Dosar nr. ………..2012
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 4 BUCURESTI - SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. ………
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE ….2013
Instanta constituita din:
PRESEDINTE: A
GREFIER: SIMONA-B
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe reclamanta DDA, in contradictoriu cu paratii PE si I, avand ca obiect pretentii.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 23.04.2013, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta sentinta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea partilor sa depuna la dosar concluzii scrise, a amanat pronuntarea la data de 26.04.2013.
I N S T A N T A
Deliberand asupra actiunii civile de fata constata urmatoarele:
Prin cererea sa DDA a chemat in judecata pe I si pe EP, solicitand: obligarea paratilor la plata in solidar al unei despagubiri in cuantum de 200.000 lei, ca reparatie materiala a prejudiciului moral cauzat prin publicarea unor articole calomnioase si obligarea paratilor la publicarea in revista TM, in acelasi format ca articolul defaimator publicat in numarul din luna mai al revistei, a hotararii judecatoresti.
A invocat in drept art.998 – 999 C.civ., art.1000 alin.3 C.civ. si art.54 din Decretul nr.31/1954, formulez prezenta :
In motivare a sustinut ca I SRL, editeaza revista TM, iar EP este director general al revistei TM.
A mai sustinut reclamanta ca detine, incepand cu luna martie 2011 functia de Director General al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR SA), dupa ce, in perioada septembrie 2010 – februarie 2011, a detinut functia de Director General Adjunct in cadrul aceleiasi companii. Incepand cu numarul din luna ianuarie 2011, revista TM, editata de grupul de presa detinut de parata I, si sub coordonarea directorului general, paratul EP, a declansat o campanie ce depaseste principiile si limitele sub care trebuie sa se exercite profesia de jurnalist, avand drept unic scop denigrarea reclamantei. Astfel, in mod tendentios si sistematic, in toate numerele aparute pana in luna august 2011, au fost publicate, fie sub forma unor articole de investigatie, fie sub forma unor asa zise pamflete sau rubrici de „barfe”, informatii neadevarate si defaimatoare. Prin aceste informatii, reclamanta a fost prezentata ca fiind o persoana imorala, ce coordoneaza o activitate ilegala, de deturnare a fondurilor destinate retelei de drumuri si autostrazi, in urma careia obtine profituri personale, sub forma unor „comisioane” si chiar sub forma mitei. Publicarea constanta, sub forma unor asa zise pamflete a acestor informatii neadevarate induce cititorilor aparenta veridicitatii conducand la crearea unei realitati deformate. In acelasi timp, sub forma satirei, autorii urmaresc doar evitarea responsabilitatii, neputand sustine sau demonstra afirmatiile facute. In mod deliberat insa, paratii folosesc o aparenta forma de exprimare artistica pentru a atinge un scop concret si defaimator intrucat, asa cum lesne se poate observa din modul de concepere al revistei, formatul acesteia este cel al unei publicatii de informatii cvasioficiale ori al unui ghid serios in activitatea de transporturi. De altfel, revista TM se autointituleaza „revista transporturilor”. Reclamanta a aratat ca aprecieza ca publicarea constanta a acestor articole continand aprecieri eronate si calomnioase i-a adus un prejudiciu moral prin atingerea adusa onoarei, vietii private si dreptului la propira imagine, atestat intr-un mod lipsit de echivoc prin prezentarea sistematica a afirmatiilor:
- „DA Augusta Maximusa Smechereanusa Luatoresa des Spagas des Las Firmes Italienes” ; „..donna Macaronela Dragia a trosnit o noua combinatie cu italienii...Pentru o spaga relativ modesta italienii au obtinut de la DD receptionarea lucrarilor execrabil prestate....Macaronela avea inca o serie de obligatii restante.” ; „Daniela Macaronela Draghia nu le-a mai dat italienilor reabilitarea DN 24, pentru ca Dorinel Umbrarescu a marcat un loz mai mare.”.; „Macaronela se lauda ca si-a cumparat deja postul de director general al CNADNR...”; „La bursa spagii se zvoneste ca Macaronela ar fi pretins 2,5% din valoarea proiectului pentru licitatiile de la finalul lui 2010 - numarul din luna ianuarie 2011 al revistei TIR Magazin, pag.57-62
- „in prezent cea mai buna prietena a firmelor italienesti, Daniela Macaronela Draghia...”; „Macaronela va intra recent in istoria recenta pentru cuvintele „inspirate si expirate „ pe care le-a rostit la o intalnire cu reprezentantii companiilor de constructii straine.., apoi a inceput sa stearga pe jos cu toti cei de fata... Macaronela le-a taiat macaroana scurt : Daca nu va convine sa ne-o s***ti!” – numarul din luna februarie 2011 al revistei TM, pag.65
- „pentru un necunoscator, ambitia Macaronelei Draghia de a conduce CNANDR ar putea fi considerata aberanta. Acei putini care au nesansa sa asculte o discutie ca intre fete dintre Macaronela si „sarpele cu chilotei” inteleg mai bine trendul. Cand cele doua femei isi dau drumul la gura, folosesc in proportie de 80% cuvintele ce descriu actiuni si organe care nu se gasesc in Dictionarul Explicativ al limbii Romane” – numarul din luna martie al revistei TIR Magazin, pag. 61.
