Prin cererea inregistrata la data de ... pe rolul Judecatoriei R. V. sub nr. de dosar ..., petenta SC P. R. SRL a solicitat anularea procesului verbal seria 0051248/03.07.2012, iar in subsidiar inlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertisment sau reducerea amenzii contraventionale.
A aratat petenta ca a fost sanctionata deoarece nu a completat formularul in format electronic cu privire la modificarile la contractul individual de munca al soferului societatii E. C, depistat in trafic la data de 08.03.2012.
Procesul verbal este lovit de nulitate deoarece a fost intocmit in lipsa, iar organul constatator trebuia ca inainte de data intocmirii sa notifice si sa aduca la cunostinta administratorului societatii sa fie prezent la data intocmirii procesului verbal.
Deoarece nu s-a procedat astfel, petenta a fost in imposibilitate de a-si formula apararile.
s-a mai aratat ca in realitate fapta nu exista, sens in care a fost citat art. 5 din HG nr. 69/2012, fiind prevazut ca astfel de fapte prezinta o incalcare minora a prevederilor legale, iar actul normativ face referire la modificarile privind situatia conducatorilor auto angajati, in termen de 15 zile de aparitia modificarii.
Conducatorul auto in cauza, era angajat al societatii din data de 14.02.2012 cand in MO nr. 114 a fost publicata HG nr. 69/2012.‘
Textul de lege invocat mai sus face vorbire despre conducatori auto angajati ulterior intrarii in vigoare si nu anterior cum este cazul angajatului societatii.
Deoarece nu a existat nici o modificare cu privire la contractul individual de munca al acestuia, nu exista nici o comunicare de efectuat, astfel ca fapta nu exista.
In al doilea rand, pentru implementarea unor astfel de comunicari era necesar ca ARR sa transmita societatii un certificat digital si nu s-a demonstrat ca institutia avea implementata o astfel de procedura pe site, sau ca acesta era functional.
s-a mai precizat ca la momentul la care societatea a achizitionat licenta de transport i-au fost facturate si servicii de documentare, consultanta si actualizare a datelor, aceste servicii urmand a fi prestate de ARR, insa nu au fost respectate aceste obligatii si nu s-a adus la cunostinta societatii faptul ca trebuie sa comunice modificarile mentionate.
1
in subsidiar, s-a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertisment deoarece ARR nu poate dovedi un prejudiciu real, iar incalcarea legii a fost minora.
In sustinerea cererii s-a solicitat administrarea probei cu acte si martori.
Intimatul Inspectoratul de Stat pentru controlul in transport rutier a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondata.
A aratat intimatul ca procesul verbal a fost intocmit cu respectarea prevederilor legale, nementionarea obiectiunilor reprezinta o cauza de nulitate relativa, partea vatamata prin aceasta fapta trebuind sa faca dovada existentei vatamarii, iar agentul constatator a precizat care a fost motivul care a stat la baza incheierii actului in acest mod.
s-a mai precizat ca norma legala incalcata de petenta este imperativa si aceasta avea obligatia de a comunica situatia conducatorului auto, comunicare ce a nu fost efectuata, astfel ca sanctionarea sa a fost facuta cu respectarea prevederilor legale.
In ce priveste reducerea amenzii contraventionale, aceasta nu poate fi dispusa deoarece petentei i-a fost aplicat minimul amenzii prevazuta de lege, iar inlocuirea cu avertisment de asemenea nu poate fi admisa deoarece pentru fapta aceasta au fost stabilite sanctiuni deosebit de mari, fapt ce demonstreaza ca fapta prezinta un grad de gravitate ridicat.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 115-118 Cod procedura civila, HG nr. 69/2012, OG nr. 27/2011, OMT nr. 980/2011, OG nr. 2/2001.
In sustinerea cererii au fost depuse inscrisuri.
Prin sentinta civila nr. 12848/21.12.2012 pronuntata de Judecatoria R. V. in dosarul nr. 8452/288/2012, a fost admisa exceptia necompetentei teritoriale a instantei si a fost declinata competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei M.
Pe rolul Judecatoriei M. cauza a fost inregistrata la data de 30.01.2012 sub acelasi numar de dosar si nu s-au administrat alte probe.
