Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Dreptul familiei. Minori Decizie nr. 919 din data de 23.05.2013
pronunțată de Curtea de Apel Bucuresti

Masura reintegrarii minorei in familia naturala trebuie sa corespunda interesului superior al acesteia, urmand a fi apreciate in concret situatia locativa si sociala a mamei, respectiv conditiile de locuit si de trai pe care aceasta le poate oferi.

Domeniu – dreptul familiei. Minori

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE – DOSAR NR.2240/3/2012 – DECIZIA CIVILA NR.919/23.05.2013)

Prin cererea inregistrata la data de 24.01.2012 pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a Civila sub nr. 2240/3/2012, reclamanta V.M. – C. a chemat in judecata pe paratii D.G.A.S.P.C. Sector 6 Bucuresti, l.J., A.M. si P.S. 6 B., solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna reintegrarea in familia mamei a minorei l.M.– A., nascuta la data de 06.03.2003, in B., fiica lui V.(V.) M.-C. si l.J. la domiciliul reclamantei din B., sector 1, Str.T.nr.33.
Cererea este scutita de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.
In motivarea cererii reclamanta a aratat ca minora l.M.-A., nascuta la data de 06,03.2003 este rezultatul relatiei reclamantei cu paratul l.J., conform certificatului de nastere nr. 693/11.03.2003 eliberat de Consiliul Local al Sectorului 6 - Directia Locala de Evidenta a Persoanelor Sector 6.
Minora s-a nascut la Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie Prof. Dr. Panait Sirbu, iar reclamanta dupa ce a nascut a fost luata cu forta de reprezentantii Protectiei copilului si dusa fara voia sa la Spitalul nr. 9, cu scopul de a fi declarata incapabila si ca urmare de a-i se lua copila.
Drept urmare celor aratate mai sus, s-a dispus, in mod abuziv, plasamentul in regim de urgenta, fetita fiind data in grija unui asistent maternal care sa se ocupe aceasta.
A mai aratat reclamanta ca, deoarece nu a reusit sa participe la toate vizitele stabilite de parata conform unui plan intocmit numai de aceasta, s-a dat dispozitie ca vizitele sa fie intrerupte, astfel ca nu a mai putut sa-si vada copilul.
In ultima perioada i s-a interzis sa ia legatura cu copila si sa o viziteze, fetitei fiindu-i indusa ideea ca mama nu o mai doreste si nu mai vrea sa mearga sa o vada si ca ii va fi mai bine sa aiba alti parinti, cei care o vor adopta, mama sa (reclamanta), fiind o mama abuziva.
De asemenea, a precizat reclamanta ca mai are spre crestere si educare un minor, V.A.-C., nascut la data de 13.02.1996 care merge la scoala, are rezultate bune si foarte bune si mai efectueaza in afara orelor de la scoala si alte activitati extrascolare, care ii permit dezvoltarea in acord cu interesele sale, reclamanta acordandu-i toata atentia, precum si tot sprijinul pentru dezvoltarea sa.
Considera ca atata timp cat este in masura sa se ocupe de un copil si sa-i ofere toate conditiile pentru cresterea sa armonioasa si educarea sa in acord cu interesul sau, are posibilitatea reala sa se ocupe de cei doi copii: baiatul care deja este in ingrijirea sa, cat si fata aflata in plasament in prezent propusa a fi adoptata fara voia sa, reclamanta oferindu-le toate conditiile necesare dezvoltarii lor normale.
Reclamanta mentioneaza dispozitiile art. 5 alin. 2 din Legea nr.272/2004 in sensul ca raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine in primul rand parintilor, iar potrivit art. 8 din aceeasi lege, copilul are dreptul de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit, educat si crescut de acestia.
Totodata, arata ca potrivit dispozitiilor art. 14 din aceeasi lege, copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, iar art. 30 prevede ca copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai.
In plus, in completarea dispozitiilor legate susmentionate care acorda prioritate parintilor in cresterea si educarea copiilor, reclamanta mentioneaza si dispozitiile art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dispozitii care, de asemenea, impun mentinerea legaturilor copilului cu familia sa.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 272/2004.