- „din nou ministresa a fost prostita de smecherii de la CNANDR. Noi o banuim pe Daniela Macaronela Draghia ca este varful de ac al injectiei cu prosteala care i s-a administrat sarpelui cu chilotei. Aceste asa zise masuri de siguranta au doar darul de a o convinge pe Boa ca licitatiile organizate de Macaronela ar fi pe bune” – numarul din luna martie al revistei TM, pag. 64.
- „episoadele mentionate in presa o arata pe D drept o persoana impulsiva, autoritara, incapabila sa discute calm si cu rabdare cu constuctorii straini.(...) Echipa romaneasca care a negociat cu Todini, din care facea parte si D ar fi cerut, nici mai mult nici mai putin, o spaga de 1,5 milioane de euro pentru aprobarea unui claim al italienilor.(...) Nervii DD au aparut si mai recent dupa numirea sa la conducerea CNANDR, in discutiile avute cu diferiti constructori. „Ni s-a vorbit cum nici in piata eu nu imi permit sa vorbesc”, povesteste un angajat al unei firme de constructii prezent la discutii.” – numarul din luna aprilie al revistei TM, pag. 30.
- „Gurile rele dar bune sustin ca firmele si casa din Cornetu ar fi de fapt ale Macaronelei, dar le-a trecut pe numele Soferlavarului (CN) ca sa nu bata la ochi” – numarul din luna aprile al revistei TIR Magazin, pag. 55.
- „Felul in care Boa s-a ambitionat sa o tina pe pozitie pe Macaronela impotriva tuturor colegilor ei de partid, dar mai ales impotriva presedintelui Basescu, sugereaza ca intre cele doua femei este mai mult decat o legatura colegiala. Gurille rele dar bune sustin ca Macaronela i-a cerut sarpelui cu chilotei sa o mai pastreze in functie macar pana pe 16 aprilie, data la care ea estima ca va reusi sa finalizeze licitatiile pentr coridorul IV.” . – numarul din aprilie al revistei TM, pag. 56.
- „Femeia a executat mai multi escroci din CNANDR. E clar ca femeia intelege perfect sistemul. Daca ar fi fost altfel decat cei pe care ii arde, chiar ar fi fost un castig pentru contribuabilul roman.” - numarul din aprilie al revistei TIR Magazin, pag.59.
- „Felul in care Macaronela a aranjat contra spagi licitatiile pentru autostrazile de pe coridorul IV Paneuropean i-a lasat pe multi muti de uimire. Nelu Iordache a reusit sa o „convinga” pe Aureliana ca, desi s-a situat pe pozitia a sasea din sapte ca oferta financiara, stie mai bine valorile de moment pe piata spagii din Romania. Acelasi tip de argumente l-au folosit si DB si DU, ale caror firme au luat licitaszia de pe locul patru.” – numarul din luna aprilie al revistei TM, pag. 62.
- „Una dintre miscarile surprizatoare ale Macaronelei D a fost ca, incepand de la intrarea in vigoare a noului Cod Colectiv de Munca, sa le dea preferatilor ei de la sediul central al CNANDR niste sporuri substantiale nemeritate.” – numarul din luna iunie al revistei TM, pag. 30.
