Numai dupa ramanerea definitiva a hotararii penale prin care se solutioneaza actiunea civila este posibila sesizarea instantei civile pentru recuperarea sumelor de bani cheltuite de partea civila cu restabilirea sanatatii, dupa acest moment.
Atat instanta de apel cat si instanta de fond au solutionat gresit actiunea civila promovata de cele doua parti civile, din perspectiva cuantumului daunelor morale acordate pentru recuperarea prejudiciului moral suferit de catre acestea.
Astfel, in ceea ce o priveste pe partea civila S.D., nu s-a luat in considerare, in mod corespunzator, suferintele fizice si psihice incercate de aceasta pe o durata indelungata de timp, in cursul interventiilor chirurgicale si in timpul recuperarii dupa acestea, de infirmitatea fizica permanenta produsa acestuia si de pierderea totala a capacitatii de munca, aceasta raportat si la varsta partii vatamate.
Totodata, nu s-a dat eficienta corespunzatoare faptului ca partii civile i s-a schimbat ireversibil modul de viata, ca o perioada indelungata de timp a fost lipsit total de posibilitatea de a se misca si de a participa la viata de familie si la cea sociala, ca trebuie sa depuna, in permanenta si pentru tot restul vietii sale, eforturi suplimentare pentru a duce o viata cat de cat apropiata de normalitate, data fiind infirmitatea fizica permanenta.
De asemenea, nu s-a dat importanta cuvenita faptului pierderii totale a capacitatii de munca ceea ce pune partea civila intr-o situatie de inferioritate si o obliga la venituri mai reduse decat cele pe care le-ar fi putut castiga daca ar fi avut posibilitatea de a isi cauta si de a-si gasi locuri de munca mai bine platite, partea civila fiind dependenta de pensia de invaliditate.
Fata de toate aceste aspecte, se impune majorarea cuantumului daunelor morale acordate de catre instanta de apel de la 50.000 lei la suma de 100.000 lei.
Se apreciaza, totodata, ca suma solicitata de partea civila cu titlu de daune morale este exagerata avand in vedere numarul de zile de ingrijiri medicale acordate, respectiv 5 luni, ca in prezent se poate deplasa, nefiind dependent de insotitor si ca poate participa, cu un anumit efort, la viata de familie si cea sociala.
In ceea ce o priveste pe partea civila A.G. nu s-au luat in considerare, in mod corespunzator, suferintele fizice si psihice incercate de aceasta pe o durata indelungata de timp, in cursul interventiilor chirurgicale si in timpul recuperarii dupa acestea, de infirmitatea fizica temporara produsa acestuia si de pierderea totala a capacitatii de munca, aceasta raportat si la varsta partii vatamate.
Totodata, nu s-a dat eficienta corespunzatoare faptului ca partii civile i s-a schimbat pe o perioada de timp modul de viata, ca o perioada indelungata de timp a fost lipsit total de posibilitatea de a se misca si de a participa la viata de familie si la cea sociala, ca a trebuit sa depuna eforturi suplimentare pentru a duce o viata cat de cat apropiata de normalitate data fiind infirmitatea fizica temporara.
De asemenea, nu s-a dat importanta cuvenita faptului pierderii totale a capacitatii de munca ceea ce il pune pe partea civila intr-o situatie de inferioritate si il obliga la venituri mai reduse decat cele pe care le-ar fi putut castiga daca ar fi avut posibilitatea de a isi cauta si de a-si gasi locuri de munca mai bine platite, partea civila fiind dependent de pensia de invaliditate.
Fata de toate aceste aspecte, se impune majorarea cuantumului daunelor morale acordate de catre instanta de apel de la 25.000 lei la suma de 60.000 lei.
Cuantumul mai redus al daunelor morale este determinat de numarul mai mic de zile de ingrijiri medicale acordate, de caracterul temporar al infirmitatii fizice suferite, de posibilitatea ca, in timp, partea civila sa isi redobandeasca capacitatea de munca si deci de posibilitatile pe care le are aceasta de a reveni la un mod de viata normal.
Curtea constata ca, prin sentinta penala nr.2154/03.12.2009, pronuntata de Judecatoria Medgidia in dosarul nr.3969/256/2008 s-a dispus, in baza art.184 alin.2 si 4 cod penal, condamnarea inculpatului I.L. la pedeapsa de 1 an inchisoare, iar in baza art. 184 alin.2 si 4 cod penal, condamnarea aceluiasi inculpat la pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art.34 alin.1 lit. b rap. la art.33 lit. b cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an inchisoare.
In baza art.81 alin 2 cod penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii, pe durata termenului de incercare de 3 ani, compus conform art. 82 cod penal.
In baza art.359 cod procedura penala, s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 cod penal.
In baza art.71 cod penal in ref. la art.64 lit.a teza a II a si lit.b cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II a si lit. b cod penal si in baza art.71 alin.5 cod penal, s-a suspendat pedeapsa accesorie pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
In baza art.14, art.15 si art.346 alin.1 cod procedura penala, coroborate cu art. 998 - 999 cod civil, art.49 si art.53 - art.54 din Legea 136/1995, art.13 si art.14 din Ordinul nr.113133/2006 al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si deciziei nr.1/28 03 2005, s-au admis, in parte, actiunile civile formulata de partea civila S.D., si a fost obligat inculpatul, alaturi de asiguratorul Societatea de Asigurare - Reasigurare A. SA, acesta in limitele plafonului prevazut lege, sa plateasca partii civile S.d.: cu titlu de despagubiri materiale, sumele de 16 000 lei reprezentand cheltuielile materiale efectuate cu ingrijirile medicale, medicamente, proteze, carje, etc, de 12.168 lei reprezentand repararea prejudiciului cauzat prin imposibilitatea de a munci si realiza venituri in perioada 06.02 -09.11.2009 raportat la nivelul venitului mediu net pe anul 2009, de 1352 lei, de 1000 lei reprezentand cheltuieli de judecata - onorariu de avocat si o suma egala cu diferenta intre venitul mediu net si pensia de invaliditate pe care o primeste S.D., care se va stabili in conformitate cu evolutia venitului mediu net (pentru fiecare an) si a cuantumului pensiei de invaliditate de la data de 09 11 2007 pana la ramanerea definitiva a prezentei hotarari si a unei prestatii lunare egala cu diferenta intre venitul mediu net si pensia de invaliditate pe care o primeste S.D., care se va stabili in conformitate cu evolutia venitului mediu net (pentru fiecare an) si a cuantumului pensiei de invaliditate, de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari pana la incetarea starii de nevoie sau pana cand partea civila A.G. va beneficia de pensia pentru vechime in munca iar cu titlu de despagubiri morale, suma de 200000 lei si de partea civila A.G., fiind obligat inculpatul, alaturi de asiguratorul Societatea de Asigurare-Reasigurare A. SA, acesta in limitele plafonului prevazut lege si de ordinul nr. 113133/2006 al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor), sa plateasca partii civile A.G. cu titlu de despagubiri materiale, urmatoarele sume: de 5399 lei reprezentand cheltuielile materiale efectuate cu ingrijirile medicale, medicamente, proteze, recuperare, insotitori, etc, de 13 500 lei reprezentand repararea prejudiciului cauzat prin imposibilitatea de a munci si realiza venituri in perioada februarie - noiembrie 2009 raportat la nivelul venitului obtinut din munca - 1500 lei, o suma egala cu diferenta intre venitul obtinut din munca - 1500 lei si pensia de invaliditate pe care o primeste A.G., care se va calcula prin diferenta intre venitul de 1500 lei si pensia de invaliditate/handicap pana la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, a unei prestatii lunare egala cu diferenta intre venitul obtinut din munca - 1500 lei si pensia de invaliditate pe care o primeste A.G., care se va calcula prin diferenta intre venitul de 1500 lei si pensia de invaliditate/handicap, de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari pana la incetarea starii de nevoie sau pana cand partea civila Anton Gheorghe va beneficia de pensia pentru vechime in munca si de 1000 lei reprezentand cheltuieli de judecata - onorariu de avocat iar cu titlu de despagubiri morale suma de 40 000 lei.