Legal citata, parata D.G.A.S.P.C. Sector 6 Bucuresti a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea ca neintemeiata a cererii de chemare in judecata si a aratat in aparare ca minora l.M.-A. provine dintr-o relatie extraconjugala a mamei si s-a nascut la data de 06.03.2003, in timpul derularii procesului de divort al acesteia.
Motivand probleme de sanatate, mama a solicitat o masura de protectie pentru fiica sa V.M.-C. si a intreprins demersurile necesare pentru ca fiica sa sa fie recunoscuta de catre tatal biologic – l.J.. De asemenea, a declarat ca va face toate demersurile necesare pentru intocmirea dosarului de plasament al copilului la matusa materna, fapt care nu s-a concretizat.
Prin adresa inregistrata cu nr.3698/31.03,2004 i s-a adus la cunostinta reclamantei faptul ca fiica sa a fost transferata in Centrul de Plasament Sf. Ecaterina situat in Bucuresti, sector 1 si ca trebuie sa-si asume responsabilitatea cresterii fiicei sale, deoarece nu a intreprins niciun demers in acest sens.
Ulterior s-au facut demersuri in vederea identificarii unui asistent maternal si prin Decizia nr. 108/19.08.2004 s-a dispus plasamentul in regim de urgenta al minorei l.M.-A. la asistentul maternal profesionist T.E..
In cursul anului 2004, fetita a fost vizitata de catre mama de trei ori.
In data de 26.05.2005 s-a incheiat un contract cu parintii copilului, V.M.-C. si l.J., intocmindu-se un plan de vizitare care urmarea construirea relatiei de atasament parinti-copil si responsabilizarea parintilor in cresterea copilului pentru reintegrarea acestuia in familia naturala.
Tot la aceasta data, conform declaratiilor nr.1924 si nr.1925/26.05.2005, cei doi parinti au declarat ca sunt de acord cu mentinerea plasamentului minorei la asistent maternal pana isi vor rezolva situatia materiala, financiara si locativa.
In anul 2005, minora a fost vizitata de cinci ori.
Din luna decembrie 2006 si pana in luna septembrie 2008, M. nu a mai fost vizitata. Din discutiile cu administratorul blocului unde locuieste atat mama minorei, cat si concubinul acesteia, a reiesit faptul ca acestia absenteaza de la domiciliu perioade lungi, inchiriaza apartamentul la diferite persoane, au datorii la intretinere in valoare de 2.500 lei si se cearta frecvent atunci cand sunt acasa.
In anul 2008 minora a fost vizitata de sase ori.
Prin declaratia C/7335/31.08.2009, reclamanta si-a dat acordul privind inlocuirea masurii plasamentului la asistentul maternal profesionist A.M..
Tatal minorei a fost contactat telefonic pentru a-si exprima opinia cu privire la situatia minorei si acesta a declarat ca nu este de acord cu schimbarea masurii de plasament dar a refuzat sa-si viziteze fiica.
Prin Dispozitia nr. 1235/02.09.2009 emisa de catre D.G. al D.G.A.S.P.C. Sector 6 in privinta copilului l.M.-A. s-a dispus plasamentul in regim de urgenta la asistentul maternal profesionist A.M..
Prin sentinta civila nr. 1218/22.10.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, astfel cum a fost lamurit si completat dispozitivul acesteia prin sentinta civila nr.96/28.01.2010 de lamurire si completare a dispozitivului, s-a dispus plasamentul copilului l.M.-A. la asistentul maternal profesionist A.M., urmand ca Primarul sectorului 6 Bucuresti sa exercite/indeplineasca drepturile si obligatiile parintesti cu privire la minora.
Prin sentinta civila nr. 470/12.04.2012 pronuntata de Tribunalul Braila - Sectia I Civila in dosarul nr. 1625/113/2012 a fost admisa exceptia de necompetenta teritoriala invocata de parata DGASPC sector 6 Bucuresti in contradictoriu cu reclamanta V.M.C. si a fost declinata in favoarea Tribunalului Bucuresti cauza avand ca obiect incetarea masurii de protectie speciala plasament la asistent maternal profesionist A.M. si reintegrarea in familia mamei in ceea ce o priveste pe minora l.M.-A., nascuta la data de 06.03.2003 in Bucuresti, fiica lui V.M.- C. si l.J..
Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a Civila la data de 20.04.2012 sub nr. 13813/3/2012 .
Prin incheierea din data de 17.05.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila in dosarul nr. 13813/3/2012 s-a dispus in baza art. 96 indice 2 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti inaintarea dosarului catre Sectia a III-a Civila a Tribunalului Bucuresti in vederea discutarii exceptiei de litispendenta cu cauza ce face obiectul dosarului nr. 2240/3/2012.
In sedinta publica din data de 21.08.2012 a fost admisa exceptia de litispendenta in ceea ce priveste cele doua dosare.
Tribunalul a incuviintat si administrat la solicitarea reclamantei si paratei DGASPC sector 6 Bucuresti proba cu inscrisuri ce au fost depuse in copii certificate pentru conformitate cu originalul la dosar si proba testimoniala, declaratiile martorilor audiati fiind consemnate si atasate la dosar.
De asemenea, in cadrul probei cu inscrisuri instanta a dispus efectuarea de rapoarte de ancheta sociala la cele doua adrese indicate de reclamanta si situate pe raza sectorului 1 si respectiv 6 din Bucuresti.
Prin sentinta civila nr.2043/20.11.2012, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a Civila a respins ca neintemeiata cererea formulata de reclamanta V.M. – C., in contradictoriu cu paratii D.G.A.S.P.C. Sector 6 Bucuresti, l.J., A.M. si Primarul Sectorului 6 Bucuresti si a stabilit onorariul aparatorului din oficiu in cuantum de 300 lei ramane in seama statului conform art. 19 alin. 1 din OUG nr. 51/2008.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a retinut ca, desi reclamanta a solicitat incetarea masurii de protectie in ceea ce o priveste pe fiica sa l.M.-A., nu a adus dovezi in sprijinul solicitarii formulate, desi instanta a stabilit in concret inscrisurile pe care aceasta trebuie sa le depuna, respectiv dovada veniturilor realizate de catre parintii minorei si titlul locativ pentru cele doua imobile din Bucuresti sectorul 1 si respectiv sectorul 6.
In acelasi timp, desi instanta a dispus efectuarea rapoartelor de ancheta sociala la cele doua adrese, a fost efectuat in data de 20.08.2012 raportul de ancheta sociala doar la adresa din B., Str. T. nr. 33, sector 1 in care s-a mentionat ca imobilul situat la adresa respectiva consta intr-o casa la curte compusa din trei camere modest mobilate si o bucatarie, toaleta se afla in curte, iar imobilul nu este racordat la reteaua de apa si canalizare si nici la cea de gaze, apa potabila fiind procurata de la cismeaua stradala, in timp ce prepararea hranei se face la aragaz cu butelie si incalzirea este asigurata la sobe cu lemne. Parintii minorei au declarat la data respectiva ca nu locuiesc in respectivul imobil, insa urmeaza sa se mute cat mai repede posibil.
Daca in raportul de ancheta sociala s-a retinut ca respectivul imobil este proprietatea reclamantei conform deciziei civile nr. 858A/08.06.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, in adresa din data de 13.08.2012 emisa de Directia Generala Impozite si Taxe Locale sector 1 Bucuresti se precizeaza ca reclamanta nu figureaza in evidentele acestei institutii cu bunuri imobile, iar pentru imobilul situat la adresa din B., Str. T. nr. 33, sector 1 figureaza ca proprietari numitii S.M.C. si S.R.L., acesta fiind dobandit prin act de adjudecare nr.266/18.09.2009.
De asemenea, daca in cadrul declaratiilor date de parintii minorei si fratele acesteia in data de 09.07.2012 si inregistrate la DGASPC sector 1 in sensul ca membrii familiei locuiesc la adresa din B., str. Aleea P. nr. 10, bl. M7, sc. B, et. 3, ap. 59, sector 6 si solicita efectuarea anchetei sociale la aceasta adresa, prin declaratia comuna din data de 14.08.2012 membrii familiei au revenit si au solicitat ca ancheta sociala sa fie facuta la adresa din Bucuresti sectorul 1.