- „Gura lumii sloboda sustine ca un constructor ar fi incercat sa ii dea Macaronelei D o geanta cu mai mult de un milion de euro pentru a-i da castig de cauza pentru contractul de modernizare a DN5 ………. Omul a fost refuzat si a avut nevoie de ceva timp sa inteleaga de ce. Potrivit lui, pentru ca nu putea sa isi permita sa piarda o lucrare in fieful sau, Adunatii Copaceni, NIP a plusat si i-ar fi dat cash Macaronelei nu mai putin de trei milioane de euro.” – numarul din luna august al revistei TM, pag. 35.
Reclamanta a sustinut ca in numarul din luna mai 2011 a fost prezentat un amplu material, conceput in aceeasi maniera satirica, dar care a imbracat forma unui veritabil articol de investigatii, insotit de fotografii, ce contine afirmatii neadevarate si defaimatoare. Acest material, a fost ulterior preluat de importante posturi de televiziune (Antena 3, Realitatea TV), si i-a adus astfel grave prejudicii prin prezentarea ca adevarate a unor informatii false. Pentru a da o nota de veridicitate informatiilor tendentioase aparute in numerele anterioare, prin acel material se inducea ideea ca rezultatul activitatilor ilegale ale reclamantei desfasurate in calitate de sef al CNADNR, al comisioanelor si chiar mitei primite s-au concretizat intr-un apartament pe care reclamanta l-a achizitionat in Constanta in anul 2009 si o vila pe care ea a construit-o in Cornetu, jud.Ilfov. Din cuprinsul acestui material, reiesea faptul ca reclamanta nu poate justifica aceste imobile, singura explicatie indusa fiind aceea a obtinerii unor venituri ilicite.
Cu privire la caracterul nereal al acestor informatii, reclamanta a cerut instantei sa aiba in vedere urmatoarele aspecte. Inainte de a ajunge la conducerea companiei de drumuri, in septembrie 2010, periodic, reclamanta a mai fost angajata in cadrul acestei institutii pe posturi de conducere. Veniturile obtinute in aceste perioade in calitate de salariat al CNADNR se regasesc pe fisele fiscale pe care le-a anexat in copie cererii de chemare in judecata. A mai sustinut ca in perioada in care nu a fost angajata la aceasta companie de stat, anterior lunii septembrie 2010, a fost salariatul societatii IDEAL NCMD SRL, societate in care capitalul social este detinut de dl.NCM, prietenul reclamantei. A sustinut ca, prin urmare, in aceste perioade veniturile ei salariale au fost obtinute doar din aceste doua surse.
In ce priveste casa din comuna Cornetu, jud.Ilfov, reclamanta a sustinut ca nu am fost nici procurator de fonduri, nici beneficiar real al acestei constructii, ci doar locuieste in fapt acolo, imobilul fiind proprietatea dlui NC, prietenul meu. A sustinut ca din Autorizatia de construire nr.08/17.03.2003 si din Procesul Verbal de Receptie din 09.12.2003 reiese ca cel care a edificat constructia si a devenit proprietarul cladirii este dl.Nan Claudiu, reclamanta neavand nicio legatura cu acest imobil. Reclamanta a aratat ca a pretinde ca o constructie finalizata in 2003 este rezultatul activitatii ei de la conducerea CNADR din perioada 2010 – 2011, este absurd, dupa cum absurda este si afirmatia ca acest imobil este in realitate proprietatea reclamantei cata vreme la data construirii reclamanta nu avea nicio relatie cu dl.NC. A aratat ca motivele pentru care nu a inteles sa oficializeze sub forma casatoriei relatia pe care o are cu dl.NC, tin de viata ei privata si nu au nicio legatura cu activitatea de conducator al unei companii nationale, astfel ca prezentarea acestei relatii intr-un mod tendentios i-a produs serioase prejudicii morale.
