„Chiar daca pornind de la definitia data de lege, potrivit art.527 Cod procedura civila, cererile pentru solutionarea carora se urmeaza o procedura necontencioasa sunt acelea ce necesita interventia instantei, fara a se urmari stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, trebuie observat ca in cauza interventia instantei nu este ceruta, potrivit dispozi?iilor legale speciale ale Legii nr.33/2007, pentru eliberarea unor acte ori pentru luarea unor masuri de natura celor la care art.527 face referire, ci pentru transarea, in esenta, a anumitor aspecte de fond ori de forma legate de dreptul de a candida in alegerile pentru Parlamentul European.
In aceste condi?ii, cata vreme instantele se pronunta, ca urmare a constatarii dreptului de a candida (de catre persoanele din categoria stabilita chiar de legea speciala – alegatorii resortisanti, alegatorii comunitari, partidele politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliantele politice si aliantele electorale, potrivit art.20 alin.2) chiar asupra acestui drept de a candida, nu poate fi retinuta teza apelantei privind natura necontencioasa a unei astfel de proceduri”.
Domeniu – contestatie la legea electorala
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE – DOSAR NR.2331/2/2014 – DECIZIA CIVILA NR.113A/07.04.2014)
Prin sentinta civila nr.6/AE/01.04.2014 Tribunalul Bucuresti - Sectia IV-a civila a respins ca neintemeiata contestatia formulata de petentul I.Z.N.M., impotriva candidaturii depusa pentru alegerile europarlamentare din 2014 de catre paratul D.M.
A retinut tribunalul ca prin cererea inregistrata la nr.7/C/AEPE/1 aprilie 2014, pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a V-a civila, petentul a formulat contestatie I.Z.N.M. impotriva candidaturii depusa pentru alegerile europarlamentare din 2014 de catre domnul D.M., candidat independent.
In motivarea contestatiei, arata ca potrivit dispozitiilor art.25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010 domnul D.M. candidat independent Ia alegerile europarlamentare din 2014, are interdictie de a ocupa o functie sau demnitate publica, respectiv si pe cea de membra al Parlamentului European.
Interdictia se aplica dlui D.M. pe o perioada de trei ani de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare privind incompatibilitatea dlui D.M.), ca urmare a Deciziei inaltei Curti de Casatie si Justitie emisa la data de Iunie 2012, definitiva prin Decizia inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.3104/2012.
Astfel, arata ca in iunie 2012 I.C.C.J. a hotarat irevocabil ca senatorul D.M.s-a aflat in incompatibilitate din decembrie 2008, in conditiile in care pe langa calitatea de parlamentar, acesta ocupa si functia de director - manager al Teatrului „C.I. Nottara,, din capitala, functie de conducere specifica unei institutii publice locale.
Fata de aceste considerente si de: Constitutia Romaniei republicata; Legea nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative; Legea nr. 33/2007 - republicata privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, considera ca nu poate fi acceptata candidatura dlui D.M.
Astfel, Legea nr. 176/2010 stabileste la art. 25 interdictia privind ocuparea unei functii eligibile de catre persoane care s-au aflat si fata de care s-a constatat existenta starii de incompatibilitate.
Potrivit alin. (2) Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita, o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului.
Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani.
In lumina principiului de drept potrivit caruia legea trebuie interpretata in sensul producerii efectelor ei si nu in sensul neaplicarii ei si in conditiile in care D.M. a ocupat o functie eligibila care a incetat prin efectul incompatibilitatii, considera ca in situatia acestuia se aplica teza a doua a alineatului doi.
A admite o interpretare contrara, in sensul ca textul de lege se refera la posibilitatea subiectului aflat in stare de incompatibilitate de a ocupa o functie electorala, (functie nedefinita in nici un act normativ in vigoare, referirile din Constitutie si alte legi fiind la drepturi electorale), considera ca ar conduce la lipsirea de efecte a normei juridice si la eludarea celei de a doua teze a alin. (2) a art. 25 din actul normativ mentionat.
Pentru rezolvarea contestatiei, din oficiu, tribunalul a atasat la dosar, in copie, sentinta civila nr.5153 din 16 septembrie 2011 pronuntata de Curtea De Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal in dosarul nr.1195/2/2011, ramasa irevocabila conform Deciziei nr.3104 din 19 iunie 2012 pronuntata de I.C.C.J. - Sectia de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 1195/2/2011.
Din sentinta civila nr.5153 din 16 septembrie 2011 pronuntata de Curtea De Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal in dosarul nr.1195/2/2011, tribunalul a retinut ca prin cererea inregistrata sub nr. 1195/2/2011 petentul D.M. a solicitat in contradictoriu cu A.N.I. anularea in tot a Raportului de Evaluare intocmit de A.N.I., la data de 26.01.2011, prin care a fost constatata starea de incompatibilitate a sa fata de detinerea simultana a functiilor de Senator in Parlamentul Romaniei si de Director de teatru in cadrul Teatrului „CI. Nottara".