In cauza nu a putut fi efectuata ancheta sociala la adresa din B., str. Aleea P. nr. 10, bl. M7, sc. B, et. 3, ap. 59, sector 6 in ciuda demersurilor facute de catre reprezentantii DGASPC sector 6 care s-au deplasat la datele de 01.08.2012 cand nu a fost gasita nici o persoana in imobil si in urma cercetarii avizierului s-a constatat ca la respectiva adresa figureaza la intretinere 3 persoane si exista o datorie la plata cotelor de intretinere de 2.251 lei si respectiv la data de 17.10.2012 dupa convorbirea telefonica avuta in prealabil cu reclamanta, ocazie cu care s-a constatat ca usa apartamentului nu a fost deschisa, desi acasa se afla cineva care s-a uitat pe vizor si in urma convorbirii cu administratorul imobilului a rezultat faptul ca restanta la intretinere a fost achitata de catre matusa reclamantei.
Din adresa Asociatiei de Proprietari a respectivului imobil datata 19.06.2012 a reiesit faptul ca de-a lungul timpului, in special in perioada de vara au fost probleme in bloc datorita faptului ca reclamanta obisnuia sa cazeze peste noapte in apartament vanzatori din Piata Drumul Taberei, persoane pe care nu le-a trecut niciodata la plata intretinerii. In acelasi timp, locatarii apartamentelor vecine au acuzat ca au fost deranjati in repetate randuri de certurile pe care reclamanta le are cu familia dansei, incidente care se petrec in special seara si se finalizeaza de cele mai multe ori cu vizita politistilor de proximitate pentru aplanarea conflictelor.
Intr-un referat intocmit de reprezentantii DGASPC sector 6 la nivelul anului 2011 in vederea evaluarii unei posibile situatii de abuz sexual si neglijare a celuilalt copil al reclamantei, V.A.C. s-a consemnat ca in cadrul vizitelor efectuate la domiciliul sus mentionat s-a constatat o slaba preocupare a mamei pentru igiena si intretinerea corespunzatoare a locuintei, obisnuind sa afecteze una din cele trei camere ale apartamentului aflat mereu in curs de amenajare, inchirierii temporare catre diverse familii sau persoane, sursa de venituri pentru reclamanta.
Pentru a se lamuri situatia locativa a reclamantei la care se solicita reintegrarea copilului in familie si implicit a adresei la care urmeaza a locui minora s-a efectuat la data de 17.10.2012 o noua ancheta sociala la imobilul din B., Str. T. nr. 33, sector 1, ocazie cu care s-au retinut aceleasi conditii locative iar reclamanta fiind de fata a declarat ca in timpul zilei familia locuieste la aceasta adresa iar seara se intorc la locuinta din sectorul 6. In ceea ce priveste titlul locativ, aceasta a precizat ca imobilul din sectorul 1 proprietatea sa in baza sentintei civile nr.858 A/08.06.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti a fost supus unei licitatii deoarece nu a platit onorariul de avocat dintr-un contract de asistenta juridica.
In conditiile date, tribunalul a retinut ca situatia locativa a reclamantei este cel putin incerta cat priveste imobilul din Bucuresti sectorul 1 si fara o posibilitate de apreciere in concret in ceea ce priveste imobilul din Bucuresti sector 6 in lipsa unui raport de ancheta sociala neefectuat din culpa reclamantei, adresa asociatiei de proprietari si datele continute intr-un raport mai vechi sus mentionat fiind de natura a sustine o situatie locativa improprie asigurarii unui mediu familial potrivit cresterii minorei, cu atat mai mult cu cat copila a crescut in tot acest timp intr-un mediu familial organizat si stabil la asistentul maternal.
De asemenea, tribunalul a retinut ca desi i s-a solicitat reclamantei in mod expres sa faca dovada veniturilor realizate de aceasta si concubinul sau, tatal minorei, la dosar nu a fost depusa nici o dovada in acest sens.
In referatul de ancheta sociala efectuat la data de 17.10.2012 la imobilul din Bucuresti, sector 1 s-a consemnat faptul ca potrivit celor declarate de reclamanta prezenta, aceasta nu lucreaza si nu realizeaza nici un venit in timp ce concubinul sau realizeaza venituri lunare de 600 lei insa nu a depus ulterior nici un inscris doveditor.
Declaratiile martorilor audiati in cauza nu lamuresc in nici un fel aspectele sus retinute.