A sustinut ca in ce priveste imobilul de 73 mp din Constanta, achizitionarea lui nu a fost in niciun mod ascunsa, ci a fost facuta publica prin includerea in declaratia de avere. A mai sustinut reclamanta ca dincolo de insinuarile facute cu rea-credinta, fondurile necesare cumpararii acestui imobil, departe de a fi considerat unul de lux, au provenit din veniturile castigate si in anii anteriori anului achizitionarii si din banii oferiti de fratele si parintii ei, in calitate de procuratori de fonduri. In acest sens, fratele ei DI, a vandut, in luna octombrie 2008, un imobil situat tot in municipiul Constanta, asa cum rezulta din contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.308/30.10.2008 de BNP DM. Parintii ei DG si DM au ajutat-o cu importante sume de banii, parte provenind din vanzarea unui imobil in anul 2004, conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr………...2004 de BNP DC parte provenind din economiile realizate de acestia.
Reclamanta a apreciat ca prin publicarea acestor informatii neadevarate si tendentioase, nu au fost respectate principiile stabilite de art.1 – 4 din Codul Deontologic al jurnalistului, potrivit carora jurnalistul are datoria de a relata numai adevarul, poate da publicitatii numai informatiile de a caror veridicitate este sigur, dupa ce in prelabil le-a verificat din surse credibile, nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte, si este obligat sa respecte viata privata a cetatenilor si nu se va folosi de metode interzise de lege pentru a obtine imagini sau informatii despre acesta. Potrivit Rezolutiei 1003 a CE, „difuzarea stirilor trebuie sa fie bazata pe adevar, asigurata prin mijloace adecvate de verificare si demonstrare si pe impartialitate in prezentare, descriere si narare. Barfele nu trebuie confundate cu stirile. Chiar daca opiniile sunt totdeauna subiective si nu pot servi drept criteriu pentru veridicitate, trebuie sa ne asiguram ca opiniile sunt exprimate corect si etic. Principiul de baza al eticii jurnalismului este diferentierea dintre stiri si opinii.”
Reclamanata a aratat ca in considerarea acestor argumente de fapt si de drept, apreciaza ca prin publicarea in mod sistematic a acestor articole in revista TM, in perioada ianuarie – august 2011, s-a incalcat dreptul ei la propria imagine, viata particulara, onoare si demnitate, fiind indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale.
Reclamanta a sustinut ca potrivit art.1000 alin.3 C.civ., se atrage raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta prepusilor in functiile ce li s-au incredintat. Parata I, editor al revistei TM, raspunde, in calitate de comitent, pentru fapta prepusului sau, paratul EP, director general al aceleiasi reviste. Acesta, permitand aparitia unor materiale calomnioase nesemnate si neverificate, intruneste in persoana sa conditiile raspunderii pentru fapta proprie, prevazute de art.998-999 C.civ. Reclamanata a aratat ca in ce priveste fapta ilicita, aceasta o constituie publicarea constanta, sub forma unui veritabil serial in numerele din lunile ianuarie – august 2011, a unor articole calomnioase, continand afirmatii false si denigratoare, lipsite de etica, in absenta unor minime diligente jurnalistice privind o informare corecta asupra materialului publicat. Prin aceasta fapta, incalcandu-se normele dreptului obiectiv s-au cauzat prejudicii dreptului subiectv la onoare si demnitate, dreptului la propria imagine si dreptului la viata privata.
Cu privire la prejudiciu, reclamanta a sustinut ca trebuie privit ca rezultatul, efectul negativ suferit ca urmare a acestei fapte ilicite; desi nu este susceptibil de evaluare pecuniara, prejudiciul moral poate fi reparat si prin acordarea unei despagubiri in bani. Publicarea articolelor precum si preluarea lor de catre importante posturi de televiziune, atesta un vadit prejudiciu de imagine, la care se adauga prejudiciul adus onoarei si demnitatii. Cu privire la acest aspect, trebuie avuta in vedere si calitatea paratului de jurnalist, ce presupune, in acord cu practica Inaltei Curti, respectarea riguroasa a principiilor de etica si deontologie profesionala, folosirea unui limbaj cultivat si reverentios, nejignitor si nonviolent.
In ce priveste legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, reclamanta a aratat ca aceasta rezulta in mod evident atat din natura faptei, afirmatii calomnioase si prezentarea intr-o lumina defavorabila a unor situatii de fapt denaturate grosolan cu privire la anumite aspecte, si falsificata in ansamblul sau, cat si din impactul pe care l-a avut publicarea acestor materiale false, dublata de preluarea materialelor calomnioase la emisiunea Stirea Zilei, difuzata de postul Antena 3 in data de ………2011.