Din actele si lucrarile dosarului, prin prisma probatoriului administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal seria ISCTR nr. 0051248/03.07.2012 a fost sanctionata petenta cu amenda contraventionala in cuantum de 3000 lei, in baza prev.‘ art. 5 pct. 18 din HG nr. 69/2012.
s-a retinut prin actul de sanctionare ca la data de 08.03.2012 in localitatea M., a fost oprit si controlat in trafic ansamblul de autovehicule format din autotractorul cu nr. de inmatriculare B. 71 R. si semiremorca cu nr. de inmatriculare B.06 H. apartinand petentei si condus de E. C.pe baza copiei conforme a licentei de transport marfa.
in urma controlului s-a constatat nerespectarea de catre operatorul de transport rutier a obligatiei de a transmite Autoritatii Rutiere Romane, prin completarea unui formular in format electronic, disponibil pe site-ul acesteia,
2
modificarile privind situatia conducatorilor auto angajati, in termen de cel mult 15 zile de la aparitia modificarii.
Potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanta investita cu solutionarea plangerii analizeaza legalitatea si temeinicia procesului verbal si hotaraste asupra sanctiunii.
Sub aspectul legalitatii procesului verbal, instanta constata ca au fost respectate conditiile formale prevazute de OG 2/2001 privind intocmirea procesului verbal, neintervenind vreo cauza de nulitate absoluta. Acesta cuprinde toate mentiunile prevazute sub sanctiunea nulitatii conform art. 16 si art. 17 din OG 2/2001, fiind incheiat cu respectarea prevederilor legale. Astfel procesul verbal contine data si locul unde a fost incheiat, numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator, numele si prenumele contravenientului, datele din actul de identitate, fapta savarsita, data comiterii, semnatura agentului constatator, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.
In cadrul procesului verbal trebuie mentionate obiectiunile pe care persoana sanctionata le are cu privire la cele constatate insa in cazul in care aceasta de fata, este evident ca aceste obiectiuni nu pot fi consemnate.
De altfel, s-a si prevazut la art. 13 din OG nr. 2/2001 ca procesul verbal poate fi incheiat in termen de maxim 6 luni de la data savarsirii faptei, ceea ce inseamna ca poate fi intocmit si in absenta contravenientului.
De asemenea, nu doar ca in cazul de fata nu au existat obiectiuni, procesul verbal fiind intocmit in lipsa contravenientului, dar nementionarea obiectiunilor este o cauza de nulitate relativa a actului, vatamarea suferita trebuind sa fie dovedita de partea care o invoca, dovada ce nu a fost facuta in prezenta cauza.
Pe de alta parte, chiar si in ipoteza in care ar fi existat vreo vatamare, aceasta a fost remediata prin formularea prezentei plangeri, petenta avand astfel posibilitatea de a contesta situatia de fapt retinuta si sanctiunea aplicata.
Sub aspectul temeiniciei, instanta apreciaza ca, desi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare a contraventiei, din economia textului art. 34 rezulta ca procesul verbal contraventional este un mijloc de proba care nu face dovada vinovatiei petentului, ci dovada situatiei de fapt si a incadrarii in drept pana la proba contrara.
Forta probanta a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, putandu-se reglementa importanta fiecarui mijloc de proba, insa instanta are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci cand administreaza si apreciaza probatoriul.
Persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) in cadrul caruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramane nesanctionate actiunile antisociale
3
prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional (cauza Anghel v. Romania, hotararea din 4 octombrie 2007). Petentul beneficiaza de o prezumtie de nevinovatie care insa nu este absoluta, dupa cum nu este absoluta nici prezumtia de legalitatea si temeinicie a procesului verbal.
Avand in vedere aceste principii, instanta constata ca procesul-verbal reprezinta un mijloc de proba si contine constatari personale ale agentului de politie aflat in indeplinirea atributiilor de serviciu, faptele constatate personal de agentul constatator fiind suficiente pentru a da nastere unei prezumtii simple, in sensul ca situatia de fapt si imprejurarile retinute corespund adevarului.
In privinta probatoriului art. 34 din OG nr. 2/2001 dispune ca instanta va administra orice probe prevazute de lege pentru a stabili temeinicia si legalitatea procesului-verbal.