In motivare petentul a aratat ca la data de 26.01.2011, Agentia Nationala de Integritate a intocmit un raport de evaluare ale carui concluzii sunt ca: „domnul D.M. se afla in stare de incompatibilitate incepand cu data de 19.12.2008 - pana in prezent, intrucat detine simultan, calitatea de senator in Parlamentul Romaniei - Senat si functia de director - manager in cadrul Teatrului „C.I. Nottara".
In fapt, s-a retinut, prin hotararea aratata, ca prin raportul de evaluare intocmit de ANI la data de 26.01.2011 s-a constatat situatia de incompatibilitate a senatorului D.M. din data de 19.12.2008 pana in prezent, acesta detinand in acelasi timp cu functia de senator si functia de director al Teatrului Nottara din Bucuresti, incalcand art. 71 alin. 2 din Constitutie, an. 81 alin. 2 si art 82 alin, l lit. a) din Legea nr. 161/19.04.2003.
Potrivit art. 14 alin. 2 din Legea nr. 96/2006 s-a apreciat ca functia de "deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului."
Potrivit art. 81 a lin. 2 din Legea nr. 161/2003, s-a retinut ca prin functii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se inteleg functiile din administratia publica asimilate celor de ministru, functiile de secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate celor de secretar de stat si subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din - subordinea Guvernului sau a ministerelor, functiile din Administratia Prezidentiala, din aparatul de lucru al Parlamentului si al Guvernului, functiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autoritati si institutii publice, functiile de consilieri locali si consilieri judeteni, de prefecti si subprefecti si celelalte functii de conducere din aparatul propriu ai prefecturilor, functiile de primar, viceprimar si secretar ai unitatilor administrativ - teritoriale, functiile de conducere si executie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe din unitatile administrativ - teritoriale si din aparatul propriu si serviciile publice ale consiliilor judetene si consiliilor locale, precum si functiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le detin sa candideze in alegeri.
Conform art. 82* alin. 1 lit.a) din aceeasi lege, s-a apreciat ca functia de deputat sau senator este de asemenea incompatibila cu functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice".
Cu privire la Hotararea Senatului nr. 68/19.12.2008 de validare a mandatului senatorului D.M., Curtea a constatat ca in raportul Comisiei Juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, s-a aratat ca "senatorul D.M., care detine si calitatea de director al Teatrului Nottara, nu se afla in stare de incompatibilitate in raport cu prevederile Legii nr. 161/2003 si ale Legii nr. 96/2006. La data de 19.12,2008 art. 82 din lit.a) din Legea nr. 161/2003 sublinia si atunci incompatibilitatea parlamentarilor cu functia de director in institutii publice.
Pe de alta parte, conform art. 15 alin. 3 din Legea nr. 144/2007, forma in vigoare la data intocmirii raportului, s-a retinut ca "potrivit principiului independentei operationale, presedintele, vicepresedintele si inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispozitii referitoare la evaluarile privind averea persoanelor, conflictele de interese si incompatibilitatile de la nicio autoritate publica, institutie sau persoana".
Curtea a constatat ca senatorul D.M. a fost de buna-credinta si a procedat legal cand a solicitat si obtinut de la Comisia Juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari, o verificare privind situatia sa de incompatibilitate, iar prin raportul din data de 23,12.2008 s-a constatat ca acesta nu se afla in stare de incompatibilitate.
Prin urmare, s-a apreciat ca petentul a cumulat cele doua functii cu permisiunea Senatului care este autoritatea ce numeste organele de conducere ale ANI si controleaza parlamentar Consiliul pentru Integritate din Senat.
S-a retinut ca, daca petentul ar fi acuzat ca nu a cunoscut legea incompatibilitatilor, la fel se poate spune si despre Comisia Juridica a Senatului care a dat aviz pentru cumularea functiilor. Or, Comisia Juridica a Senatului are in componenta juristi de marca, pe cand petentul are pregatirea principala studii de teatru. Daca juristii Comisei Juridice a Senatului se pot insela, atunci s-a apreciat ca este scuzabil ca si petentul s-a aflat in eroare.
Curtea a considerat ca, dat fiind avizul oferit de Senat, petentul nu este responsabil din punct de vedere contraventional, civil sau disciplinar pentru situatia constatata. Chiar daca situatia de incompatibilitate ar exista, Curtea a apreciat ca aceasta a fost generata de culpa si eroarea de drept a Senatului in care si-a desfasurat activitatea petentul si actualul candidat la alegerile europarlamentare. Astfel, s-a apreciat ca Senatul l-a determinat pe petent sa accepte cumulul de functii si ca, fiind culpa unui tert, petentul nu poate fi declarat responsabil.
Pe de alta parte, s-a retinut ca este incontestabil ca potrivit dispozitiilor legale, exista incompatibilitate obiectiva intre functia de senator si cea de director de institutie publica de cultura pe care a exercitat-o candidatul D.M.
Curtea a apreciat ca, desi petentul nu are nici o culpa in situatia data, in mod obiectiv, raportul de evaluare a constatat corect o stare de incompatibilitate prevazuta de normele legale, astfel ca pentru motivele expuse, a considerat ca nu exista argumente temeinice pentru anularea raportului de evaluare.