Reclamanta a sustinut ca simpla imprejurare ca publicarea acestor articole sub forma unor pamflete reprezinta o asa zisa forma de act artistic, nu este de natura sa conduca la concluzia ca reclamanta nu are dreptul la repararea prejudiciului de imagine suferit.
Reclamanata a aratat cu privire la vinovatie, ca element al raspunderii civile delictuale, reaua credinta este ilustrata de publicarea articolelor fara a fi verificate informatiile puse la dispozitia publicului, intr-un mod rezonabil, astfel ca acestea abunda in aprecieri calomnioase la adresa mea si contin grave erori. De asemenea, reau credinta apare ca evidenta prin disimularea articolelor sub forma unor pamflete, dar publicate ca prezentand o certitudine intr-o publicatie care nu este specifica tabloidelor, precum si din modul sistematic de prezentare, ce a imbracat forma unui veritabil serial.
A mai sustinut ca in ce priveste libertatea de exprimare, chiar daca prin art.30 din Constitutia Romaniei aceasta este grantata, iar CEDO recunoaste prin art.10 dreptul la libera exprimare, exercitarea acestei libertati cu depasirea limitelor si restrictiilor stabilite este de natura sa atraga raspunderea celui ce, depasind acestei limite sau restrictii, savarseste o fapta cauzatoare de prejudicii. Chiar daca afirmatiile continute in articolele calomnioase ar fi considerate de catre parati judecati de valoare, insasi Curtea Eurpeana a admis ca, in anumite situatii, se poate dovedi dificil sa se realizeze o delimitare precisa intre notiunea de judecata de valoare si declaratie de natura factuala (Klubs c. Letoniei), afirmand ca „existenta faptelor poate fi demonstrata, in timp ce adevarul judecatilor de valoare nu este susceptibil de a fi dovedit”. Insa, astfel cum Curtea a subliniat in cauza Lingens c. Austriei atunci cand afirmatiile unui ziarist au caracterul unei judecati de valoare, al caror adevar nu poate fi verificat, reprezentand opinii sau aprecieri personale ale indivizilor, acestea sunt protejate de art.10 din Conventie, cu conditia ca ele sa se bazeze pe niste fapte adevarate, sau intr-o alta formulare „chiar si o judecata de valoare se poate dovedi excesiva daca este totalmente lispsita de baza factuala (Cumpana si Mazare c.Romaniei, Pedersen si Baadsgard c. Danemarcei, Jerusalem c. Austriei si Fedeck c. Slovaciei). In consecinta, Curtea a subliniat obligatia jurnalistilor de a exprima asemenea judecati si de a respecta regulile profesiei lor, dand explicatii obiective care sa permita publicului sa isi formeze propria sa opinie (Prager si Oberschlick, 26 aprilie 1995).
A sustinut ca ingerinta autoritatii in exercitarea dreptului la libera exprimare a paratilor este prevazut de lege (art.30 alin.6 din Constitutie, art.998-999 C.civ.), are un scop legitim (apararea demnitatii persoanei) si este necesar intr-o societate democratica.
In drept a invocat dispozitiile art.998 – 999, 100 alin.3 C.civ., art.30 alin.6 din Constitutie, art. art.54 din Decretul nr.31/1954.
In dovedirea cererii sale, a administrat proba cu inscrisuri depunind execmplare ale revistelor TM in care au aparut textele in legatura cu care reclamanta a formulat pretentiile sale, autorizatie de construire si proces verbal de receptie a lucrarilor pentru constructia din com.Cornetu, str…………..e fiscale, declaratii de avere, contracte de vanzare cumparare.
Prin intampinare, I a solicitat respingerea cererii principale ca neintemeiata.