De aici rezulta ca afirmatiile contestatorului pot avea o valoare probatorie proprie, daca se coroboreaza cu alte mijloace de proba, ori cel putin cu anumite date cuprinse in procesul-verbal, si daca in urma aprecierii nemijlocite a sinceritatii declaratiei, instanta si-a format convingerea intima ca petentul a relatat adevarul.
Petenta nu contesta faptul ca nu a comunicat catre ARR mentiuni cu privire la conducatorul auto Enea Cornel ci sustine ca norma respectiva nu ii era aplicabila deoarece aceasta persoana fusese angajata inainte de intrarea in vigoare a actului normativ, iar ulterior acestei data nu au survenit modificari cu privire la acest contract individual de munca.
Instanta constata ca potrivit art. 5 pct. 18 din HG nr. 69/2012 reprezinta o incalcare minora a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, a Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, a Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 si a Ordonantei Guvernului nr. 27/2011 „nerespectarea de catre operatorul de transport rutier a obligatiei de a transmite Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., prin completarea unui formular, in formatul electronic disponibil pe site-ul acesteia, modificarile privind situatia conducatorilor auto angajati, in termen de cel mult 15 zile de la aparitia modificarii".
Conform art. 16 din Regulamentul nr. 1.071/2009 privind stabilirea unor norme comune privind conditiile care trebuie indeplinite pentru exercitarea ocupatiei de operator de transport rutier „in vederea punerii in aplicare a prezentului regulament, in special a articolelor 11 - 14 si a articolului 26, fiecare stat membru pastreaza un registru electronic national al intreprinderilor de transport rutier care au primit din partea unei autoritati competente desemnate de respectivul stat membru autorizatia de exercitare a ocupatiei de operator de transport rutier. Prelucrarea datelor inscrise in acest registru se face sub controlul unei autoritati publice desemnate in acest sens. Datele relevante incluse in registrul electronic national sunt accesibile tuturor autoritatilor competente din statul membru in cauza".
4
Analizand cele doua texte citate se constata ca scopul aparitiei acestei obligatii in sarcina operatorilor de transport il reprezinta realizarea unei baze de date ce poate fi verificata in orice moment la nivelul intregii Uniuni Europene.
Astfel, in cazul in care conducatorii auto ar fi fost angajati anterior aparitiei acestora acte normative si desi dupa intrarea in vigoare a normelor legale nu ar fi intervenit modificari, cum este cazul de fata, angajatorii aveau obligatia de a inregistra contractul de munca, tocmai pentru respectarea scopului regulamentului citat mai sus si a legislatiei nationale, respectiv pentru a exista posibilitatea de a fi efectuate verificari cu privire la conducatorul auto angajat al operatorului de transport, depistat in trafic.
In aceste conditii, instanta constata ca petentei ii este aplicabil textul de lege in baza caruia a fost sanctionata si nu si-a respectat obligatia impusa in mod imperativ.
Celelalte sustineri ale petentei cu privire la site-ul ARR nu vor mai fi analizate deoarece este evident ca acestea ar fi putut fi analizate in situatia in care petenta ar fi incercat sa respecte obligatiile impuse de lege dar site-ul ar fi fost nefunctional ori ARR nu i-ar fi pus la dispozitie formularul necesar.
In cazul de fata, petenta nu s-a aflat in vreuna din aceste situatii deoarece in opinia sa obligatia de comunicare a situatiei conducatorilor auto nu ii era aplicabila.
In ce priveste solicitarea de reducere a sanctiunii amenzii, instanta constata ca potrivit art. 8 din HG nr. 69/2012 fapta petentei se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei, iar prin procesul verbal contestat a fost sanctionata cu minimul amenzii, astfel ca nu exista posibilitate de reducere.
In legatura cu cererea de inlocuirea a sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertisment, instanta retine ca nu au fost administrate probe din care sa rezulte ca o sanctiune mai usoara ar face sa fie atins scopul aplicarii legii, astfel ca cererea va fi respinsa.
Pentru toate aceste considerente, plangerea contraventionala va fi respinsa ca nefondata si va fi mentinut procesul verbal contestat.