In concluzie, tribunalul a retinut in urma evaluarii situatiei socioeconomice a parintilor minorei ca reclamanta nu a facut dovada indeplinirii conditiilor locative si materiale minime pentru asigurarea cresterii si educarii minorei care sa asigure posibilitatea reintegrarii minorei in familie la parintii sai, urmand ca in raport de dispozitiile art. 68 alin. 2 si 3 din Legea nr.272/2004.
Intrucat in cauza reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma asistentei judiciare prin avocat incuviintat prin incheierea din sedinta publica din data de 19.04.2012 cand s-a stabilit, de asemenea, onorariul in cuantum de 300 lei si Baroul Bucuresti a desemnat un avocat care sa reprezinte interesele reclamantei in cauza conform imputernicirii avocatiale depuse la dosar, tribunalul a stabilit ca onorariul astfel stabilit sa ramana in seama statului conform art. 19 alin. 1 din OUG nr. 51/2008.
Impotriva sentintei primei instante a formulat recurs reclamanta V.M. – C., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand instantei de recurs ca in baza prevederilor art. 304 pct. 9 si art. 3041 Cod procedura civila sa analizeze legalitatea hotararii atacate sub toate aspectele, pe baza prevederilor legale aplicabile a temeiului de drept invocat.
In motivarea recursului, recurenta reclamanta a sustinut ca existenta unor conditii materiale modeste nu este un motiv pentru ca statul sa aiba dreptul sa dezmembreze o familie, sa rupa relatiile de familie dintre membrii acesteia, ci dimpotriva, o obligatie de a ajuta o astfel de familie, conform prevederilor legale, Codului civil si al familiei si alte prevederi legale in materie.
Asa cum a solicitat reprezentantul parchetului, „ca atata timp cat exista minime conditii, pentru dezvoltarea minorei este foarte importanta relatia cu familia si aceasta trebuie sa creasca in familia in care s-a nascut”.
In temeiul Codului civil, al familiei, legislatiei nationale si europene privind drepturile copilului si ale familiei de a trai impreuna, deoarece hotararea este vadit abuziva, solicita desfiintarea acesteia si admiterea recursului.
Intimata – parata D.G.A.S.P.C. Sector 6 a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
In motivare aceasta a aratat in esenta, dupa prezentarea situatiei de fapt ca prin cererea nr.1758/19.05.2005, dna. V.M.-C. si l.J. au solicitat vizite la M. in fiecare joi, la ora 10,00, in datele de 26.05., 02.06., 09.06., 16.06., 23.06., 30.06..
In data de 26.05.2005 a fost incheiat un contract cu parintii copilului, V.M.-C. si l.J., intocmindu-se un plan de vizitare care urmarea construirea relatiei de atasament parinti-copil si responsabilizarea parintilor in cresterea copilului, pentru reintegrarea acestuia in familia naturala.
Tot la aceasta data, conform declaratiilor nr.1924 respectiv nr.1925/26.05.2005, cei doi parinti declarau ca sunt de acord cu mentinerea plasamentului minorei la asistent maternal pana isi vor rezolva situatia materiala, financiara si locativa. In anul 2005, M.a fost vizitata de 5 ori.
De la aceasta data intalnirile parinte-copil s-au desfasurat cu urmatoarea frecventa: In perioada mai-iunie 2005, intalnirile au avut loc saptamanal; in luna iulie mama si-a vizitat fetita de 3 ori; dupa data de 21.07.2005, mama minorei nu s-a mai prezentat la intalnire.
In toata aceasta perioada cei doi parinti nu au respectat ora de incepere a intalnirilor, interactiunile dintre copil si adulti erau deficitare, absentele parintilor de la intalniri nu erau anuntate si nici motivate iar copilul nu a fost invoit in familie niciodata in aceasta perioada.
Reclamanta nu a raspuns convocarilor paratei din septembrie 2005, respectiv 10 martie 2006, prin care a fost invitata la sediul institutiei. In cursul anului 2006, copilul a fost vizitat de 11 ori. Din luna decembrie 2006 si pana in luna septembrie 2008, M. nu a mai fost vizitata. Din discutiile cu administratorul blocului unde locuieste atat mama minorei cat si concubinul acesteia, a reiesit faptul ca acestia absenteaza de la domiciliu perioade lungi, inchiriaza apartamentul la diferite persoane, au datorii la intretinere in valoare de 2500 lei si se cearta frecvent atunci cand sunt acasa.
In anul 2008 M. a fost vizitata de 6 ori.
Deoarece in toata aceasta perioada, pe parcursul intalnirilor dintre mama si copil, M. venea la aceste vizite doar pentru a primi cadouri, atitudinea fata de mama fiind aceea de respingere, acest lucru fiind resimtit si de catre mama, s-a stabilit de comun acord cu dna. V.M.-C. ca aceste vizite sa fie intrerupte.
Reclamanta nu s-a prezentat nici ulterior la programul de consiliere, desi initial se stabilise o ora pe saptamana.
Prin declaratia nr.C/7335/31.08.2009, V.M.-C. si-a dat acordul privind inlocuirea masurii plasamentului Ia asistentul maternal profesionist A.M..
I.J., tatal minorei, a fost contactat telefonic pentru a-si exprima opinia cu privire la situatia minorei. Acesta a declarat ca nu este de acord cu schimbarea masurii de plasament dar a refuzat sa-si vizitele fiica.
Prin Dispozitia nr.1235/02.09.2009 emisa de catre Directorul general al Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 6, copilul l.M.-A. s-a plasat in regim de urgenta la asistentul maternal profesionist A.M..
Prin sentinta civila nr. 1218/22.10.2009 a Tribunalului Bucuresti, respectiv sentinta nr.96/28.01.2010 de lamurire si completare a dispozitivului, s-a dispus plasamentul copilului I.M.-A. la asistentul maternal profesionist A.M., urmand ca Primarul sectorului 6 Bucuresti sa exercite/indeplineasca drepturile si obligatiile parintesti cu privire la minora.
Din momentul in care M. a intrat in sistemul de protectie, mama acesteia a dat dovada de inconsecventa in ceea ce priveste respectarea planului de vizita ce avea ca obiectiv dezvoltarea relatiei copil-familie, construirea relatiei de atasament mama-copil si responsabilizarea mamei pentru cresterea si educarea copilului. Aceasta inconsecventa a avut ca rezultat un comportament de respingere al copilului fata de mama.
Concluzionand, minora a fost vizitata de 3 ori in anul 2004, de 9 ori in anul 2005, de 11 ori in anul 2006, deloc in 2007, de 7 ori in anul 2008 si de 3 ori in anul 2009.
Tatal copilului, l.J. nu si-a mai vizitat fiica din noiembrie 2006. Minora a mai fost vizitata de catre matusa sa de 5 ori, dar aceasta a refuzat incheierea unui plan de vizita.
Mentioneaza intimata – parata faptul ca, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila, in dosarul nr.56739/3/2011 avand ca obiect deschidere procedura adoptie pentru minora l.M.-A., a admis cererea astfel cum a fost formulata.
Fata de cele expuse, intimata – parata a apreciat ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru modificarea masurii de protectie, respectiv pentru reintegrarea minorei in familia mamei, fiind dovedite garantiile morale si materiale necesare cresterii si ingrijirii minorei, astfel incat solicita respingerea recursului ca neintemeiat si mentinerea sentintei civile nr.2043/‘20.11.2012 ca temeinica si legala.
In drept: art.115-118 Cod procedura civila, Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea a drepturilor copilului cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit dispozitiilor art.131 din Legea nr.272/2004, cererile de recurs sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru si de timbru judiciar.
In faza procesuala a recursului, in conformitate cu dispozitiile art.305 Cod de procedura civila, s-a administrat proba cu inscrisuri, la solicitarea recurentei reclamante.
Examinand legalitatea sentintei civile recurate prin prisma criticilor cu care a fost legal investita si a prevederilor legale incidente cauzei, Curtea retine urmatoarele:
Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat reintegrarea minorei M.A. in familia naturala, invocand pe de o parte, ca manifesta interes pentru copil, dovada fiind demersurile sale pentru stabilirea paternitatii acestuia si sentimente de afectiune nutrite de aceasta fata de minora in cauza, respectiv ca doreste ca aceasta sa creasca alaturi de fratele sau, in familie, iar pe de alta parte, ca este in masura sa se ocupe de cresterea si educarea si a acestei minore, avand toate conditiile necesare dezvoltarii normale a celor doi copii.
Din verificarea considerentelor sentintei recurate rezulta ca instanta de fond a raspuns cererii de reintegrare in familie a minorei retinand in esenta ca situatia locativa a paratei nu a putut fi pe deplin lamurita si ca aceasta nu a administrat nici dovezi in ceea ce priveste situatia sa financiara, concluzionandu-se ca recurenta nu a facut dovada unor conditii locative si materiale minime pentru asigurarea cresterii si educarii minorei, pentru a se putea aprecia asupra posibilitatii reintegrarii copilului in familia naturala.
Or, din aceasta perspectiva, trebuie mentionat ca desi asigurarea conditiilor materiale este o componenta esentiala pentru dezvoltarea minorilor, doar lipsa resurselor materiale, in sine, nu constituie un impediment insurmontabil pentru reintegrarea unui minor in familie, daca se constata un interes real al parintilor de a asigura in mod direct si personal cresterea minorilor si aceasta deoarece, raspunderea pentru cresterea sau asigurarea dezvoltarii copiilor revine, in subsidiar si comunitatii locale, iar din intreaga economie a Legii nr.272/2004 rezulta ca prioritara este cresterea minorilor in mediul familial.
Cu toate acestea, raportat la sustinerile recurentei, in sensul ca existenta unor conditii materiale modeste nu este un motiv pentru ca statul sa rupa relatiile de familie dintre membrii acesteia, ci dimpotriva, o obligatie de a ajuta o astfel de familie, Curtea are in vedere ca potrivit art.30 alin.1 din acelasi act normativ, copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai, ingrijirea alternativa fiind o solutie doar atunci cand copilului nu ii sunt asigurate conditiile necesare in mediul familial, in sensul art.32 si 44 din Legea nr.272/2004.
In acelasi sens, este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat ca pot exista situatii exceptionale sau motive care tin exclusiv de interesul superior al copilului, care sa justifice ruperea totala a oricarei legaturi intre copii si parinti si ca intr-o atare imprejurare este permisa ingerinta in dreptul garantat de art. 8 al Conventiei (cauzele Gnahore c. Frantei, nr. 40031/98, Hotararea din 19 septembrie 2000; cauza Johansen c. Norvegiei, Hotararea din 7 august 1996).
Asa fiind, Curtea retine ca in mod judicios instanta de fond a apreciat ca pentru a stabili o astfel de situatie de fapt, se impunea verificarea conditiilor oferite in concret de mama, instanta avand a stabili daca aceasta este in masura sa asigure cresterea si ingrijirea corespunzatoare a copilului.
Or, in prima faza procesuala astfel de dovezi nu au fost administrate intr-un mod suficient care sa conduca la convingerea instantei ca reclamanta poate asigura prin posibilitatile materiale, locative si garantiile morale de care dispune, conditii optime de crestere si educare a minorei M..
In faza procesuala a recursului, in conformitate cu prevederile art. 305 din Codul de procedura civila, Curtea a incuviintat pentru recurenta reclamanta proba cu inscrisuri, singura proba admisibila in aceasta cale de atac extraordinara.
In acest sens, Curtea retine ca recurenta a anexat la dosar adeverinta nr. 4080119467303/26.03.2013, din care rezulta ca recurenta a obtinut cu titlul de venituri din salarii, in anul 2012 suma de 200 lei.
Totodata, recurenta a anexat la dosar contractul de munca nr.1403 incheiat la data de 30.04.2013, cu SC M.C.S. SRL, potrivit cu care aceasta urmeaza a incepe activitatea la data de 01.05.2013, pentru un salariu de 750 lei, lunar.
De asemenea, desi datele evidentiate de inscrisurile aflate la dosar referitoare la imobilul situat in B., str. T. nr. 33, sunt contradictorii - din adresa nr. 8115043/2012 emisa de DGITL Sector 1 rezultand ca imobilul a fost adjudecat de terte persoane in timp ce extrasul de carte funciara, pentru acest imobil, anexat in recurs, evidentiaza calitatea de proprietar a reclamantei - nu se poate face abstractie de faptul ca in recurs, recurenta a anexat la dosar contractul de comodat incheiat cu numita G.M., sora sa, pentru imobilul situat in B., Aleea P., nr. 10, bloc M 7, sc.B, et. 3, apt. 59, sector 6, autentificat sub nr. 2905/01.07.2011, potrivit cu care aceasta impreuna cu minorul V.V.A.C., au dobandit dreptul de folosinta gratuita asupra acestui imobil, timp de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii duratei comodatului prin acordul partilor.
De altfel, chiar recurenta a mentionat in sedinta publica de la 23.05.2013, ca domiciliul in care intentioneaza a locui cu minora este cel din sectorul 6, de la adresa sus mentionata.
Totodata, potrivit adeverintei nr. 60/15.05.2013, emisa de Asociatia de proprietari bloc M iib8/7, recurenta nu inregistra la data eliberarii acestei adeverinte restante la cotele de intretinere, la adresa anterior mentionata figurand inscrise trei persoane, emitenta acestui act mentionand, prin aceeasi adresa ca recurenta nu a mai creat probleme locatarilor, nu a mai deranjat vecinii apropiati si nu a mai cazat peste noapte alte persoane straine.
Aceste probe nou administrate in cauza atesta, asadar, detinerea, in prezent de catre reclamanta a unui drept de folosinta asupra unei locuinte dar si faptul ca aceasta este in masura sa obtina, incepand cu data de 01.05.2013, venituri din munca.
Cu toate acestea, probele anterior evidentiate nu sunt de natura a lamuri pe deplin situatia de fapt si a crea convingerea instantei ca masura reintegrarii minorei in familia naturala, corespunde interesului superior al acesteia.
Astfel, in raport de datele cauzei, in mod corect s-a apreciat de catre instanta de fond ca se impunea efectuarea anchetei sociale la domiciliul reclamantei, proba apta sa evidentieze, pe baza constatarilor realizate la fata locului la adresa la care domiciliaza in fapt recurenta, situatia locativa si sociala a reclamantei, respectiv conditiile de locuit si de trai pe care aceasta le poate oferi in concret minorei a carei reintegrare o solicita ca si conduita mamei in societate si in familie.
Din aceasta perspectiva, desi aprecierea instantei de fond - in sensul ca proba constatata ca fiind necesara si utila solutionarii cauzei nu a putut fi administrata ca urmare a conduitei reclamantei - este corecta, Curtea nu poate ignora ca in cauza, aspectul care primeaza este protejarea interesului superior al copilului, principiu care impune in cauza de fata, atat verificarea disponibilitatii mamei si interesului acesteia fata de copilul aflat inca din anul 2003 in plasament, cat si stabilirea conditiilor locative si morale oferite in prezent de mama. Or, din actele de procedura intocmite de prima instanta, nu rezulta ca reclamanta ar fi fost incunostintata de catre instanta, despre consecintele unui refuz de a colabora la realizarea anchetei sociale, instanta de fond omitand a analiza si conduita prezenta a mamei in raport cu copilul sau.
Asa fiind, Curtea, apreciaza ca, in cauza este incident motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 5 din Codul de procedura civila.
De altfel, in contextul in care mama reclamanta a probat ca situatia sa financiara a suferit modificari fata de cea avuta in vedere de prima instanta, o atare masura de suplimentare a probatoriului apare cu atat mai mult necesara.
Totodata, Curtea are in vedere solicitarea expresa si neechivoca a recurentei de administrare a acestei probe,in cadrul concluziilor scrise, ceea ce denota ca reclamanta are in prezent reprezentarea consecintelor refuzului sau de a colabora cu autoritatile cu competente in materia protectiei minorilor.
In plus, Curtea are in vedere ca minora a carei reintegrare se solicita este nascuta la data de 06.03.2003, astfel ca pentru situatia sa sunt incidente prevederile art. 24 din Legea nr. 272/2004, potrivit cu care: „in orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani”.
In consecinta, pentru toate aceste considerente, Curtea va admite recursul si va casa sentinta recurata si, facand aplicarea art. 315 alin.31 din Codul de procedura civila, va retine cauza spre rejudecarea actiunii, in vederea suplimentarii probatoriului, acordand termen la 13.06.2013.

Sursa: Portal.just.ro