6/62/2012, au fost convocati la Comisia de Disciplina a Primariei Municipiului B in vederea desfacerii contractelor de munca.
Aparenta de nelegalitate priveste ignorarea de catre emitentul dispozitiilor a efectelor sentintei civile nr. nr. 680/23.06.2008 pronuntata de Tribunalul Brasov si a sentintei nr. 1795/CA/11.04.2011 pronuntata de aceiasi instanta, ambele irevocabile.
Toate aceste aspecte sunt de natura sa creeze o indoiala cu privire la legalitatea actului administrativ atacat. Pe calea suspendarii nu se solutioneaza fondul cauzei ci doar « se pipaie » Nu se impune motivarea ampla a tuturor aspectelor de fond invocate de catre parti asa cum sustine recurentul.
Prin punerea in executare a dispozitiilor de detasare s-ar produce o paguba iminenta in patrimoniul reclamantilor, acestia putand ramane fara posibilitatea intretinerii curente. Chiar daca sumele de bani pot fi recuperate (inclusiv cu dobanzi), lipsa acestor resurse financiare care prin natura lor sunt destinate asigurarii traiului zilnic pentru reclamanti si familia lor pot conduce la consecinte grave si in plan social nu numai economic. Curtea retine si faptul ca indeplinirea acestei cerinte nu a fost criticata prin recursul declarat.
Raportat la circumstantele cauzei, apreciem ca in speta conditia “pagubei iminente” se verifica. De asemenea, am aratat ca exista “cazul justificat”. Corect a constatat intrunirea acestor cerinte ale legii si prima instanta. Reclamantii au probat cele aratate anterior, dovezile fiind depuse la dosarul Tribunalului Brasov.
Pentru a pronunta o solutie cu privire la cererea dedusa judecatii se va avea in vedere si recomandarea nr. R(89)8 din 13.09.1989 a Comitetului de Ministri din cadrul Comisiei Europene care a considerat ca este de dorit sa se asigure persoanelor o protectie jurisdictionala provizorie in functie de imprejurarile concrete ale cauzei pentru a nu cauza acestora un prejudiciu ireparabil si pe care echitatea il impune ca fiind de evitat pe masura posibilului.
Am aratat ca hotararea este motivata, se face o analiza ampla a tuturor argumentelor partilor, iar legea este corect aplicata raportat la obiectul pricinii, sustinerilor partilor si probele administrate.
Pentru toate considerentele aratate apreciind ca sunt intrunite conditiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 Curtea in baza art. 312 alin 1 Cod procedura civila raportat la art. 304 pct. 9 si 304 indice 1 Cod procedura civila urmeaza respinga recursul si sa mentina sentinta civila atacata cu completarea motivarii din prezenta deciziei.
Decizia nr. 2241/R/3 mai 2012/MC