De asemenea, a fost atasata Decizia nr. 3104 din 19 iunie 2012 pronuntata de I.C.C.J. - Sectia de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 1195/2/2011, prin care a fost respins recursul conte statorului D.M.
Inalta Curte a constatat ca Senatorul D.M. a fost de buna-credinta si a procedat legal atunci cand a solicitat si a obtinut de la Comisia Juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari din Senat, verificarea pretinsei situatii de incompatibilitate in derularea activitatii de senator, cumulata cu cea de director la Teatrul C.I. Nottara.
Prin Raportul Comisiei Juridice din Senat, intocmit la data de 23.12.2008 s-a constatat ca Senatorul D.M. nu se afla in stare de incompatibilitate, astfel ca a desfasurat aceasta activitate cumulata cu avizul organelor abilitate de lege si nu i se poate retine nicio culpa.
Inalta Curte a retinut ca Senatul Romaniei, prin Comisia sa Juridica, s-a aflat in eroare si l-a determinat pe recurentul D.M. sa se afle intr-o stare de incompatibilitate in acesti ani, stare de incompatibilitate pentru care nu se poate retine nicio culpa a recurentului, care s-a manifestat de buna-credinta si in limitele legii.
In solutionarea prezentei contestatii, Tribunalul a retinut astfel, avand in vedere si considerentele celor doua hotarari judecatoresti definitive si irevocabile citate mai sus, ca paratul D.M., care si-a depus candidatura ca independent la alegerile europarlamentare din 2014 si fostul Senator D.M., s-a aflat intr-o stare de incompatibilitate obiectiva incepand cu data de 19.12.2008, iar prin Hotararea Senatului Romaniei nr. 68 din 19 decembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 859/2008, avand in vedere inclusiv Raportul Comisiei Juridice din Senat privind aceasta stare de incompatibilitate, paratului i-a fost validat mandatul de Senator de catre Camera Senatului din Legislativul Romaniei, abilitata de lege sa se pronunte cu privire la acest aspect.
Comportandu-se ca un cetatean de buna-credinta, dar avand in vedere si vointa alegatorilor care i-au acordat in fapt, prin votul lor, mandatul de senator in Legislativul Romaniei, paratul D.M. s-a adresat personal Comisiei Juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari din Senat, pentru verificarea pretinsei situatii de incompatibilitate in derularea activitatii de senator, cumulata cu cea de director la Teatrul C.l. Nottara.
Prin Raportul Comisiei Juridice din Senat, intocmit la data de 23.12.2008 s-a constatat ca Senatorul D.M. nu se afla in stare de incompatibilitate, astfel ca paratul D.M. a desfasurat aceasta activitate cumulata cu avizul organelor abilitate de lege si nu i se poate retine nicio culpa.
Inalta Curte a retinut ca Senatul Romaniei, atat prin Plenul acestei cat si prin Comisia sa Juridica, s-a aflat in eroare si l-a determinat pe recurentul D.M. sa se afle intr-o stare de incompatibilitate in acesti ani, astfel ca tribunalul a constatat ca nu-i poate fi imputata candidatului independent D.M., aceasta stare de incompatibilitate, care a fost cunoscuta, dezbatuta si acceptata de organele abilitate de lege care trebuiau sa ia masurile legale pentru inlaturarea acestei stari.
Astfel, tribunalul a constatat ca paratul D.M., care si-a depus candidatura ca persoana independenta, a desfasurat cele doua activitati cumulate cu avizul organelor abilitate de lege si nu i se poate retine nicio culpa.
Cu privire la dispozitiile legale relevante pentru prezenta cauza, tribunalul a retinut ca, potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea A.N.I., „scopul Agentiei este asigurarea integritatii in exercitarea demnitatilor si functiilor publice si prevenirea coruptiei institutionale, prin exercitarea de responsabilitati in evaluarea declaratiilor de avere, a datelor si informatiilor privind averea, precum si a modificarilor patrimoniale intervenite, a incompatibilitatilor si a conflictelor de interese potentiale in care se pot afla persoanele prevazute la art. l, pe perioada indeplinirii functiilor si demnitatilor publice”.
Potrivit dispozitiilor art.20 alin. 1 din Legea nr. 176/2010, „daca, in urma evaluarii declaratiei de interese, precum si a altor date si informatii, inspectorul de integritate identifica elemente in sensul existentei unui conflict de interese sau a unei incompatibilitati, informeaza despre aceasta persoana in cauza si are obligatia de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere".
In temeiul art. 21 alin. 1 din Legea nr. 176/2010, „daca, dupa exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau in scris, ori, in lipsa acestuia, dupa expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informarii de catre persoana care face obiectul evaluarii, inspectorul de integritate considera in continuare ca sunt elemente in sensul existentei unui conflict de interese sau a unei incompatibilitati, intocmeste un raport de evaluare",
„Raportul de evaluare se comunica in termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a facut obiectul activitatii de evaluare si, dupa caz, organelor de urmarire penala si celor disciplinare" (alin. 4 din acelasi articol), tocmai pentru ca aceste organe sa ia masurile penale sau disciplinare care se impun, precum si masurile corespunzatoare pentru inlaturarea conflictului de interese, respectiv, a starii de incompatibilitate.