S-a admis actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta si a fost obligat inculpatul, alaturi de asiguratorul Societatea de Asigurare-Reasigurare A. SA, acesta in limitele plafonului prevazut lege si de ordinul nr. 113133/2006 al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor), sa plateasca partii civile suma de 3718 lei, reprezentand contravaloarea cheltuielilor medicale pentru spitalizarea partii vatamate A.G.
S-au respins, ca nefondate, celelalte pretentii civile ale partilor civile S.D. si A.G.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond, in baza materialului probator administrat in cauza, a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 598/P/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Medgidia s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului I.L., pentru savarsirea a doua infractiuni de vatamare corporala din culpa prevazute de art. 184 alin. 2 si 4 din codul penal.
In data 06 02 2007, in jurul orelor 15, inculpatul I.L. se deplasa pe DN 22C, dinspre Constanta inspre Cernavoda, cu autoturismul marca Volkswagen Jetta.
In aproprierea Garii CFR Saligny, in zona KM 5, inculpatul a initiat o manevra de depasire a autovehiculului (sau autovehiculelor) ce se afla in fata sa, desi pe sensul contrar de mers se afla un alt autoturism in deplasare la o distanta insuficienta pentru ca inculpatul sa poata efectua manevra in conditii de siguranta.
A fost inlaturata apararea inculpatului potrivit cu care ar fi initiat manevra de depasire apreciind corect distanta necesara pentru finalizarea depasirii pana la autovehiculul ce se deplasa din sens contrar (apreciind ca erau aproximativ 200 - 300 m), sustinand ca autovehiculul ce se deplasa din sens contrar a fost depasit la randul sau de autoturismul condus de partea vatamata A.G., neputand observa decat prea tarziu depasirea efectuata de A.G. si astfel s-a produs impactul, intrucat aceste sustineri nu se coroboreaza cu nici unul dintre celelalte mijloace de proba administrate.
In acest sens se face trimitere la declaratiile celor doua parti vatamate, potrivit cu care, pe sensul opus celui in care se deplasau ele traficul era ingreunat si se circula in coloana dar si la dinamica accidentului de circulatie asa cum a fost afirmata de ambele expertize tehnice auto, analizand pozitia finala a celor doua autoturisme implicate in coliziune si locul unde s-au produs avariile celor doua masini, rezulta ca A.G. a intentionat sa creeze un culoar, in conditiile de trafic date, pentru ca masina condusa de inculpat sa poata trece fara a se ciocni cu masina condusa de el, in conditiile in care nu ar fi fost necesar ca A.G. sa se apropie de marginea drumului si sa franeze atat de brusc (din plansele fotografice judiciare se pot observa urmele de franare) daca inculpatul ar fi putut sa reintre fara probleme pe sensul sau de mers, ori faptul ca inculpatul nu a reintrat pe sensul sau mers se datoreaza, implicit, faptului ca nu mai putea realiza acest lucru din pricina masinilor ce se deplasau in coloana si pe care acesta tocmai incerca sa le depaseasca.
Totodata, se face trimitere si la traiectoria autovehiculului condus de inculpat - catre marginea drumului pe sensul pe care efectua depasirea incercand sa evite coliziunea iesind in decor prin dreapta autoturismului condus de parte vatamata A.G., in conditiile in care, o alta decizie nu ar fi putut sa ia, avand in vedere timpul extraordinar de scurt in care trebuie luate astfel de decizii, observand si intentia partii vatamate de a urma aceeasi traiectorie de evitare.
Se releva ca o concluzie contrara nu ar putea fi primita pentru ca ar insemna ca inculpatul avea instinctul de conservare abolit si ca ar fi ales sa iasa in decor pe partea contrara sensului de mers in loc sa reintre pe directia sa de deplasare si, in plus, daca A.G. s-ar fi aflat, la randul lui, in timpul unei manevre de depasire ar fi insemnat neindoielnic ca autovehiculul depasit de el sa se afle la o distanta scurta de acesta, care nu ar mai fi permis evitarea unei coliziuni din spate cu acel autovehicul.
In timpul urmarii penale s-au efectuat doua expertize tehnice de catre doi experti care au lucrat independent unul de celalalt, iar concluziile acestor experti judiciari se regasesc la dosarul de urmarire penala, instanta retinand partial concluziile exprimate de expertul judiciar L.A. si nu va retine concluziile din expertiza judiciara intocmita de expertul judiciar C.I.G., intrucat concluziile acestei expertize se fundamenteaza in mare parte pe ipoteze subiective, in neconcordanta cu celelalte probe administrate si cu logica dinamicii unui astfel de eveniment rutier si chiar straine de obiectivele stabilite de organul judiciar, mai mult, face aprecieri cu privire la evitarea consecintelor privind vatamarile corporale suferite de partile vatamate stabilind fara nici un suport probator ca cei doi ocupanti ai autoturismului Dacia nu purtau centurile de siguranta din dotarea autoturismului.
S-a evidentiat ca, in urma cercetarilor la fata locului, nu s-a stabilit cu certitudine daca partile vatamate au folosit corespunzator centurile de siguranta, iar conform principiului "dubiul profita inculpatului" s-ar putea retine ca partile vatamate nu au purtat centurile de siguranta sau nu le-au aplicat corespunzator, insa, cu toate acestea, instanta nu a retinut ca relevant acest aspect pentru ca din traumatologia leziunilor suferite de ambele parti vatamate, stabilita de actele medicale si de expertizele medico - legale intocmite in cauza rezulta ca acestia au suferit vatamari grave in zona inferioara a corpului si nu in zona superioara si ca aceste leziuni s-ar fi produs indiferent daca cele doua parti vatamate ar fi purtat sau nu centuri de siguranta, fiind de notorietate faptul ca autoturismele Dacia de tip sunt deficitare in ce priveste elementele de siguranta mai ales in cazul coliziunilor frontale.
S-a inlaturat concluzia expertizei efectuate de expertul C., potrivit cu care accidentul putea sa fie evitat si de partea vatamata A.G., intrucat nu s-a stabilit ca partea vatamata A.G. a incalcat vreo regula de circulatie, dimpotriva, ambele expertize stabilesc ca autoturismul condus de A.G. nu se deplasa cu o viteza superioara celei legale pentru acel sector de drum si nu s-a aflat la randu-i in depasirea unui alt autoturism.
A fost inlaturata si concluzia din expertiza intocmita de expert C., potrivit cu care viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat era de 43,06 km/h, intrucat inculpatul s-a angajat in efectuarea unei manevre de depasire si este foarte putin probabil ca ar fi putut realiza o asemenea manevra cu o astfel de viteza, mai ales din perspectiva distantei, pana la autoturismul ce se deplasa din sens contrar, apreciata de inculpat ca fiind suficienta, urmare a violentei impactului cu autoturismul condus de partea vatamata, de pozitia rezultata in urma coliziuni si gravitatea leziunilor suferite de partile vatamate, toate acestea conducand la concluzia unei viteze mult superioare celei stabilite de expertul C. si mai apropiata de concluziile expertului L.
