Faliment - procedura insolventei – societati cu raspundere limitata.
- Legea nr. 85/2006, art.101
Premisa confirmarii planului de reorganizare de catre judecatorul sindic o reprezinta intrunirea cumulativa conditiilor prevazute de art. 101 din Legea nr. 85/2006. Faptul ca debitoarea desfasoara activitate si ca are contracte in derulare nu poate determina concluzia ca planul trebuie confirmat de judecatorul sindic, acesta neputand depasi actul de vointa al creditorilor in sensul respingerii planului de reorganizare
(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 255 din 23.01.2014)
Prin sentinta civila nr.882/04.04.2013, pronuntata in dosarul nr.1324/93/2012, Tribunalul Ilfov a respins planul de reorganizare propus de debitorul SC P P CO SRL, prin administrator special. In temeiul art. 107 alin. 1 lit. A. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, a dispus intrarea in faliment prin procedura generala a debitorului. In temeiul art. 107 alin 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei a ridicat dreptul de administrare al debitorului si a dispus dizolvarea societatii debitoarei. A dispus sigilarea bunurilor din averea debitorului, in sarcina lichidatorului judiciar. A stabilit termen de maxim 10 zile de la data notificarii deschiderii procedurii falimentului de predare a gestiunii averii de la debitor catre lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate pana la deschiderea procedurii. A dispus intocmirea si predarea catre lichidatorul judiciar, in termen de maxim 5 zile de la intrarea in faliment, a unei liste cuprinzand numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora, cu indicarea celor nascute dupa data introducerii cererii de deschidere a procedurii. A fixat urmatoarele termene limita: termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului – 20.05.2013; termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante – 20.06.2013; termenul de definitivare a tabelului creantelor – 10.07.2013; data primei sedinte a adunarii generale a creditorilor – 21.07.2013.
A numit lichidator judiciar pe C A S IPURL care va indeplini atributiile prevazute de art. 25 din lege, cu o remuneratie de 1.000 lei, inclusiv TVA, din averea debitorului. A pus in vedere lichidatorului judiciar prevederile art. 252 din Legea nr. 31/1990, republicata si dispune indeplinirea formalitatilor privind mentionarea la registrul comertului a reprezentantilor permanenti ai sai. In temeiul art. 108 alin. 1 si 2 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, a dispus ca lichidatorul judiciar sa trimita o notificare, in conditiile art. 61 alin. 3 din lege, privind intrarea debitorului in procedura falimentului prin procedura generala, ridicarea dreptului de administrare si dizolvarea acestuia, tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor/administratorul judiciar, mentionata la art. 107 alin 2 lit. e), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole in care debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. A dat dispozitie tuturor bancilor la care debitorul are disponibil in conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al judecatorului sindic sau al lichidatorului judiciar, obligatia de instiintare a bancilor revenindu-i lichidatorului judiciar. A respins cererea de ridicare a dreptului de administrare a debitoarei ca ramasa fara obiect. A fixat termen pentru continuarea procedurii la 05.09.2013.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta fondului a retinut ca prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 1324/93/2012 debitoarea SC P P CO SRL, prin administrator statutar, a solicitat, in baza Legii 85/2006, deschiderea procedurii generale a insolventei, manifestandu-si totodata intentia de reorganizare. In sustinerea cererii, a depus inscrisuri, in copie.
Prin incheierea civila din data de 21.06.2012 s-a dispus in temeiul disp. art. 32 al. 1 din Legea nr. 85/2006, deschiderea procedurii insolventei impotriva debitorului SC P P CO SRL. De asemenea, s-a dispus desemnarea administratorului judiciar.
Pe parcursul desfasurarii procedurii colective au mai formulat declaratii de creanta si alti creditori care au fost inscrisi in tabelul obligatiilor debitorului.
La 14.02.2013, debitorul a depus la dosar plan de reorganizare. Potrivit art. 98 alin 1 din lege, cate o copie de pe planul propus a fost depusa la oficiul registrului comertului si a fost comunicata administratorului judiciar si comitetului creditorilor.
Prin incheierea de sedinta din data de 14.02.2013, judecatorul sindic a admis planul de reorganizare si in baza art. 99 alin 1 din lege a dispus ca administratorul judiciar sa convoace adunarea generala a creditorilor si a debitorului intr-un termen cuprins intre 20 si 25 de zile.