Art.22 alin. 2 din aceeasi Lege nr.176/2010, prevede ca, „daca raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat in termenul prevazut la alin. (1) la instanta de contencios administrativ, Agentia sesizeaza, in termen de 6 luni, organele competente pentru declansarea procedurii disciplinare, precum si, daca este cazul, instanta de contencios administrativ, in vederea anularii actelor emise, adoptate sau intocmite cu incalcarea prevederilor legale privind conflictul de interese".
„Daca raportul de evaluare a incompatibilitatii nu a fost contestat in termenul prevazut la alin. (1) la instanta de contencios administrativ, Agentia sesizeaza in termen de 15 zile organele competente pentru declansarea procedurii disciplinare; daca este cazul, Agentia sesizeaza in termen de 6 luni instanta de contencios administrativ, in vederea anularii actelor emise, adoptate sau intocmite cu incalcarea prevederilor legale privind incompatibilitatile" (alin. 2 din acelasi articol).
In cazul in speta, Raportul de evaluare a fost intocmit de ANI la 26 ianuarie 2011, dupa ce situatia de incompatibilitate fusese cercetata si dezbatuta in Senatul Romaniei care, atat prin Hotararea Senatului Romaniei nr. 68 din 19 decembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 859/2008, cat si prin Raportul Comisiei Juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari din Senat, intocmit la data de 23,12.2008, a constatat ca Senatorul D.M. nu se afla in stare de incompatibilitate si i-a permis desfasurarea activitatii de senator, cumulata cu cea de director la Teatrul C.I. Nottara.
In aceasta situatie, nu s-a dovedit ca A.N.I. i-ar fi cerut Senatului Romaniei sa-si revoce propria hotarare si nici ca ar fi atacat aceasta hotarare, in conditiile legii.
Raportul de evaluare intocmit de ANI la 26 ianuarie 2011, a fost contestat in anul 2011, la instanta de contencios administrativ, fiind mentinut definitiv si irevocabil prin Sentinta civila nr. 5153 din 16 septembrie 2011 pronuntata de Curtea De Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 1195/2/2011, ramasa irevocabila conform Deciziei nr. 3104 din 19 iunie 2012 pronuntata de ICCJ Sectia de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 1195/2/2011.
Asa cum s-a retinut mai sus insa, instantele nu au retinut culpa Senatorului D.M., ci, eroarea Senatului Romaniei care a mentinut aceasta stare de incompatibilitate, constatand ca impotriva Senatorului nu poate fi antrenata raspunderea penala, civila, disciplinara sau de alta natura.
Nici dupa finalizarea procedurilor la instanta de contencios administrativ, definitiv la 16 septembrie 2011 si irevocabil la 19 iunie 2012, nu s-a dovedit ca ANI i-ar fi cerut Senatului Romaniei sa-si revoce propria hotarare, ca ar fi facut alte demersuri pentru atacarea acestei hotarari, in conditiile legii, sau ca ar fi solicitat aplicarea masurilor disciplinare prevazute de lege, impotriva Senatorului D.M.
Potrivit art. 25 alin. 1 din Legea nr. 176/2010, „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat ca a emis un act administrativ, a incheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective, in masura in care prevederile prezentei legi nu deroga de la aceasta si daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni".
Potrivit alin. 2 din acelasi articol, se retine ca „persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate, este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului, in cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate".
„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din functie ori, dupa caz, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective".
In cazul de fata, instantele de contencios administrativ au retinut insa ca paratul D.M., nu a avut nicio culpa cu privire la starea de incompatibilitate cunoscuta inca din 2008 si mentinuta prin Hotararea Senatului, astfel ca nu poate fi antrenata raspunderea acestei persoane fara nicio culpa.
Potrivit art. 26 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 176/2010, „Agentia va comunica raportul de evaluare, dupa cum urmeaza: d) pentru senatori si deputati - Camerei din care face parte parlamentarul, care va aplica sanctiunile disciplinare potrivit legii si regulamentului Camerei respective", ceea ce inseamna ca „Raportul de evaluare intocmit de A.N.I.", prin el insusi, nu reprezinta actul sanctionator al persoanei fata de care s-a constatat starea de incompatibilitate, in cazul in speta, fata de paratul D.M., care si-a depus candidatura ca independent,
Potrivit art. 26 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, „prin derogare de la dispozitiile legilor speciale care reglementeaza raspunderea disciplinara, sanctiunea poate fi aplicata in termen de cel mult 6 luni de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale, in cazul in care cauza de incompatibilitate a incetat inainte de sesizarea Agentiei, sanctiunea, disciplinara poate fi aplicata in termen de 3 ani de la incetarea cauzei de incompatibilitate, daca legea nu dispune altfel".
Astfel, fata de aceasta dispozitie legala, paratul D.M., in calitate de fost senator, nici nu ar mai putea fi sanctionat disciplinar, in conditii legale.
Fata de starea de fapt retinuta mai sus, tribunalul a apreciat ca nu se poate retine ca paratul D.M., in sarcina caruia nu s-a retinut nicio culpa, ar fi decazut din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica, in sensul art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, iar hotararea instantei de contencios administrativ nu poate fi interpretata in acest sens, atata timp cat prin aceasta nu s-a retinut savarsirea unei abateri disciplinare in sarcina contestatorului - recurent, chiar daca Raportul de evaluare a ramas definitiv si irevocabil prin hotararea judecatoreasca de confirmare a existentei starii de incompatibilitate".
Conform art. 16 alin. 1 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, se retine ca, „pot propune liste de candidati numai partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale legal constituite, precum si aliantele electorale constituite in conditiile prezentei legi".
Alin. 5 din acelasi articol, prevede ca „Lista de candidati trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente: a) un exemplar al listei sustinatorilor; b) copia actului de identitate al fiecarui candidat; c) declaratiile de acceptare a candidaturii, intocmite in cate 4 exemplare; declaratia de acceptare a candidaturii este semnata si datata personal de candidat si cuprinde numele, prenumele, prenumele parintilor, locul si data nasterii, cetatenia, adresa, apartenenta politica, ocupatia si profesia candidatului, consimtamantul expres de a candida, precum si precizarea indeplinirii tuturor conditiilor prevazute de lege pentru a candida; d) declaratiile de avere si de interese ale candidatilor prevazute de anexa la Legea nr. 115/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si de anexa la Hotararea Guvernului nr. 506/2003, cu modificarile ulterioare, completate si semnate de candidati, intocmite in cate doua exemplare; e) declaratiile pe propria raspundere ale candidatilor in sensul ca au avut sau nu calitatea de lucratori ai Securitatii sau de colaboratori ai acesteia, al caror model este prevazut in anexa la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008, intocmite in cate doua exemplare".
Totodata, conform art.17 alin. 1 din Legea nr. 33/2007, se retine ca „poate candida ca independent, cetateanul roman sau cetateanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales si este sustinut de cel putin 100.000 de alegatori".
„Cererea de admitere a candidaturii independente cuprinde numele, prenumele, prenumele parintilor, cetatenia, domiciliul, locul si data nasterii, ocupatia si profesia candidatului, precum si semnatura acestuia" (alin. 2 din acelasi, articol).
Conform alin.3 din art.17, dispozitiile art. 16 alin. (5) si (6) privind propunerea listelor de candidati, se aplica in mod corespunzator si cererilor de admitere a candidaturii independente.
Din aceste dispozitii legale, nu rezulta expres ca decaderea din dreptul de a fi ales, ar constitui un impediment la depunerea candidaturii.
Prin analogie, tribunalul a retinut insa, ca potrivit art. 14 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, „propunerea de candidatura sau cererea de admitere a candidaturii independente a cetateanului unui stat membru al Uniunii Europene, altul decat Romania, trebuie sa fie insotita, pe langa documentele prevazute la art. 16 sau art. 17, dupa caz, de o declaratie pe propria raspundere care sa precizeze urmatoarele: c) ca nu a fost decazut din dreptul de a fi ales in statul membru de origine in baza unei hotarari judecatoresti individuale sau a unei decizii administrative, sub conditia ca aceasta din urma sa faca obiectul unor cai de atac".
In consecinta, conditia „de a nu fi fost decazut din dreptul de a fi ales", este aplicabila, „a fortiori ratione" si cetateanului roman D.M., care si-a depus candidatura independenta pentru alegerea in Parlamentul European.
Pentru cele retinute mai sus, tribunalul a apreciat insa, ca paratul D.M., nu a fost decazut, in conditiile legii, din dreptul de a fi ales, sau de a exercita o functie sau o demnitate publica, iar mentinerea Raportului de evaluare intocmit de A.N.I. prin hotararea judecatoreasca de confirmare a existentei starii de incompatibilitate, nu poate fi interpretata „de plano", ca o decadere din dreptul de a fi ales, in conditiile in care instantele au mentionat expres, ca paratul D.M. nu are nici-o culpa privind mentinerea starii de incompatibilitate.
Pentru aceste considerente de drept si de fapt, in temeiul art. 20 alin. 3 si 4 rap. la art. 69 alin. 1 din Legea nr. 33/2007, a respins ca neintemeiata contestatia formulata de catre petentul I.Z.N.M., impotriva candidaturii depusa pentru alegerile europarlamentare din 2014 de catre paratul Diaconu Mircea, candidat independent.
Impotriva sentintei civile nr.6/AE din 01.04.2014 pronuntata de Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila la data de 4.04.2014 a formulat apel M.P. – P. T.B., care a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a Civila si pentru Cauze cu Minori si de Familie la data de 4.04.2014.
Apelantul a aratat ca sentinta pronuntata este nelegala, intrucat contestatia trebuia respinsa ca inadmisibila.
Prin decizia civila nr. 112A/05.04.2014, Curtea de Apel Bucuresti a respins apelul ca tardiv formulat.
Impotriva sentintei civile nr. 6/AE/01.04.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti a declarat apel si A.N.I., solicitand schimbarea in tot a hotararii in sensul respingerii contestatiei ca inadmisibila.
Ca aspecte prealabile privind procedura urmata de instanta de fond la judecarea in prima instanta pentru solutionarea cererii formulate de I.Z.N.M., s-a invocat de catre apelanta ca hotararea primei instante a fost pronuntata cu aplicarea dispozitiilor procedurii necontencioase reglementate de art. 527 si urmatoarele Cod de procedura civila.
Solicita apelanta sa se observe, fara a intra pe fondul prezentului apel, faptul ca in practicaua sentintei criticate se precizeaza ca procedura urmata s-a solutionat fara citarea partilor, ceea ce arata cu evidenta faptul ca instanta de fond a apreciat ca pentru solutionarea cererii deduse judecatii, instanta urmeaza sa se pronunte fara insa a se urmari stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, specific procedurii contencioase.
In acest sens, urmeaza a se observa faptul ca Biroul Electoral Central, din perspectiva dispozitiilor Legii nr. 33/2007 nu are calitate procesuala pasiva, contestatiile formulate impotriva deciziilor acestei autoritati vizand admiterea sau respingerea candidaturilor.
In conformitate cu dispozitiile 69 din Legea nr. 33/2007:
(3) Hotararile definitive ale instantelor judecatoresti pronuntate ca urmare a intampinarilor, a contestatiilor sau a oricaror altor cereri privind procesul electoral se comunica de indata birourilor electorale interesate
Or, in situatia in care legiuitorul ar fi conceput procedura ca fiind contencioasa s-ar fi aplicat dispozitiile art. 427 Cod de procedura civila hotararile se comunica din oficiu partilor in copie chiar daca sunt definitive
Astfel, este evident faptul ca procedura este una necontencioasa.
De asemenea, apreciaza apelanta A.N.I.ca are calitate de persoana interesata in sensul art. 534 alin 4 cod de procedura pentru urmatoarele considerente:
Activitatea A.N.I.(ANI) reprezinta cea de a doua conditionalitate a Mecanismului de Cooperare si Verificare, instituit prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE. In acest context, apelanta aminteste eforturile sustinute ale A.N.I. pentru ducerea la indeplinire de catre Parlamentul Romaniei a Deciziei inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. nr.3104/2012, prin care a fost respins recursul formulat de domnul senator D.M., fiind mentinuta sentinta instantei de fond prin care s-a respins actiunea acestuia impotriva Raportului de evaluare al Agentiei privind constatarea starii de incompatibilitate
Acest efort a fost sustinut de Inalta Curte de Casatie si Justitie, de Consiliul Superior al Magistraturii si de Curtea Constitutionala a Romaniei, care prin Decizia nr. 972 din 21 noiembrie 2012, a constatat: „existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de inalta Curte de Casatie si Justitie, si autoritatea legiuitoare, reprezentata de Senatul Romaniei, conflict declansat prin refuzul Senatului Romaniei de a lua act de incetarea de drept a calitatii de senator a domnului D.M., prin ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care se constata starea de incompatibilitate a acestuia."
In acest context, autoritatile statului au obligatia sa depuna toate eforturile necesare, conform atributiilor ce le revin, pentru ca reprezentarea cetatenilor sa fie realizata in mod legitim, in exercitarea atributiilor legale A.N.I. a informat Biroul Electoral Central cu privire la faptul ca D.M. se afla sub interdictia prevazuta de dispozitiile art. 25 alin 2 din Legea nr. 176/2010. facandu-se aplicabile dispozitiile art. 14 din Legea nr.33/2007.
In conformitate cu dispozitiile art.8 din Legea 176/2010 scopul A.N.I. este acela de asigurare a integritatii in exercitarea demnitatilor si functiilor publice si prevenirea coruptiei institutionale, prin exercitarea de responsabilitati in evaluarea incompatibilitatilor in care se pot afla persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 176/2010.
Art. 10 lit. h din Legea nr. 176/2010 instituie faptul ca A.N.I. exercita competente si in ceea ce priveste aplicarea sanctiunilor si masurilor prevazute de lege in competenta sa. Astfel, avand in vedere faptul ca prin participarea lui D.M. la alegerile pentru parlamentul European s-ar infrange efectele juridice pe care le produce Decizia definitiva si irevocabila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie de stabilire a starii de incompatibilitate constatata de Agentia Nationala de Integritate, justificam cu evidenta interesului general institutiei noastre.
In ceea ce priveste formularea in termen a prezentului apel, apelantul arata ca a luat la cunostinta de sentinta apelata la data de 04.04.2014 in sedinta publica la Tribunalul Municipiului Bucuresti, in contextul judecari dosarului nr. 9/C/AEPE/2014, in care detinem calitatea de intervenient in sensul art. 78 alin (1) Cod procedura civila.