S-au retinut, avand in vedere cele expuse, partial concluziile celei de a doua expertize cu exceptia concluziei asupra obiectivului privitor la stabilirea regulilor de circulatie incalcate, acesta fiind un atribut al instantei de judecata.
Situatia de fapt, astfel cum a fost retinuta, a fost stabilita in baza urmatoarelor mijloace de proba: declaratiile inculpatului, ale partilor vatamate, procesul verbal de cercetare la fata locului si procesele verbale incheiate de organul de urmarire penala precum si din expertiza tehnica judiciara efectuata de expertul judiciar L.A. si rapoartele de expertiza medico-legale realizate atat in faza de cercetare penala cat si in faza de cercetare judecatoreasca.
In raport de situatia de fapt retinuta s-a stabilit ca fapta inculpatului I.L. care la data de 06 02 2007, in jurul orelor 1615, conducand autoturismul marca Volkswagen Jetta, datorita nerespectarii dispozitiilor legale relative la circulatia pe drumurile publice a produs vatamarea corporala a partilor vatamate A.G. si S.D. ce au suferit leziuni pentru a caror vindecare au fost necesare 130 - 150 zile ingrijiri medicale si, respectiv 150 - 170 ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale a doua infractiuni prev. de art. 184 alin. 1 si 4 cod penal, apreciindu-se ca se impune condamnarea acestuia pentru ambele fapte retinute in sarcina sa.
S-a retinut aplicabilitatea art.33 alin.1 lit. b cod penal referitoare la concursul ideal de infractiuni.
La individualizarea pedepselor s-au avut in vedere criteriile generale si obligatorii prev. de art. 72 cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege, modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta, urmarea produsa, precum si persoana si conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, s-a apreciat ca fapta inculpatului prezinta pericol social grav ca urmare a prejudiciului cauzat persoanelor vatamate care in urma leziunilor suferite nu isi mai pot desfasura viata si activitatile curente in mod corespunzator, partea vatamata S.D. a ramas cu sechele fizice permanente (infirmitate fizica permanenta, scurtarea piciorului, folosirea carjelor pentru a se putea deplasa), leziuni care fac imposibila continuarea vietii la standardul dinainte de savarsirea infractiunii.
In ce priveste circumstantele personale, s-a retinut lipsa antecedentelor penale, fara a se considera incidenta circumstanta atenuanta prevazuta de art.74 alin.1 lit. a, in lipsa altor elemente care sa intareasca concluzia conduitei bune anterioare, intrucat aceasta nu se poate baza exclusiv pe lipsa antecedentelor penale si nici cea prev. de art.74 alin.1 lit.c, deoarece nu se poate retine ca inculpatul a avut un comportament sincer sau ca nu a urmarit in nici un mod tergiversarea procesului penal, avand in vedere declaratiile acestui si modului cum a inteles sa inlature rezultatul infractiunii sau sa repare prejudiciul cauzat.
In raport de gradul de pericol social al faptelor si de periculozitate sociala a inculpatului, astfel cum au rezultat din analiza circumstantelor reale in care s-au comis faptele si de circumstantele personale ale inculpatului, s-a apreciat ca se impune stabilirea unor pedepse cu inchisoare, orientate catre mediu, respectiv de cate 1 an inchisoare, pedepse ce au fost contopite in pedeapsa cea mai grea.
In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, s-a apreciat ca scopul educativ si preventiv al pedepsei poate fi atins si fara executarea efectiva a acesteia, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru indreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social si reeducat si fara izolare in regim de detentie, fiind indeplinite conditiile prev. de art. 81alin.l cod penal, fapt pentru care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, pe durata unui termen de incercare de 3 ani, conform art.82 cod penal.
In baza art.359 cod procedura penala, s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 cod penal.
In baza art.71 cod penal in ref. la art.64 lit.a teza a II a si lit.b cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II a si lit. b cod penal si in baza art.71 alin.5 cod penal, s-a suspendat pedeapsa accesorie pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.
Partea civila A.G. a solicitat cu titlu de daune materiale sumele de:15000 lei, reprezentand venitul nerealizat in perioada februarie - nov.2007, data producerii accidentului de circulatie si data pensionarii pentru motive de sanatate, venit obtinut cu titlu de salariu; 27060 reprezentand venitul nerealizat in perioada noiembrie 2007 - decembrie 2008 rezultat din diferenta dintre salariul obtinut inaintea producerii accidentului de circulatie si pensia pentru invaliditate; 1500 lei, cheltuieli cu medicamente, analize, investigatii, consultatii etc.; 1150 lei cheltuieli de transport; 450 lei cheltuieli de recuperare la Sanatoriul Grand din Eforie Nord;380 lei consultatii medicale si contra/val. carje medicale; 270 lei si 450 lei cheltuieli cu insotitorul; 600 lei hrana suplimentara in timpul spitalizarii si ulterior in faza de convalescenta; 79 lei contra/val. examinarii medico legale; 280 lei contra/val. hainelor distruse in accident; 240 lei cheltuieli cu plata insotitorului la Spitalul Clinic Judetean Constanta; 5000 lei reprezentand costul unei interventii chirurgicale ce urmeaza a fi efectuata ulterior; 1230 lei, la care sa se adauge dobanda legala aferenta, iar cu titlu de daune morale suma de 100.000 euro.
Partea civila S.D. a solicitat cu titlu de daune materiale sumele de: 47 000 dolari SUA reprezentand 22 500 dolari venitul nerealizat in perioada 06 02 - 19 11 2007, respectiv de la data producerii accidentului de circulatie pana la data pensionarii pentru motive de sanatate ; 24 500 dolari, reprezentand venitul nerealizat pentru perioada 09 11 2007 - 09 11 2008, rezultat din diferenta de 2500 dolari lunar si pensia cu grad de invaliditate in suma de 450 lei lunar si 16 038 lei, reprezentand 1800 lei, cheltuieli efectuate cu medicamente, analize, investigatii etc.; 1273, cheltuieli de transport de la domiciliu la unitati spitalicesti si de recuperare - 73 de drumuri; 372 lei cheltuieli efectuate la Sanatoriul Techirghiol; 176 lei ghete medicale si consulatie medicala; 1200 lei cheltuieli efectuate cu plata unui insotitor pentru perioada spitalizarii si ulterior cand a fost imobilizat la domiciliu; 800 lei hrana suplimentara; 79 lei costul investigatiei medico- legale; 180 lei contra/val. carje medicale; 258 lei, contra/val. hainelor distruse in accident; 250 cheltuieli de transport pentru insotitor; 10 000 lei cheltuieli efectuate cu interventia chirurgicala suferita, precum si dobanda legala aferenta acestor sume si plata unei prestatii lunare in suma de 1000 lei, pentru a completa veniturile realizate anterior, prin diferenta cu pensia de invaliditate si diminuarea aproape in totalitate iar cu titlu de daune morale suma de 300000 euro.
S-a stabilit ca, pentru angajarea raspunderii unei persoane este necesar ca anumite conditii sa fie indeplinite, respectiv existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul creat unei persoane si vinovatia, evidentiindu-se ca, in practica judiciara, in interpretarea dispozitiilor art. 998 -999 cod civil s-a stabilit cu valoare de principiu ca acoperirea prejudiciului cauzat unei persoane trebuie sa fie integrala, efectiva si justa si se intinde atat asupra prejudiciului material actual, cert; prejudiciului viitor cert, cuantificabil cat si a asupra prejudiciului moral incercat de cel prejudiciat.
S-a retinut ca A.G., la data producerii accidentului de circulatie, 06 02 2007, era angajatul societatii comerciale G.N. SRL Medgidia si obtinea un venit din salariu de 1500 lei lunar.