La data de 14.03.2013, prin serviciul de registratura a instantei, debitorul, prin administrator special a depus plan de reorganizare rectificat conform tabelului definitiv rectificat nr. 3
A aratat judecatorul sindic ca, potrivit disp. art.101 alin.(1) lit. A din Legea nr.85/2006, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul; potrivit procesului-verbal al adunarii creditorilor din data de 27.03.2013, singura categorie de creditori care au votat pentru admiterea planului a fost categoria creantelor bugetare in cadrul careia creditorul DGFP Ilfov cu o pondere din masa credala de 99,89% a votat pentru admiterea planului de reorganizare propus de debitor.
Avand in vedere ca planul de reorganizare nu a fost votat de adunarea creditorilor, nefiind indeplinite conditiile impuse de disp. art.101 alin.1 lit. A din Legea nr. 85/2006, instanta a respins planul de reorganizare propus de debitor si va face aplicarea disp. art. 102 alin. 3 din Legea nr.85/2006.
Analizand materialul probator existent la dosar, judecatorul sindic a constatat ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art.107 al.1 lit. A. pct. c) din Legea 85/1006.
Impotriva acestei hotarari a formulat recurs SC P P CO SRL, prin administrator special P.M., inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VI a Civila la data de 27.05.2013 prin care a solicitat confirmarea planului de reorganizare propus de societatea debitoare si continuarea activitatii.
In motivarea cererii sale recurenta a reclamat incidenta dispozitiilor art.304 pct.8 si 9 din Codul de procedura civila si a aratat ca prima instanta nu a analizat argumentele expuse in sustinerea cererii de admitere a planului de reorganizare si nu a retinut ca societatea avea activitate, contracte in derulare ce au fost denuntate la momentul intrarii in faliment. S-a evidentiat ca instanta nu a avut in vedere faptul ca soarta unei societati nu poate fi lasata in mana unor creditori care si-au recuperat in proportie de 90% creanta si care au interese in a obtine bunurile debitoarei, in scopul de a le revinde pe piata la preturi cu mult peste valorile ce au reiesit din expertizarea facuta, fara acordul adunarii creditorilor, de catre administratorul judiciar.
Se arata ca prima instanta nu a analizat argumentele expuse prin prisma principiului preeminentei reorganizarii. Considera recurenta ca, in stadiul insolventei, procedura trebuie inteleasa ca fiind in special in interesul debitorului si nu al creditorilor.
In opinia debitoarei intrarea in faliment se poate dispune cand planul de reorganizare nu a fost respectat ori nu a dat rezultatele prevazute, situatie ce nu se regaseste in cauza.
Se subliniaza faptul ca anumite categorii de creditori au avut pe parcursul intregii proceduri o atitudine ostila fata de debitoare, astfel incat, oricat de realist ar fi planul de reorganizare intocmit de SC P P CO SRL, punctul de vedere al acestor creditoare a fost si este in sensul de a falimenta debitoarea. Se arata rezultatul votului cu privire la planul de reorganizare si sunt citate dispozitiile art.101 al.1 din Legea nr.85/2006, sustinandu-se ca in cauza nu erau aplicabile dispozitiile art.101 al.1 lit. B si d, astfel ca nu trebuiau analizate indeplinirea conditiilor acestor dispozitii legale, insa erau indeplinite dispozitiile prevazute de art.101 al.1 lit.e, planul era realist. Se arata ca nu au fost indicate de catre creditori argumentele pentru care nu au fost de acord cu acel plan.
Considera recurenta ca atunci cand a analizat cauza, instanta de fond nu a avut in vedere aspecte precum reputatia debitorului pe piata antreprenoriatului, posibilitatea acestuia de a se redresa economic, onestitatea acestuia la momentul depunerii cererii de insolventa precum si dorinta acestuia de a se reorganiza, contractele pe care le are in derulare cu diversi agenti economici, situatia salariatilor si consecintele unor eventuale concedieri.
In drept au fost invocate dispozitiile art.12, art.8 din Legea nr.85/2006, art.304 pct.8 si 9 din Codul de procedura civila.
La data de 11.11.2013 a fost inregistrata la dosarul cauzei intampinarea formulata de A L IFN SA prin care s-a solicitat respingerea recursului ca neintemeiat.
In motivarea cererii sale creditoarea intimata a aratat ca art.101 alin.1 din Legea nr.85/2006 enumera conditiile ce trebuie intrunite in mod cumulativ. Se sustine ca administratorul special incearca sa induca instanta in eroare, in cauza neexistand o categorie distincta a creditorilor chirografari, astfel ca in cadrul acestei categorii au votat impotriva 84,92%, fiind evident ca aceasta categorie de creante a respins planul. Nici creditorii mentionati de administratorul judiciar nu a u votat planul, acestia solicitand un termen pentru modificarea planului de catre debitor.
In opinia creditoarei aprecierile administratorului special sunt nu doar irelevante, dar si vadit tendentioase, scopul procedurii insolventei si al creditorilor fiind acela de a-si recupera creantele.
In drept au fost invocate dispozitiile art.115 din Codul de procedura civila, art.101 si art.107 din Legea insolventei.
La data de 20.01.2014 a fost transmisa prin fax intampinarea formulata de creditoarea R B SA. Cererea a fost calificata de catre Curte, in raport de data transmiterii sale si de dispozitiile art.1141 din Codul de procedura civila, drept note scrise.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de recurs, dar si in raport de prevederile art.3041 din Codul de procedura civila, Curtea apreciaza ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Prin sentinta ce face obiectul prezentei analize Tribunalul Ilfov a respins planul de reorganizare propus de debitorul SC P P CO, prin administrator special. Observa Curtea ca sentinta a valorificat rezultatul votului exprimat cu referire la acest plan in sedinta Adunarii Creditorilor din data de 27.03.2013. Potrivit hotararii adoptate in aceasta sedinta, planul de reorganizare a fost respins prin votul exprimat dupa cum urmeaza: creantele garantate au votat respingerea planului; creantele salariale nu au votat planul de reorganizare; creantele bugetare au acceptat planul de reorganizare prin votul DGFPMB, reprezentand 99,89% din totalul creantelor bugetare; creantele chirografare au respins planul de reorganizare cu votul creditorilor ale caror creante reprezinta 84,92% din totalul creantelor chirografare (fila 47 dosar fond).
Cu caracter premergator, Curtea tine a evidentia imprejurarea potrivit careia premisa confirmarii planului de reorganizare de catre judecatorul sindic o reprezinta intrunirea cumulativa a conditiilor prevazute de art.101 din Legea nr.85/2006. Observa Curtea ca in cauza nu se pune problema incidentei dispozitiilor art.101 alin.1 lit.B intrucat in procedura exista mai mult de doua categorii de creditori, astfel incat se impune, ca si cerinta legala de confirmare, ca cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul. Or, in cauza de fata, aceasta conditie nu este intrunita, in raport de continutul votului anterior expus.
Curtea subliniaza faptul ca imprejurarile evidentiate de catre debitoare in partea introductiva a cererii de recurs nu sunt de natura a suplini neintrunirea cerintelor legale enuntate. Astfel, faptul ca debitoarea desfasura activitate, avea contracte in derulare, nu pot determina concluzia ca planul trebuie confirmat. Judecatorul sindic nu poate depasi actul de vointa al creditorilor concretizat prin votul exprimat in Adunarea generala; scopul legii privind procedura insolventei este reprezentat de instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa. Reorganizarea debitorului poate fi o prioritate numai in masura in care creditorii s-ar afla intr-o situatie mai favorabila decat cea a falimentului, legea insolventei protejand interesele creditorilor, iar nu pe cele ale debitorului. Contrar celor aratate de catre recurenta, planul de reorganizare nu a fost acceptat de creditorii cu celelalte creante chirografare. In procedura analizata exista o singura categorie de creditori cu creante chirografare, categorie ce a respins planul cu un vot ce cumuleaza 84,92% din creante. Totodata, nici legea si nici judecatorul sindic nu impun motivarea de catre creditori a votului de a respingere a planului, fiind astfel fara relevanta faptul reclamat de debitoare, respectiv neprezentarea de catre creditori a argumentelor pentru respingerea planului.
Cu referire la masura de intrare in faliment, aceasta respecta dispozitiile legale incidente, debitoarea aflandu-se in situatia descrisa de prevederile art.107 alin.1 lit.B, planul de reorganizare propus fiind respins de adunarea creditorilor.
Nu poate fi primit nici motivul de recurs privind posibilitatea judecatorului sindic de a hotari redresarea activitatii debitoarei, peste votul exprimat de catre creditori. Chestiunile privind reputatia debitoarei pe piata antreprenoriatului, posibilitatea sa de a se redresa economic, dorinta sa de a se reorganiza, nu sunt aspecte de care judecatorul sindic sa fie legat in pronuntarea hotararii; principala obligatie legala este aceea de a cenzura nemijlocit intrunirea conditiilor prevazute de art.101. Or, in cauza de fata, aceasta verificare a fost facuta, cu respectarea normelor procedurale impuse de lege.
In consecinta, Curtea apreciaza ca in cauza judecatorul sindic a pronuntat o hotarare temeinica si legala, a carei confirmare se impune, astfel incat, in temeiul art.312 din Codul de procedura civila, a respins recursul, ca nefondat.