In aparare a sustinut ca revista ?TM?, partener oficial al Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania este editata de I. Principalul obiectiv al revistei este de a informa publicul, in mod special asupra evenimentelor, activitatilor din sfera transporturilor, prin selectia evenimentelor tratate. Considerand ca ?a lipsi publicul de informatii asupra functionarii serviciilor publice inseamna a ignora un drept fundamental intr-o democratie? (practica CEDO) si ca orice ?chestiune care afecteaza viata comunitatii? (practica CEDO) este de interes public major, jurnalistii revistei ?TM? nu se rezuma numai la prezentarea aspectelor politice, sociale, ci si la prezentarea modului in care functioneaza si actioneaza autoritatile ori institutiile publice, precum si orice alta entitate care utilizeaza bani publici sau care afecteaza interesul comunitatii. Astfel ca, interesul public nu priveste doar ceea ce autoritatile considera ca este de interes public. Articolele revistei sunt atat din sfera genurilor comentative cat si a celor informative, avand ca punct de pornire, intotdeauna, fapte din realitate. In revista ?TM? in perioada ianuarie-august 2011 s-au publicat mai multe pamflete referitoare la anumite activitati desfasurate in cadrul Ministerului Transporturilor si a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.
Parata a sustinut ca principiile stabilite de art.1-4 din Codul deontologic al jurnalistului au fost respectate, prin verificarea rezonabila a informatiilor cu privire atat la activitatea reclamantei in calitate de director general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania cat si a vietii private a acesteia din cuprinsul pamfletelor publicate in numerele ianuarie-august 2011.
Parata a mai sustinut ca modul in care au fost receptionate lucrarilor pe DN sectiunea BM (pamfletul lunii ianuarie 2011) a ridicat multe semne de intrebare asupra calitatii acestora, fapt cunoscut si demonstrat prin refuzul in mai multe randuri a directorului din acea perioada - FD - de a semna receptia lucrarilor. De asemenea, au fost verificate si pot fi demonstrate relatarile din pamfletele lunilor ianuarie-aprilie 2011 referitoare la prezenta permanenta a lui CN atat in secretariatul directorului general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania cat si in autoturismul companiei, in calitate de sofer, fara insa a fi angajatul companiei.
Fata de considerentele invederate de reclamanta in petitul actiunii cu privire la materialele calomnioase si tendentioase publicate in revista ?TM? parata a apreciat ca activitatea reclamantei, conduita si chiar viata privata a acesteia sunt de interes public major atunci cand au relevanta pentru exercitarea functiei, informatiile fiind relatate cu buna-credinta, avand baza factuala.
A mai sustinut ca in pamfletul lunii februarie revista ?TM? pe langa temele generale abordate au fost relatate si cateva episoade din intalnirile de lucru cu reprezentantii companiilor de constructii straine unde reclamanta a folosit un limbaj nepotrivit si neadecvat functiei pe care o detinea. Aceste episoade au fost aduse la cunostinta presedintelui Romaniei prin media si prin reprezentantii ambasadelor la care s-a reclamat conduita reclamantei.
Pamfletele, cu toate mijloacele literar-plastice, s-au nascut la somatia actualitatii, fiind un raspuns, o luare de atitudine, o replica ce nu poate fi dispensata de responsabilitatea civica.
Parata a sustinut ca pentru aceste considerente articolele publicate in revista ?TM? nu au lezat demnitatea, onoarea si dreptul la viata privata ale reclamantei. A mai sustinut ca publicatia ?TM? nu a facut altceva decat sa informeze opinia publica cu privire la fapte concrete din activitatea desfasurata de reclamanta in exercitarea functiei publice de director general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. ?Libertatea presei constituie unul dintre cele mai eficiente mijloace prin care publicul afla si isi formeaza opinii? asa cum precizeaza si CEDO.
In aparare, a administrat proba testimonala, fiind audiat DF, si proba cu interogatoriu.
Dupa analizarea cererii de chemare in judecata, a intampinarii si a probelor administrate in cauza, instanta a retinut urmatoarele.
In timp ce reclamanta detinea functia de functia de director general adjunct al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania si apoi de director general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, incepand cu numarul din luna ianuarie 2011, revista TM, editata de grupul de presa detinut de parata I si avandu-l director general pe paratul EP, a publicat urmatoarele textele mentionate de reclamanta, continute in articole ale acestei reviste. Scopul textelor este acela de a informa publicul in legatura cu savirsirea de catre reclamanta, in calitatea sa de important functionar public, a unor fapte nelegale in exercitarea atributiilor de serviciu.
Instanta constata ca din probele administrate nu au fost confirmate niciuna dintre fapte nelegale.