Conform rapoartelor de expertiza medico - legale efectuate in cauza, A.G. a suferit leziuni pentru a caror vindecare sunt necesare 130 -150 zile de ingrijiri medicale.
Leziunile traumatice suferite nu au pus in primejdie viata si nu constituie infirmitate fizica, dar se concluzioneaza prin acceptarea deciziilor asupra capacitatii de munca (ultima din data de 25 09 2007) ca partea vatamata a fost diagnosticata cu deficit locomotor accentuat, iar capacitatea de munca este pierduta in totalitate.
In urma diagnosticului, lui A.G. i s-a acordat o pensie de invaliditate platita in sistemului de asigurari sociale, stabilindu-se gradul II de invaliditate.
S-a retinut ca partea civila A.G. a efectuat cheltuieli pentru reducerea efectelor leziunilor suferite, pentru investigatii medicale si medico - legale, plata unor insotitori in perioada de spitalizare si de convalescenta, cheltuieli de transport, cheltuieli pentru tratamente de recuperare si achizitionarea de carje si alte asemenea obiecte necesare, medicamente si analize medicale, hrana suplimentara pentru ajutarea organismului in refacere, hainele distruse ca urmare a accidentului provocat de inculpat, cheltuieli dovedite cu inscrisuri si martori fiind in suma de 5399 lei si care va fi acordata cu titlu de daune materiale.
S-a stabilit ca se impune si repararea prejudiciului cauzat prin imposibilitatea de a munci si realiza venituri in perioada februarie - noiembrie 2007 (data stabilirii unei pensii pentru invaliditate) raportat la nivelul venitului obtinut din munca - 1500 lei, respectiv suma de 13 500 lei, iar dupa stabilirea pensiei de invaliditate, se impune acordarea diferentei dintre venitul realizat si cuantumul pensiei de invaliditate, acordandu-se partii civile o suma egala cu diferenta intre venitul obtinut din munca - 1500 lei si pensia de invaliditate pe care o primeste A.G., de la data de la care a inceput sa o incaseze pana la ramanerea definitiva a prezentei hotarari iar dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari, urmeaza sa i se acorde o prestatii lunare egala cu diferenta intre venitul obtinut din munca - 1500 lei si pensia de invaliditate pe care o primeste A.G., care se va calcula prin diferenta intre venitul de 1500 lei si pensia de invaliditate/handicap, de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari pana la incetarea starii de nevoie sau pana cand partea civila A.G. va beneficia de pensia pentru vechime in munca.
S-a apreciat ca se impun a fi acordat si cheltuielile facute cu avocatul ce l-a asistat in procesul penal, in cuantum de 1000 lei.
In ce priveste celelalte pretentii ale partii vatamate: dobanda legala si suma de 5000 lei pentru efectuarea unei interventii chirurgicale ulteriore, instanta le-a apreciat ca neintemeiate.
In ceea ce priveste dobanda legala s-a evidentiat ca, potrivit OG 9/2000, dobanda legala este reglementata doar pentru situatiile unde legea prevede obligatia accesorie a platii dobanzii precum si in cazul conventiilor sau contractelor ce stabilesc raporturi obligationale iar in celelalte cazuri - in materie delictuala - legea nu prevede ca se datoreaza dobanzi, cu mentiunea ca, respectand principiul reparatiei integrale si juste a prejudiciului suferit, nu s-a negat dreptul partii vatamate de a obtine un echivalent al lipsei de folosinta a sumelor cheltuite ca urmare prejudiciului cauzat de inculpat, dar acest lucru se poate rezolva doar in functie de momentul platii efective si prin intelegere cu inculpatul sau societatea de asigurari ori prin executare silita, in cadrul careia executorul judecatoresc poate proceda la actualizare.
Referitor la costul unei interventii chirurgicale, s-a stabilit ca este adevarat ca si prejudiciul viitor, cert, poate fi avut in vedere la rezolvarea laturii civile a procesului penal, dar acesta trebuie sa poata fi cuantificat sau cel putin cuantificabil, iar cel care va fi obligat sa il acopere sa poate avea un control asupra acestei chestiuni.
Desi din rapoartele de expertiza medico - legala rezulta caracterul cert si necesar al interventiei chirurgicale ulterioare la care trebuie supus A.G., nu exista nici o dovada sau indiciu cu privire la costul unei asemenea interventii sau daca ea va fi acoperita de sistemul de asigurari de sanatate, astfel incat aceasta pretentie este supusa unui dubiu, neputand fi cuantificabila, in lipsa oricarui element de evaluare care ar putea sa fie costul unei asemenea interventii.
S-a apreciat ca prejudiciul moral suferit de partea civila A.G. este in suma de 40.000 lei cu titlu de daune morale, avandu-se in vedere ca partea vatamata a suferit leziuni care au impus pentru vindecare 130 - 150 zile de ingrijiri medicale, ca a stat spitalizata o perioada indelungata de timp, ca a fost supusa unor interventii chirurgicale succesive, ca a fost supusa unui tratament de recuperare, ca a fost imobilizata, ca a fost impiedicat sa participe la viata sociala conform standardelor pe care viata sa le avea anterior evenimentului a carei victima a fost.
S-a tinut seama de prejudiciul estetic cauzat si de imposibilitatea de a munci si de a obtine venituri care l-a pus pe acesta intr-o situatie de inferioritate, iar dreptul sau de a munci conform abilitatilor si aptitudinilor sale a fost grav incalcat, neputand beneficia de un sistem liber al pietii muncii unde aptitudinile sale profesionale sa fie valorificate, eventual chiar pentru obtinerea unor venituri suplimentare sau superioare celor obtinute anterior, devenind dependent de pensia de invaliditate si de cuantumul redus al acesteia ca un mijloc de subzistenta la limita.
A fost apreciata ca dovedita, cu titlu de cheltuieli materiale, suma de 16000 lei reprezentand cheltuielile materiale efectuate cu ingrijirile medicale, medicamente, proteze, carje.
In ce priveste suma de 47 000 dolari SUA, reprezentand: 22 500 USD venitul nerealizat in perioada februarie - noiembrie 2007; 24 500 USD venitul nerealizat in perioada noiembrie 2007 - noiembrie 2008, s-a retinut ca nu poate fi acordata intrucat s-a probat doar faptul ca, anterior, pana in luna decembrie 2006, a lucrat in Emiratele Arabe Unite, ca sudor si obtinea un venit de 2500 USD, neexistand nici o alta dovada care sa faca cel putin credibila existenta unei conventii de intermediere a relatiilor de munca, cu caracter permanent din care s-ar fi putut trage concluzia pertinenta ca reluarea raporturilor de munca ar fi fara tagada si ca nivelul retributiei banesti ar fi fost acelasi, mai mult, nici inainte de anul 2006 nu se face dovada unor raporturi de natura celor descrise sau invocate din care sa rezulte permanenta unei astfel de activitatii desfasurate in conditiile date.
Prin urmare, dovada unor beneficii anterioare, obtinute in baza unor raporturi contractuale incheiate, nu poate constitui baza aprecierii ca si in viitor s-ar realizat relatii contractuale de munca in aceleasi conditii de retribuire.