Precizeaza ca in situatia in care ar fi avut cunostinta de judecarea dosarului solutionat prin sentinta apelata ar fi exercitat si in acesta demersurile in vederea introducerii in cauza, sau cel putin a ascultarii punctului de vedere al subscrisei in temeiul art. 532 alin 2 C.pr.civ. De altfel, acesta nu este afisat public pe portalul instantelor de judecata sectiunea TMB si nici pe pagina web a acestei instante.
Pe fond, apelantul solicita schimbarea in tot, in sensul respingerii ca inadmisibila a contestatiei formulate de I.Z.N.M. din urmatoarele considerente:
La art. 20 alin 2 Legea nr. 33/2007, se stabileste ca „Pana la implinirea a 45 de zile inainte de ziua de referinta, alegatorii resortisanti, alegatorii comunitari, partidele politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliantele politice si aliantele electorale pot contesta candidaturile” iar in conformitate cu dispozitiile alin 3 din acelasi art. (3) Contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se depun in scris la Tribunalul Bucuresti si se solutioneaza de acesta in cel mult doua zile de la inregistrare.
Potrivit art. 19 alin. 2, BEC se pronunta prin decizie asupra admiterii sau respingerii candidaturii. In speta contestatia formulata de petent nu a fost indreptata impotriva unei Decizii pronuntate de Biroul Electoral Central iar petentul nici nu a inteles sa-si modifice cererea introductiva in urma pronuntarii de catre BEC a Deciziei nr. 27 din 02.04.2014, de respingere a candidaturii lui D.M.
Prin urmare apreciaza ca, instanta de fond trebuia sa procedeze la respingerea ca inadmisibila a contestatiei. Totodata mai precizeaza ca in alt dosar, o astfel de solutie a fost pronuntata, anume in dosarul nr. 8/C/AEPE/2014, avand acelasi obiect si o situatie de fapt identica. (Anexeaza Sentinta civila nr. 7/AE/03.04.2014 pronuntata de TMB sectia a IV- civila.)
Examinand actele dosarului, asupra excep?iilor invocate de intimatul D.M., re?ine urmatoarele:
Dat fiind ca prin intampinare s-au invocat mai multe exceptii, fiind deci necesar a se stabili care dintre acestea trebuie solutionata prioritar, Curtea constata ca dintre exceptia tardivitatii apelului, a lipsei calitatii procesuale active si a lipsei de interes in declararea apelului, se impune a fi solutionata mai intai exceptia lipsei calitatii procesuale active in formularea caii de atac.
Aceasta, chiar daca exceptia tardivitatii formularii apelului este o exceptie de procedura, iar aceasta categorie de exceptii se solutioneaza, ca regula, inaintea celor de fond. Trebuie observat ca, in cauza, pentru a determina daca apelul este declarat in termenul prevazut de lege, trebuie sa se constate mai intai daca persoana care s-a folosit de calea de atac facea parte din categoria celor carora legea le recunoaste acest drept, de a ataca hotararea pronuntata de o instanta de judecata. Aceasta, intrucat, este posibil ca partea impotriva careia se invoca exceptia tardivitatii sa invoce pentru paralizarea efectelor unei astfel de exceptii, imprejurari de fapt care sa justifice repunerea sa in termenul de declarare a apelului. Or, aceste imprejurari trebuie sa se analizeze fata de o persoana carei legea ii recunoaste calitatea de a declara calea de atac, care are deci calitate procesuala activa in apel.
Pentru acelasi rationament, Curtea considera, si in ce priveste exceptia lipsei de interes, ca solutionarea acesteia necesita stabilirea in prealabil a posibilitatii recunoscute de lege apelantului de a ataca hotararea pronuntata de prima instanta.
Cat priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active in apel, Curtea constata ca este intemeiata pentru motivele ce vor fi aratate in continuare:
Intrucat potrivit dispozitiilor art. 458 C.pr.civ, caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate in proces care justifica un interes, in afara de cazul in care, potrivit legii, acest drept il au si alte organe sau persoane, trebuie retinut ca regula sub acest aspect, al sferei persoanelor care pot fi subiectele cailor de atac, este in sensul ca numai partile din proces pot declara calea de atac impotriva hotararii pronuntate, o persoana care nu a avut aceasta calitate avand acces la acest demers procedural numai in situatia in care se incadreaza in situatiile de exceptie la care face referire teza a doua a textului legal citat.
Constata Curtea ca, in cauza, in analiza concreta a incadrarii apelantului in categoria de exceptie la care face referire art.458 C.pr.civ., trebuie verificat pe de o parte daca exista o dispozitie cuprinsa in actul normativ special ce constituie temeiul juridic al contestatiei ce face obiectul cauzei, Legea nr.33/2007, care sa stabileasca expres posibilitatea unui tert care, justificand un interes, poate sa atace hotararea primei instante, desi nu a participat la judecata, neavand calitate de parte. Pe de alta parte, trebuie sa se analizeze daca natura procedurii finalizate cu pronuntarea hotararii apelate a fost una necontencioasa, dat fiind ca una din caracteristicile acesteia se refera, potrivit art.534 alin. 4 C.pr.civ., la posibilitatea declararii apelului, impotriva incheierii pronuntate intr-o astfel de procedura, de catre orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la solutionarea cererii.
De altfel, in cuprinsul cererii de apel, apelanta A.N.I. a sustinut incidenta in cauza a dispozitiilor ce reglementeaza procedura necontencioasa, aspect ce justifica calitatea sa de apelanta chiar in situatia in care nu a participat la judecata in prima instanta.
Sub acest din urma aspect, Curtea apreciaza ca raportat la circumstantele cauzei, procedura finalizata de prima instanta cu hotararea ce face obiectul acestui apel este una contencioasa, nefiind deci incidente prevederile art. 534 alin. 4 C.pr.civ., pe care apelanta si-a justificat formularea caii de atac.
Astfel, chiar daca pornind de la definitia data de lege, potrivit art. 527 C.pr.civ., cererile pentru solutionare carora se urmeaza o procedura necontencioasa sunt acelea ce necesita interventia instantei, fara a se urmari stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, trebuie observat ca in cauza interventia instantei nu este ceruta, potrivit dispozitiilor legale speciale ale Legii nr. 33/2007, pentru eliberarea unor acte ori pentru luarea unor masuri de natura celor la care art. 527 face referire, ci pentru transarea, in esenta, a anumitor aspecte de fond ori de forma legate de dreptul de a candida in alegerile pentru Parlamentul European.
Deci instantele de judecata, tribunalul in prima instanta, iar Curtea de Apel in calea de atac, analizeaza legalitatea deciziei prin care Biroul Electoral Central s-a pronuntat, prin admitere ori respingere, potrivit art. 19 alin. 1 din Legea nr. 33/2007, asupra candidaturilor la aceste alegeri.
In aceste conditii, cata vreme instantele se pronunta, ca urmare a contestarii dreptului de a candida (de catre persoanele din categoria stabilita chiar de legea speciala - alegatorii resortisanti, alegatorii comunitari, partidele politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor, nationale, aliantele politice si aliantele electorale, potrivit art. 20 alin. 2) chiar asupra acestui drept de a candida, nu poate fi retinuta teza apelantei privind natura necontencioasa a unei astfel de proceduri.
Intrucat interventia instantei este necesara nu pentru finalitatea pe care a avut-o in vedere legiuitorul in cazul procedurii reglementate de art. 527 si urmatoarele, ci pentru transarea unor dispute, pentru solutionarea unor pozitii contradictorii exprimate chiar cu privire la dreptul in cauza de catre persoane carora chiar legea le recunoaste aceasta posibilitate de contestarea, procedura in care instanta statueaza asupra unor astfel de aspecte nu mai poate avea un caracter necontencios.
De altfel, o asemenea concluzie legata de caracterul contestat (disputat) al dreptului in temeiul caruia s-a formulat o cerere intemeiata pe art. 527 si urm. C.pr.civ., rezulta chiar din modul in care este reglementata procedura necontencioasa de dispozitiile civile procedurale, fiind de observat ca art.531 C.pr.civ. stabileste ca in situatia in care instanta constata ca cererea, prin insusi cuprinsul ei ori prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezinta caracter contencios, o va respinge.
Cat priveste reglementarea speciala cuprinsa in Legea nr. 33/2007 sub aspectul posibilitatii ca o persoana care nu a avut calitate de parte in proces, nefiind citata si neintervenind in judecata in fata primei instante, sa declare apel impotriva hotararii, Curtea constata ca niciuna dintre prevederile legale ce reglementeaza procedura de contestare in fata instantelor de judecata a deciziilor adoptate de Biroul Electoral Central (de admitere ori de respingere a candidaturilor) nu stabileste in acest sens.
Asa cum s-a aratat, dispozitiile art. 20 alin. 2 din lege, candidaturile pot fi contestate de alegatorii resortisanti, alegatorii comunitari, partidele politice, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliantele politice si aliantele electorale, contestatiile impotriva admiterii ori respingerii candidaturilor fiind in competenta de solutionare a Tribunalul Bucuresti, conform art. 20 alin. 3. De asemenea, alineatul al treilea al aceluiasi articol stabileste ca apelul se judeca de catre Curtea de Apel Bucuresti, in termen de doua zile, pronuntandu-se o hotarare definitiva. Nicio dispozitie din Legea nr.33/2007 nu prevede posibilitatea ca in acest cadru procesual alte persoane decat partile sa poata declara apel impotriva hotararii pronuntate de tribunal.
In consecinta, tinand seama de considerentele aratate, Curtea constata ca este intemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active in apel, din perspectiva imprejurarii ca apelanta A.N.I.nu a avut calitate de parte in procesul solutionat prin hotararea apelata, dar si a inexistentei unei dispozitii legale speciale care sa permita acestei accesul la calea de atac.
Asadar, Curtea, in temeiul prevederilor art. 480 alin. 1 C.pr.civ., va respinge apelul declarat de apelanta A.N.I., ca fiind formulat de o persoana fara calitate procesuala activa.