Instanta apreciaza ca este rezonabil a considera ca nu se cere ca afirmatiile facute de in presa, atunci cand au caracterul unei judecati de valoare si cand sunt de interes public, tocmai din cauza caracterului de interes public, nu stau sub imperativul necesitatii unei demonstratii exhaustive. Este suficient ca aceste afirmatii, explicite sau implicite, sa fie veridice si sa aiba o baza factuala, in sensul ca se bizuie pe informatii controlabile, suficiente pentru a contura prezumtiile sau imaginile promovate de afirmatiile in discutie.
Totusi oamenii de presa au obligatia de a oferi publicului caruia i se adreseaza, explicatii din care sa rezulte continutul si specificul informatiilor pe care le-au folosit pentru expirmarea afirmatiilor de presa, astfel incit publicul sa poata trage propria concluzie bazata pe aceleasi informatii.
In masura in care afirmatiile facute in presa sunt complet lipsite de explicatii sau explicatiile sunt insuficiente, afirmatiile sunt excesive, inacceptabile si constituie o fapta ilicita.
Instanta apreciaza ca punerea in circulatie a unor afirmatii precar sustinute de informatii este acceptabila cu argumentul ca intuitia jurnalistica ar putea fi confirmata ulterior si in masura in care tonul si forma afirmatiilor indica precaritatea informatiilor. Insa, intr-o atare situatie de precaritate informativa, autorul afirmatiei de presa trebuie sa adopte un ton rezervat, direct proportional cu precaritatea informatiilor sale. Pe de alta parte, instanta apreciaza ca revenirea cu aceleasi afirmatii precar sustinute de informatii si, cu atit mai mult, insistenta in colportarea acelorasi afirmatii neconfirmate de informatii ulterioare, este inacceptabila din punct de vedere jurnalistic si reprezinta o fapta ilicita. Iar folosirea unui ton violent si suficient, care indica indirect certitudinea autorului, in pofida adevaratei precaritati a informatiilor, precaritate nedezvaluita publicului, intaresc caracterul ilicit al acestei fapte.
Instanta mai retine ca modul de exprimare si limbajul folosit in formularea afirmatiilor de presa nu trebuie sa fie jignitor. Desigur ca textele ziaristice contin uneori o nota literara accentuata, astfel ca sint acceptabile anumite hiperbolizari, augumentari sau minimalizari, anumite metafore si licente literare. Pe de alta parte, nu orice fel de exprimare poate fi acceptata sub simpla scuza a stilului literar. Cu alte cuvinte, nu se poate sustine ca la adapostul formei pamfletare pot fi folositi termeni jignitori si expresii jignitoare.
In cauza, textele in legatura cu care a fost formulata cererea de chemare in judecata au un caracter ilicit care rezulta din combinarea repetitivitatii, a lipsei de informatie atit anterioara publicarii, cit si ulterioara, si a agresivitatii si grosolaniei limbajului folosit. Instanta retine ca textele mentionate fac referiri repetate si insistente la fapte de coruptie in forma luarii de mita si la fapte necorespunzatoare moral, in forma limbajului vulgar si a relatiilor intime personale. In cauza nu s-a dovedit ca reclamantul ar fi avut informatii care sa indreptateasca exprimarea cu titlu de certitudine a textelor mentionate. Instanta retine ca folosirea limbajului vulgar si batjocoritor la adresa reclamantei nu poate fi considerat un pamflet, ci doar dovada unui gust jurnalistic indoielnic. Instanta are in vedere urmatoarele exprimari: “DAA Maximusa Smechereanusa Luatoresa des Spagas des Las Firmes Italienes”, „donna Macaronela Dragia”, „Daniela Macaronela Draghia”, „discutie ca intre fete dintre Macaronela si sarpele cu chilotei”, „soferlavarului CN”,
Instanta apreciaza ca in cazul in care afirmatiile cu scopul de informare publica din textele mentionate ar fi fost facute in termeni rezonabili si civilizati, pastrand un scop exclusiv informativ si fiind onest prezentate din punct de vedere jurnalistic, acele afirmatii ar fi fost acceptabile, in sensul ca nu ar fi reprezentat o fapta ilicita.
In cauza, insa, au fost folosite in textele mentionate formulari insultatoare inutile din punct de vedere informativ-jurnalistic, ofensatoare la adresa reclamantei si inacceptabile stilistic, inclusiv din perspectiva pamfletara. Afirnatiile au fost facute in mod repetat si cu aceeasi lipsa a unei baze informative.
Instanta apreciaza ca, pentru aceste motive sunt intrunite doua dintre elementele constitutive ale raspunderii civile delictuale, fapta ilicita si raportul de cauzalitate.
In ce priveste vinovatia, instanta constata ca fapta de a publica textele mentionate infringe atit normele deontologice jurnalistice, cit si dreptul la imagine al reclamantei, astfel ca vinovatia apare sub aspectul primului criteriu in forma intentiei, iar sub aspectul celui de-al doilea in forma culpei, intrucit nu s-a dovedit ca piritii ar fi intentionat sa stirbeasca imaginea reclamantei.
In ce priveste prejudiciul, instanta, in contextul motivelor mai sus prezentate, apreciaza ca fapta ilicita nu este reprezentata de actul jurnalistic fundamental, ci de specificul formal concret al faptei, prejudiciul moral fiind determinat de termenii ofensatori si de insistenta afirmatiilor lipsite de fundament informativ.
Astfel, instanta apreciaza ca prejudiciul moral suferit de reclamanta reprezinta un prejudiciu in sensul raspunderii civile delictuale, astfel ca este intrunit si acest element al raspunderii civile delictuale.
Asa cum rezulta din pozitia paratei exprimata prin intampinare, revista TM este editata de Grupul de Presa I, astfel ca aceasta persoana juridica raspunde pentru prejudiciile produse prin textele publicate sau reproduse in aceasta revista. Asa cum rezulta din caseta redactionala, piritul PE este directorul general al redactiei si, in masura in care articolele care conin textele mentionate in cauza, sunt nesemnate, paratul PE raspunde pentru prejudiciile provocate prin publicarea acelor texte, el avand obligatia de a controla in mod special textele care apar nesemnate, tocmai pentru a preintampina publicarea unor texte necorespunzatoare. Paratul se afla in raport de prepusenie cu parata, astfel ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art.1000 al.3 C.civ., parata raspunzand pentru prejudiciu.
Instanta apreciaza ca prejudiciul suferit de reclamanta poate fi acoperit prin acordarea unei despagubiri de 45.000 lei, astfel ca in baza art.998-999 C.civ., rap. la art.1000 al.3 C.civ. si va admite actiunea in parte. In baza art.1000 al.3 C.civ. si art.1003 C.civ., instanta va obliga paratii in solidar la plata despagubirilor.
In ce priveste cererea reclamantei de a fi obligata parata la publicarea hotararii judecatoresti, instanta apreciaza aceasta cerere drept excesiva, apreciind ca suficienta despagubirile acordate.
In ce priveste apararile paratei legate de declaratia martorului audiat in cauza la propunerea paratei, instanta retine ca nimic din declaratia acestuia nu are legatura cu cauza. Martorul a declarat ca reclamanta vorbea in exercitarea atributiilor de serviciu neprotocolar, dar neputind declara ca vorbea trivial sau batjocoritor. Martorul a mai declarat ca intr-un cerc restrins a folosit o injuratura la adresa unei anumite persoane, dar nu una dintre cele vizate de textele din articolele legate de obiectul cauzei. In ce priveste apararile paratei legate de neprezentarea reclamantei pentru a i se lua interogatoriul propus de parata, instanta retine ca, fata de pozitia explicit si detaliat sustinuta de reclamantanta in motivareea actiunii sale, nu se poate face aplicarea art.225 C.pr.civ. in sensul interpretarii ca reclamanta ar fi recunoscut ca a savirsit faptele la care se refera textele din articolele legate de obiectul cauzei. In consecinta, instanta respinge aceste aparari ale paratei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite in parte cererea formulata de reclamanta DDA, cu domiciliul ales pentru comunicarea sentintei la ………, in contradictoriu cu paratii PE, cu si I.
Obliga paratii in solidar la plata sumei de 45.000 lei.
Respinge cererea de obligare la publicare a hotaririi in revista TM
Cu apel in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 26.04.2013.
PRESEDINTE, GREFIER, A B