In considerarea principiului acoperirii integrale si juste a prejudiciului creat prin fapta delictuala, ilicita, s-a apreciat ca o reparatie trebuie sa i se acorde partii civile S. in acest sens, intrucat la data producerii accidentului de circulatie, partea civila era apta de munca, ca anterior nu a dus un trai parazitar sau bazat pe venituri obtinute din munca ziliera sau ajutoare de natura sociala si nici nu se afla in intretinerea vreunei persoane sau institutii a statului, mai mult, din contractul de munca depus la dosar si din faptul ca acestuia i s-a acordat o pensie de invaliditate rezulta ca a muncit anterior si ca a avut o contributie la sistemul de asigurari sociale, avea o pregatire profesionala, sudor, care ii permitea sa obtina venituri rezonabile si suficiente pentru a-si asigura un trai si un standard de viata mai mult decat decent, impunandu-se concluzia ca, partea civila putea obtine, folosindu-se de calificarea si aptitudinile sale un venit cel putin egal cu venitul mediu net, asa cum este acesta stabilit in Romania de Institutul National de Statistica, si nu un venit de nivelul celui minim.
In consecinta, s-a stabilit ca se impune acordarea unei sume egale cu venitul mediu net stabilit de INS, 948 lei, la nivelul anului 2007, pentru perioada cuprinsa intre data producerii accidentului si data stabilirii dreptului la pensie de invaliditate 06.02.2007 - 09.11.2007 si a unei sume egale cu diferenta intre venitul mediu net, 1260 lei si 1352 lei - stabilit de INS pentru anii 2008 si 2009 (03 12 2009 data pronuntarii hotararii) si pensia de invaliditate, care se va stabili in conformitate cu evolutia venitului mediu net si a cuantumului pensiei de invaliditate de la data de 09.11.2007 pana la ramanerea definitiva a hotararii precum si a unei prestatii lunare egala cu diferenta intre venitul mediu net si pensia de invaliditate pe care o primeste S.D., care se va stabili in conformitate cu evolutia venitului mediu net si a cuantumului pensiei de invaliditate, de la data ramanerii definitive a hotararii pana la incetarea starii de nevoie sau pana cand partea civila S.D. va beneficia de pensia pentru vechime in munca dar si a sumei de 1000 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
S-au respins pretentiile parti civile cu privire la dobanda legala si suma de 6000 lei reprezentand costul unei interventii chirurgicale ulterioare in baza considerentelor expuse si pentru partea civila A.G.
Avand in vedere argumentele expuse in raport de partea civila A.G., s-au admis, in parte, pretentiile privind daunele morale solicitate de S.D., cu mentiunea ca in situatia acestuia s-a retinut si faptul ca aceasta a suferit leziuni care pentru a caror vindecare necesita 150 -180 zile de ingrijiri medicale, iar in urma actiunii culpabile a inculpatului aceasta parte vatamata a ramas cu o infirmitate fizica permanenta si este lipsit de capacitatea de a munci in totalitate, apreciindu-se ca se impune acordarea sumei de 200 000 lei cu titlu de daune morale.
Spitalul Clinic de Urgenta Judetean Constanta a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 3718 lei, reprezentand contravaloarea cheltuielilor medicale aferentei perioadei de spitalizare 07.02.2007 - 28.02. 2007 a partii vatamate A.G., suma ce a fost dovedita de unitatea spitaliceasca, pretentiile fiind intemeiate.
Pentru autoturismul condus de inculpat, la data producerii accidentului de circulatie, exista un contract de asigurare valabil, devenind incidente dispozitiile art. art.49, art.50 alin.1 din acelasi act normativ, art.51 alin.1 si art.54 alin.1 din Legea 136/1995, retinandu-se ca, asiguratorul va raspunde potrivit contractului incheiat cu asiguratul sau, dar in limita plafonului stabilit conform legii prin ordin al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si nu in baza temeiului raspunderii civile delictuale, statuat prin dispozitiile art. 998 -999 cod civil
La data producerii accidentului rutier era in vigoare ordinul acestei institutii nr. 113133/2006, iar plafonul maxim se regaseste inscris chiar pe verso-ul politei de asigurare.
S-a evidentiat ca, in ce priveste pe asigurator, se instituie o raspundere civila alaturi de inculpat si nu in solidar cu acesta, iar partile civile exercita drepturile lor direct impotriva asiguratorului, in limitele obligatiei acestuia.
S-a apreciat ca sunt indeplinite toate conditiile pentru angajarea raspunderii patrimoniale a inculpatului, respectiv existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul creat unei persoane si vinovatia inculpatului.
Impotriva sus-mentionatei sentinte au formulat apel inculpatul I.L., partile civile A.G. si S.D. si asiguratorul Societatea de Asigurare - Reasigurare A. SA.
Prin decizia penala nr.246/01.06.2010 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosar nr.3969/256/2008, s-a admis, in baza art.379 pct.2 lit.a cod procedura penal apelul declarat de apelantul asigurator Societatea de Asigurare - Reasigurare A. SA, s-a desfiintat sentinta penala apelata si rejudecand s-au redus cuantumul despagubirilor morale de la suma de 200.000 lei la suma de 50.000 lei pentru partea civila S.D. si de la suma de 40.000 lei la suma de 25.000 lei pentru partea civila A.G., fiind mentinute celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.
In baza art.369 cod procedura penala, s-a luat act de retragerea apelului declarat de apelantul inculpat I.L.
In baza art.379 pct.l lit.b cod procedura penala, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de apelantii parti civile A.G. si S.D.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut urmatoarele:
Inculpatul I.L. a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.184 alin.2 si 4 cod penal si art.184 alin.2 si 4 cod penal cu aplic. art.33 lit.b cod penal.
In sarcina acestuia s-a retinut ca, la data de 06.02.2007, in jurul orelor 16.15, in timp ce conducea autoturismul marca Volkswagen Jetta, 11.12, datorita nerespectarii dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice, a provocat un accident rutier soldat cu vatamarea corporala grava a partilor vatamate A.G. si S.D., care au suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numar de 130-150 zile de ingrijiri medicale si respectiv 150-170 de zile de ingrijiri medicale.
Desi concluziile celor doua rapoarte intocmite in urma efectuarii expertizelor tehnice auto sunt oarecum contradictorii in privinta anumitor aspecte referitoare la producerea accidentului, ambele retin drept cauza a producerii accidentului neasigurarea corespunzatoare a inculpatului in momentul in care a intrat pe contrasens pentru a depasi alte autovehicule.
S-a considerat ca prima instanta a facut o analiza temeinica a intregului material probator administrat atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, si ca in mod corect a stabilit ca accidentul soldat cu vatamarea corporala a celor doua parti vatamate s-a produs din culpa exclusiva a inculpatului care nu a respectat dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice.
S-a apreciat ca prima instanta a facut o corecta individualizare a pedepselor aplicate inculpatului.
Se releva ca, desi este real ca producerea accidentului a avut consecinte grave, constand in vatamarile grave ce le-au fost cauzate celor doua parti vatamate, insa raportat la circumstantele personale ale inculpatului, care se afla la primul conflict cu legea penala, este tanar, dar si la limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea comisa, pedepsele aplicate acestuia raspund cerintelor prev. de art.52 cod penal privind scopul preventiv educativ.
S-a considerat ca, in mod corect s-a apreciat ca acest scop poate fi atins si fara executarea efectiva a pedepsei rezultante, in conditiile in care sunt intrunite cerintele prev. de art.81 alin.2 cod penal.
In raport de inscrisurile depuse la dosar s-a considerat ca, in mod corect prima instanta a stabilit ca prin probele administrate s-au dovedit in parte pretentiile civile, solicitate cu titlu de despagubiri materiale, respectiv suma de 5.399 lei reprezentand cheltuielile pentru investigatii medicale, pentru plata insotitorilor, pentru transport, pentru tratamente de recuperare si achizitionarea de carje medicale, pentru medicamente, analize, hrana suplimentara si haine distruse iar cuantumul veniturilor nerealizate pentru perioada februarie - noiembrie 2007 este in suma de 13.500 lei, iar incepand cu luna noiembrie 2007 si pana la ramanerea definitiva a hotararii s-a stabilit ca partea civila sa primeasca o suma egala cu diferenta dintre venitul pe care-l realiza, de 1500 lei si pensia de invaliditate stabilita.
Referitor la prestatia periodica solicitata, instanta de fond a stabilit ca partea civila sa primeasca lunar cu acest titlu o suma egala cu diferenta dintre venitul pe care-l realiza anterior producerii accidentului si pensia de invaliditate, prestatie ce urmeaza a fi platita de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la incetarea starii de nevoie.
In ceea ce priveste celelalte pretentii civile formulate, s-a considerat ca in mod corect au fost respinse de catre instanta de fond, respectiv dobanda legala, intrucat potrivit dispozitiilor legale acordarea acesteia este prevazuta doar in anumite situatii, precum si suma de 5000 lei reprezentand costul unei interventii chirurgicale viitoare, in conditiile in care actiunea civila trebuie sa fie exercitata pentru recuperarea unui prejudiciu sigur, atat sub aspectul existentei sale, cat si sub aspectul posibilitatilor de evaluare, astfel incat, in mod corect a apreciat prima instanta ca desi din actele medicale rezulta necesitatea unei alte interventii chirurgicale, nu exista dovezi din care sa rezulte costul unei asemenea interventii si cuantumul cheltuielilor aferente.
Se releva ca, in aceasta situatie, partea civila se poate adresa cu actiune la instanta civila pentru repararea pagubelor care s-au nascut dupa pronuntarea hotararii penale.
Si in raport de partea civila S.D., s-a considerat ca instanta de fond a facut o analiza corecta a probelor administrate stabilind ca acestea au fost dovedite in parte.
Astfel, pe baza inscrisurile existente la dosar s-a stabili ca s-a facut dovada pretentiilor materiale in cuantum de 16.000 lei, reprezentand cheltuielile efectuate pentru ingrijirile medicale, medicamente, proteze, carje, etc.
Totodata, desi la momentul producerii accidentului partea vatamata nu lucra, avand in vedere ca prin actele depuse la dosar a facut dovada ca era apta de munca instanta, tinand cont de venitul mediu net, i-a acordat o suma egala cu venitul mediu net la nivelul anului 2007 pentru perioada cuprinsa intre data producerii accidentului si data stabilirii pensiei de invaliditate; o suma egala cu diferenta dintre venitul mediu net stabilit pentru anii 2008 si 2009 si pensia de invaliditate stabilita incepand cu data de 09.11.2007 si pana la ramanerea definitiva a hotararii si ulterior, o prestatie periodica lunara egala cu diferenta dintre venitul mediu net si pensia de invaliditate de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la incetarea starii de nevoie.
Referitor la pretentiile in cuantum de 47.000 dolari SUA reprezentand venitul nerealizat in perioada 06 februarie - 19 noiembrie 2007 si pentru perioada 09 noiembrie 2007 - 09 noiembrie 2008, s-a apreciat ca, in nod corect au fost respinse de prima instanta, in conditiile in carte partea civila nu a dovedit cu nici un inscris ca urma sa desfasoare activitati, ca sudor, in Norvegia in baza unui contract de munca si ca urma sa obtina un venit lunar de 2500 USD.
In ceea ce priveste solicitarea partii civile, in apel, ca inculpatul sa fie obligat la plata sumei de 1085,33 lei reprezentand cheltuieli pentru medicamente, consultatii medicale si transport, cheltuieli pe care le-a efectuat dupa ce instanta de fond s-a pronuntat, s-a apreciat ca este neintemeiata, intrucat aceasta are posibilitatea ca pe calea unei actiuni civile sa solicite repararea pagubelor care s-au nascut dupa pronuntarea hotararii penale.
Pentru aceleasi considerente, s-a considerat a fi neintemeiata si critica privind neacordarea pretentiilor civile reprezentand contravaloarea interventiei chirurgicale la care urmeaza sa fie supusa partea civila si a cheltuielilor aferente (pretentii respinse si de instanta de fond), intrucat actiunea civila trebuie sa fie exercitata pentru recuperarea unui prejudiciu sigur, atat sub aspectul existentei sale, cat si sub aspectul posibilitatilor de evaluare.
Referitor la critica comuna partilor civile ce a vizat cuantumul redus al daunelor morale in raport de prejudiciile pe care acestia le-au suferit in urma accidentului cauzat de inculpat si la critica apelantului asigurator constand in cuantumul ridicat al daunele morale, s-a considerat ca este intemeiata critica formulata in acest sens de apelantul asigurator, daunele morale fiind exagerate.
S-a retinut ca partile civile au suferit un prejudiciu moral, constand in suferintele fizice si psihice, urmare a leziunilor produse prin accident, respectiv partea civila A.G. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numar de 130-150 zile de ingrijiri medicale, leziuni care i-au pus viata in primejdie, fiind diagnosticat cu deficit locomotor, capacitatea de munca fiind pierduta in totalitate iar partea civila S.D. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numar de 150-180 zile de ingrijiri medicale, a ramas cu infirmitate fizica permanenta si este lipsit de capacitatea de a munci in totalitate, rezultand cu certitudine ca acestea au suferit un prejudiciu moral, constand in suferintele fizice si psihice decurgand din internarea in spital, interventiile chirurgicale, traumele suferite, efortul suplimentar depus pentru a se reintegra in societate.
S-a considerat, in raport de criteriile expuse, ca acordarea unor sume de 50.000 lei pentru partea civila S.D. si 25.000 lei pentru partea civila A.G., cu titlu de daune morale, este suficienta pentru a se asigura o justa despagubire a acestora pentru prejudiciul moral incercat.
S-au inlaturat din sentinta penala apelata dispozitiile contrare deciziei.
In baza art.369 cod procedura penala, s-a luat act de retragerea apelului inculpatului.
Impotriva deciziei penale nr.246/01.06.2010 pronuntata de Tribunalul Constanta si a sentintei penale nr.2154/P/03.12.2009 pronuntata de Judecatoria Medgidia in dosarul penal nr. 3969/256/2008 au formulat recurs partile civile A.G. si S.D., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub urmatoarele aspecte:
Instantele au realizat o individualizare gresita a pedepsei aplicate inculpatului, sub aspectul cuantumului, avand in vedere ca acesta a fost condamnat pentru savarsirea a doua infractiuni de vatamare corporala din culpa, nefiind luate in considerare criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 cod penal, potrivit cu care, la stabilirea si aplicarea pedepsei, sa se tina seama de dispozitiile partii generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite si de urmarile grave si foarte grave.
Se releva ca, desi, instanta de fond, nu a retinut circumstantele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a si c, totusi a aplicat inculpatului o pedeapsa foarte mica comparativ cu gradul foarte ridicat de pericol social, precum si urmarile deosebit de grave ale faptei.
Instantele au solutionat gresit actiunea civila promovata de partea civila A.G., prin acordarea numai in parte a pretentiilor civile solicitate de acesta, atat in ceea ce priveste daunele materiale cat si in ceea ce priveste daunele morale.
Se sustine ca nu s-a luat in considerare intreg materialul probator administrat in cauza si ca, instanta de apel nu a motivat reducerea cuantumului daunelor morale acordate de catre instanta de fond.
Se apreciaza ca fiind gresita reducerea cuantumului despagubirilor morale si aceasta in raport de prejudiciul corporal suferit, corporal si de agrement, permanent si de pierderea capacitatii de munca, precum si infirmitatea fizica temporara dar si de numarul foarte mare de ingrijiri medicale acordate.
Totodata, se releva ca nu s-a luat in considerare prejudiciul pur psihologic datorat pierderii capacitatii de munca si de infirmitatea fizica dar si modificarea atitudinii psihice, modificare determinata de necesitatea restabilirii integritatii sale corporale, dupa cum nu s-a tinut seama de eforturile depuse in acest sens si care au angrenat o suprasolicitare psihica si un efort fizic suplimentar.
Se sustine ca, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuia ca acestea sa fie privite ca pretium doloris, in compensarea traumelor psihice suferite de partea vatamata.
Se solicita a se avea in vedere infirmitatea fizica temporara, prejudiciul fiziologic incercat de partea vatamata constand in privarea acesteia de avantajele unei vieti normale, inclusiv prejudiciul de agrement dat de efortul suplimentar pe care acesta trebuie sa il faca pentru a-si pastra conditiile de viata pe care le-a avut anterior vatamarii.
In mod gresit nu s-a acordat partii civile suma de bani necesara efectuarii unei noi interventii chirurgicale in cuantum de 7000 lei ce ar reprezenta cheltuielile ocazionate de hrana, cazare, medicamente, analize de laborator si alte investigatii, inclusiv tratament de recuperare post operator, precum si transport de la domiciliu la unitatile sanitare, hrana suplimentara, cheltuieli apartinator, astfel cum rezulta din inscrisurile anexate la dosarul cauzei, suma absolut necesara avand in vedere si criza sistemului sanitar.
Instantele au solutionat gresit actiunea civila promovata de partea civila S.D., prin acordarea numai in parte a pretentiilor civile solicitate de acesta, atat in ceea ce priveste daunele materiale cat si in ceea ce priveste daunele morale.
Se sustine ca nu s-a luat in considerare intreg materialul probator administrat in cauza, respectiv depozitia martorului I.E., dovezile privind imprumuturile de la CAR facute de catre sotia partii civile, sume de bani ce au fost folosite pentru ameliorarea starii de sanatate a partii vatamate.
In mod gresit instantele au respins pretentiile civile in suma de 47.000 dolari SUA reprezentand venitul nerealizat in perioada februarie - noiembrie 2007 si in perioada noiembrie 2007 - noiembrie 2008, intrucat la dosarul cauzei a fost depus contractul de munca pe care il avea cu Emiratele Arabe Unite, acestea erau succesive pe perioada de cate un an de zile, astfel ca prejudiciul este unul cert si se impune a fi acordat.
In mod gresit nu s-a acordat partii civile suma de bani necesara efectuarii unei noi interventii chirurgicale, cheltuieli ocazionate de ghete ortopedice anuale, cazare, medicamente, analize de laborator si alte investigatii, tratament de recuperare post operator, precum si transport de la domiciliul la unitatea sanitara, hrana suplimentara, cheltuieli apartinator.
Se apreciaza ca fiind gresita reducerea cuantumului despagubirilor morale si aceasta in raport de prejudiciul corporal suferit, precum si de agrement, permanent si de pierderea totala a capacitatii de munca, de infirmitatea fizica permanenta dar si de numarul foarte mare de ingrijiri medicale acordate.
Totodata, se releva ca nu s-a luat in considerare prejudiciul pur psihologic datorat pierderii totale a capacitatii de munca si de infirmitatea fizica dar si modificarea atitudinii psihice a partii vatamate, modificare determinata de necesitatea restabilirii integritatii sale corporale, dupa cum nu s-a tinut seama de eforturile depuse in acest sens si care au angrenat o suprasolicitare psihica si un efort fizic suplimentar.
Se sustine ca, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuia ca acestea sa fie privite ca pretium doloris, in compensarea traumelor psihice suferite de partea vatamata.
Se solicita a se avea in vedere infirmitatea fizica permanenta prin scurtarea piciorului drept cu 5 cm, prejudiciul fiziologic incercat de partea vatamata constand in privarea acesteia de avantajele unei vieti normale, inclusiv prejudiciul de agrement dat de efortul suplimentar pe care acesta trebuie sa il faca pentru a-si pastra conditiile de viata pe care le-a avut anterior vatamarii.
In mod gresit instanta de apel nu a acordat cu titlu de daune materiale si suma de 1085,33 lei, reprezentand cheltuieli cu medicamente, consultatii medicale si transport la controale medicale de la Medgidia la Constanta si retur, cheltuieli care au fost efectuate dupa pronuntarea hotararii instantei de fond, in raport de inscrisurile depuse la dosar.
Examinand legalitatea si temeinicia sentintei primei instante si deciziei instantei de apel, conform art.385 ind.14 cod procedura penala, din perspectiva criticilor formulate, in limitele prev de art.385 ind.6 alin.1 si 2 cod procedura penala, Curtea constata:
Atat prima instanta, cat si instanta de apel au avut in vedere ansamblul criteriilor prevazute de art. 72 cod penal inclusiv gradul de pericol social concret al faptelor prin prisma tuturor elementelor prin care se circumstantiaza cat si circumstantele personale ale inculpatului, realizand o individualizare corecta a pedepsei, atat sub aspectul cuantumului cat si a modalitatii de executare, astfel incat acestea sa conduca la realizarea scopului si functiilor pedepsei, astfel cum sunt stabilite prin dispozitiile art.52 cod penal.
S-a avut in vedere atat gravitatea faptelor comise determinata in principal de consecintele produse constand in vatamarea grava a integritatii corporale si sanatatii celor doua parti civile, determinata de numarul mare de zile de ingrijiri medicale acordate pentru restabilirea sanatatii si de infirmitatea temporara suferita de partea civila A.G. si de infirmitatea permanenta suferita de partea vatamata S.D., dar si de forma de vinovatie cu care s-a comis fapta, respectiv culpa, si de limitele de pedeapsa stabilite prin textul incriminator.
In sensul acestei concluzii sunt si circumstantele personale favorabile inculpatului la care s-a facut trimitere de catre cele doua instante precum si faptul ca inculpatul nu a mai avut abateri de la regulile de circulatie pe drumurile publice.
Fata de cele reliefate, apreciem ca neintemeiate criticile formulate de cele doua parti civile privind gresita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului.
In mod corect cele doua instante nu au acordat cu titlu de daune materiale, celor doua parti civile, sumele de bani reprezentand cheltuielile ce vor fi determinate de interventiile chirurgicale care urmeaza sa fie suportate de catre cele doua parti vatamate pentru restabilirea sau ameliorarea starii de sanatate, nefiind intrunite conditiile impuse de art.998 si urm. cod civil privind raspunderea civila delictuala, si anume cele privind caracterul cert al prejudiciului si caracterul cuantificabil al acestuia.
Astfel, din actele depuse la dosar rezulta doar necesitatea efectuarii acestor interventii chirurgicale insa nu s-a probat ca partile civile au hotarat ca se vor supune acestor interventii, hotarare care sa rezulte din indicarea unitatii spitalicesti unde urmeaza sa se efectueze operatiile, o programare pentru operatie, un deviz emis de catre medic privind costul operatiilor, durata de recuperare, tratamentul ce se impune a fi administrat pe aceasta perioada, numarul controalelor postoperatorii si alte asemenea elemente in raport de care sa se poata stabili un cuantum al cheltuielilor pe care partile civile urmeaza sa il suporte in viitor.
Fata de cele reliefate, apreciem ca neintemeiate criticile formulate de cele doua parti civile privind neacordarea, cu titlu de daune materiale, a cheltuielilor pe care le implica interventiile chirurgicale.
In mod corect instantele nu au acordat partii civile S.D., cu titlu de daune materiale, suma de 47.000 dolari SUA reprezentand venitul nerealizat in perioada februarie - noiembrie 2007 si in perioada noiembrie 2007 - noiembrie 2008.
Reliefam ca la dosarul cauzei exista inscrisuri prin care s-a probat doar faptul ca, anterior, pana in luna decembrie 2006, partea civila a lucrat in Emiratele Arabe Unite, ca sudor, si obtinea un venit de 2500 USD, neexistand nici o alta dovada care sa faca cel putin credibila existenta unei conventii de intermediere a relatiilor de munca, cu caracter permanent din care s-ar fi putut trage concluzia pertinenta ca reluarea raporturilor de munca ar fi fara tagada si ca nivelul retributiei banesti ar fi fost acelasi, mai mult, nici inainte de anul 2006 nu se face dovada unor raporturi de natura celor descrise sau invocate din care sa rezulte permanenta unei astfel de activitatii desfasurate in conditiile date.
Aceasta suma de bani ar fi putut fi acordata numai daca se facea dovada ca raporturile de munca erau in desfasurare sau ca, exista un contract ferm de angajare pentru perioada indicata de partea vatamata, in baza carora partea vatamata sa presteze munca in schimbul unor anumite sume de bani care sa fie indicate in acele contracte, ori, de la data incetarii raporturilor de munca si pana la data producerii evenimentului rutier a trecut un interval de timp pentru care partea vatamata nu a prezentat astfel de dovezi.
In consecinta, si aceasta critica apare ca fiind neintemeiata.
In mod gresit instanta de apel nu a acordat partii civile S.D., cu titlu de daune materiale suma de 1085,33 lei, reprezentand cheltuieli cu medicamente, consultatii medicale si transport la controale medicale de la Medgidia la Constanta si retur, cheltuieli care au fost efectuate dupa pronuntarea hotararii instantei de fond, in raport de inscrisurile depuse la dosar, pentru aceasta fiind indeplinite conditiile impuse de art.998 si urm. cod civil privind raspunderea civila delictuala, intrucat, atata timp cat nu s-a pronuntat o hotarare penala definitiva, toate cheltuielile efectuate de partea civila pentru restabilirea starii de sanatate fac parte din prejudiciul material incercat de catre aceasta si trebuie acordata.
Numai dupa ramanerea definitiva a hotararii penale prin care se solutioneaza actiunea civila este posibila sesizarea instantei civile pentru recuperarea sumelor de bani cheltuite de partea civila cu restabilirea sanatatii, dupa acest moment.
Atat instanta de apel cat si instanta de fond au solutionat gresit actiunea civila promovata de cele doua parti civile, din perspectiva cuantumului daunelor morale acordate pentru recuperarea prejudiciului moral suferit de catre acestea.
Astfel, in ceea ce o priveste pe partea civila S.D., nu s-a luat in considerare, in mod corespunzator, suferintele fizice si psihice incercate de aceasta pe o durata indelungata de timp, in cursul interventiilor chirurgicale si in timpul recuperarii dupa acestea, de infirmitatea fizica permanenta produsa acestuia si de pierderea totala a capacitatii de munca, aceasta raportat si la varsta partii vatamate.
Totodata, nu s-a dat eficienta corespunzatoare faptului ca partii civile i s-a schimbat ireversibil modul de viata, ca o perioada indelungata de timp a fost lipsit total de posibilitatea de a se misca si de a participa la viata de familie si la cea sociala, ca trebuie sa depuna, in permanenta si pentru tot restul vietii sale eforturi suplimentare pentru a duce o viata cat de cat apropiata de normalitate data fiind infirmitatea fizica permanenta.
De asemenea, nu s-a dat importanta cuvenita faptului pierderii totale a capacitatii de munca ceea ce il pune pe partea civila intr-o situatie de inferioritate si il obliga la venituri mai reduse decat cele pe care le-ar fi putut castiga daca ar fi avut posibilitatea de a isi cauta si de a-si gasi locuri de munca mai bine platite, partea civila fiind dependent de pensia de invaliditate.
Fata de toate aceste aspecte, apreciem ca se impune majorarea cuantumului daunelor morale acordate de catre instanta de apel de la 50.000 lei la suma de 100.000 lei.
Apreciem totodata ca suma solicitata de partea civila cu titlu de daune morale este exagerata avand in vedere numarul de zile de ingrijiri medicale acordate, respectiv 5 luni, ca in prezent se poate deplasa, nefiind dependent de insotitor si ca poate participa, cu un anumit effort, la viata de familie si cea sociala.
In ceea ce o priveste pe partea civila A.G. nu s-au luat in considerare, in mod corespunzator, suferintele fizice si psihice incercate de aceasta pe o durata indelungata de timp, in cursul interventiilor chirurgicale si in timpul recuperarii dupa acestea, de infirmitatea fizica temporara produsa acestuia si de pierderea totala a capacitatii de munca, aceasta raportat si la varsta partii vatamate.
Totodata, nu s-a dat eficienta corespunzatoare faptului ca partii civile i s-a schimbat pe o perioada de timp modul de viata, ca o perioada indelungata de timp a fost lipsit total de posibilitatea de a se misca si de a participa la viata de familie si la cea sociala, ca a trebuit sa depuna eforturi suplimentare pentru a duce o viata cat de cat apropiata de normalitate data fiind infirmitatea fizica temporara.
De asemenea, nu s-a dat importanta cuvenita faptului pierderii totale a capacitatii de munca ceea ce il pune pe partea civila intr-o situatie de inferioritate si il obliga la venituri mai reduse decat cele pe care le-ar fi putut castiga daca ar fi avut posibilitatea de a isi cauta si de a-si gasi locuri de munca mai bine platite, partea civila fiind dependent de pensia de invaliditate.
Fata de toate aceste aspecte, apreciem ca se impune majorarea cuantumului daunelor morale acordate de catre instanta de apel de la 25.000 lei la suma de 60.000 lei.
Cuantumul mai redus al daunelor morale este determinat de numarul mai mic de zile de ingrijiri medicale acordate, de caracterul temporar al infirmitatii fizice suferite, de posibilitatea ca, in timp, partea civila sa isi redobandeasca capacitatea de munca si deci de posibilitatile pe care le are aceasta de a reveni la un mod de viata normal.
Aceste aspecte au fost avute in vedere si la aprecierea ca exagerat a cuantumului daunelor morale solicitate de catre partea civila A.G.
Fata de cele reliefate, Curtea, in baza art. 385 ind.15 pct.2 lit. d cod procedura penala, va admite recursurile formulate de recurentii - parti civile S.D. si A.G., va casa atat sentinta penala nr. 2154/P/03.12.2009 a Judecatoriei Medgidia cat si decizia penala nr. 246/01.06.2010 a Tribunalului Constanta si rejudecand va dispune majorarea cuantumul daunelor morale acordate partii civile S.D. de la 50.000 lei la 100.000 lei si a cuantumului despagubirilor materiale reprezentand cheltuieli materiale acordate partii civile S.D. de la 16.000 lei la 17.085,33 lei.
Totodata, se va dispune, majorarea cuantumul daunelor morale acordate partii civile A.G. de la 25.000 lei la 60.000 lei.
Se vor mentine celelalte dispozitii ale hotararilor penale recurate.
In baza art. 193 alin. 6 cod procedura penala, va fi obligat in solidar inculpatul I.L. si asiguratorul S.C. Asigurare Reasigurare A. S.A. Bucuresti catre partea civila S.D. la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
In baza art. 192 alin. 3 cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia.