Procedura insolventei. Deschidere procedura insolventa impotriva unei sucursale a unei societati comerciale ce nu isi are sediul social intr-un stat membru. Aplicarea legii nr.637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei.
- Legea nr. 85/2006
- Legea nr.637/2002
Legea nr.637/2002 stabileste in art.2 situatiile in care dispozitiile sale sunt aplicabile, legea avand, in principal, atributii referitoare la recunoasterea procedurilor straine si cooperarea cu instantele straine. Potrivit art.29 din Legea nr.85/2006 deschiderea procedurii insolventei poate fi realizata pe teritoriul Romaniei insa numai dupa recunoasterea unei proceduri straine principale fata de acelasi debitor si numai in masura in care acesta are un sediu in Romania. De asemenea, art.30 reglementeaza cazul in care o procedura straina se desfasoara concomitent cu procedura prevazuta de Legea nr.85/2006, niciuna dintre aceste ipoteze neputand fi retinuta in cauza.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 2315 din 07.12.2012)
Prin sentinta civila nr.7506/25.06.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VII-a Civila au fost respinse exceptia inadmisibilitatii, contestatiile debitorului, fiind admise cererile creditoarelor ABS A T Ltd STI, SC M-I P SRL, SC M S E SRL, SC V I SRL, SC S G SRL, SC H P S SRL, SC SW U R SRL, SC S E R SRL, SC H SA; SC A P SRL, SC E C SRL, SC S-G C P R SRL; in baza art.33 alin.4 din Legea nr.85/2006 dispunandu-se deschiderea procedurii generale a insolventei impotriva debitoarei SC S Y I V T AS Istanbul Turcia – Sucursala Bucuresti, numindu-se administrator judiciar provizoriu R SPRL.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, judecatorul-sindic a retinut, in esenta, urmatoarele:
In ceea ce priveste exceptiile invocate de debitor, respectiv a inadmisibilitatii, lipsei calitatii procesuale pasive si lipsei capacitatii de folosinta, instanta constata ca debitorul este o sucursala a societatii SC S Y I V T A.S. Istambul Turcia, care are o persoana imputernicita in calitate de director, cu puteri depline, persoana care a si semnat contractele incheiate cu creditorii din prezenta cauza. Conform relatiilor furnizate de ORCB a fost inregistrata ca persoana juridica autorizata, cu capacitatea si folosinta drepturilor sale civile, cu organe proprii de conducere, conform art. 42 Cod procedura civila.
In aceasta situatie se fac aplicabile prevederile Legii nr.637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei. Conform art.29 din aceasta lege, se poate deschide o procedura secundara in Romania, dat fiind ca debitorul are un sediu secundar pe teritoriul tarii noastre, iar conform art.5 lit.A „se considera ca o persoana juridica are sediul in Romania si in cazul in care are pe teritoriul tarii o sucursala…. sau orice entitate fara personalitate juridica.” In acest caz efectele procedurii secundare se vor limita la bunurile debitorului aflate pe teritoriul Romaniei.
Ca urmare, instanta a respins exceptiile inadmisibilitatii, lipsei calitatii procesuale pasive si lipsei capacitatii de folosinta.
Pe fondul cererilor creditorilor instanta a retinut ca in conformitate cu disp. art. 33 alin.1 din Legea 85/2006 orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazuta de prezenta lege impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva in care va preciza :
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaratia privind eventuala intentia de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va trebui sa precizeze cel putin la nivel de principiu, modalitatea prin care intelege sa participe la reorganizare.
Conform art.3 pct.6 din lege prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 90 zile.
De asemenea, conform art.3 pct.1 din lege insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Potrivit art. 379 alin. 3 C.proc.civ. creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau chiar recunoscute de el.
Ori, in speta, creantele sunt certe, cuantumul acestora fiind stabilit in baza unor inscrisuri insusite de catre debitor, prin semnatura si aplicarea stampilei. De asemenea, creantele sunt lichide, constand in obligatia de plata a unor sume de bani, si exigibile, fiind depasit termenul in care trebuiau achitate. Mai mult, prin contestatiile formulate debitoarea nu contesta cuantumul creantelor solicitate.
Astfel creditoarele detin creante certe, lichide si exigibile dupa cum urmeaza: SC T SRL - 318.650,54 lei; SC M I P SRL- 56.082,76 lei; SC M S E SRL – 168.732,90 lei SC V SRL – 279.335,25 lei; SC S G SRL - 109.614,45 lei; SC H P S SRL - 2.008.289,66 lei; SC SW U R SRL – 689.546,08 lei; SC S E R SRL - 67.644,67 euro; SC S T D SRL - 624.115,39 lei; SC H SA - 650.096,44 lei; ABS A T Ltd STI - 399.777,80 euro; SC A P SRL-115.728,58 lei; SC E C SRL (fosta SC O D SRL)383.063,5 lei; SC S G C P R SRL - 3.424.256,31 lei; SC T B SRL - 528.873,45 lei.
De asemenea, prin neplata la scadenta a sumelor datorate creditoarelor starea de insolventa a debitoarei se prezuma ca fiind vadita, potrivit disp.art. 3 pct.1 lit.a din lege.
Nu in ultimul rand, desi debitoarea afirma ca nu este in stare de insolventa, nu a produs nici un fel de dovezi in acest sens.
In raport de aceste considerente, judecatorul sindic a respins contestatiile debitoarei, a admis cererile creditoarelor si in conformitate cu art.33 alin.4 din lege a deschis procedura generala a insolventei fata de debitoare.
Prin sentinta civila nr.9342/24.09.2012 pronuntata de catre aceeasi instanta, s-a dispus, in baza art.107 alin.1 pct.D din Legea nr.85/2006, intrarea in faliment prin procedura simplificata a aceluiasi debitor, retinandu-se ca aceasta nu mai functioneaza la sediul declarat la ORC, nu mai desfasoara activitate si nu a comunicat toate inscrisurile prevazute de art.28 din lege.
Impotriva ambelor sentinte aratate mai sus debitoarea a formulat recurs, solicitand admiterea recursului si modificarea hotararilor atacate.
Motivele de recurs invocate sunt, in esenta, urmatoarele:
Cererile de deschidere a procedurii insolventei nu au avut ca temei de drept Legea nr.637/2002 si nici instanta nu a pus in discutia partilor incidenta in cauza a acestui act normativ, fiind astfel incalcate dispozitiile art.129 Cod procedura civila.
In mod gresit retine tribunalul ca sucursala este persoana juridica urmare a inregistrarii la Registrul Comertului in conditiile in care, potrivit art.43 alin.1 din Legea nr.31/1990 sucursalele nu au personalitate juridica.
Potrivit art.3 pct.5 din Legea nr.85/2006, debitor in cadrul acestei proceduri este persoana fizica sau persoana juridica de drept privat care face parte din una dintre categoriile prevazute la art.1 din lege, conform acestor dispozitii legale, conditia esentiala pentru admisibilitatea cererii de deschidere a procedurii fiind ca debitorul sa aiba personalitate juridica.
In consecinta, sustine recurenta, sucursala nu poate constitui subiect al procedurii instituite de Legea nr.85/2006, deschiderea procedurii insolventei facandu-se asupra societatii-mame, sucursala neavand calitate procesuala pasiva.
Prin intampinarea depusa, intimata-creditoare ABS A T Ltd STI solicita respingerea recursurilor ca nefondate.
Analizand actele dosarului, motivele de recurs invocate, Curtea constata ca recursul este fondat, pentru urmatoarele considerente:
Intimatii creditori au solicitat deschiderea procedurii insolventei fata de recurenta debitoare, cererile acestora fiind intemeiate pe dispozitiile Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei.
Potrivit art.1 din Legea nr.85/2006, procedura – fie cea generala, fie cea simplificata – de insolventa se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa: societati comerciale, societati cooperative, organizatii cooperatiste, societati agricole, grupuri de interes economic, orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara activitati economice, comercianti, persoane fizice, actionand individual, asociatii familiale.
Recurenta debitoare este o sucursala, nu este o societate comerciala in sensul Legii nr.31/1990, fiind doar o extindere a societatii-mame din Turcia, sucursala care trebuie inmatriculata in Registrul Comertului din Romania, dar fara ca prin aceasta legea sa o asimileze unui comerciant cu personalitate proprie, ci doar din ratiuni de evidenta si publicitate a limitelor imputernicirii de a purta comert.
Sucursala este integrata organic societatii fondatoare de care este dependenta nu doar economic, dar si juridic.
Potrivit art.43 alin.1 din Legea nr.31/1990 sucursala este un dezmembramant fara personalitate juridica al societatii comerciale, ca atare nu poate sta in nume propriu in judecata, neavand capacitate de folosinta.
Ca atare, coroborand dispozitiile Legii nr.31/1990 cu cele ale Legii nr.85/2006 privind calitatea de debitor fata de care se poate deschide procedura insolventei, recurenta nu poate avea capacitate procesuala intrucat nu are personalitate juridica, fiind o sucursala a unei societati comerciale ce isi are sediul social in afara teritoriului tarii, respectiv in Turcia.
Judecatorul-sindic a retinut aplicabilitatea in cauza si a dispozitiilor Legii nr.637/2002.
Legea nr.637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei stabileste in art.2 situatiile in care dispozitiile sale sunt aplicabile:
a) in cazul in care este solicitata asistenta in Romania de catre o instanta straina sau de catre un reprezentant strain, in legatura cu o procedura straina de insolventa;
b) cazul in care este solicitata asistenta intr-un stat strain in legatura cu o procedura de insolventa ce se desfasoara conform Legii nr.85/2006;
c) in cazul desfasurarii concomitente a unei proceduri straine de insolventa si a unei proceduri romane de insolventa referitoare la acelasi debitor;
d) in cazul in care creditorii sau alte persoane interesate dintr-un stat strain sunt interesate sa solicite deschiderea in Romania a procedurii prevazute de Legea nr.85/2006 sau sa participe in cadrul unei proceduri deschide.
Legea nr.637/2002 stabileste, in principal, atributii referitoare la recunoasterea procedurilor straine si cooperarea cu instantele straine.
Este reglementata si situatia in procedurile de insolventa se desfasoara concomitent, insa in anumite conditii.
Astfel, potrivit art.29 din lege, deschiderea procedurii prevazuta de Legea nr.85/2006 poate fi realizata pe teritoriul Romaniei insa numai dupa recunoasterea unei proceduri straine principale fata de acelasi debitor si numai in masura in care acesta are un sediu in Romania.
De asemenea, art.30 reglementeaza cazul in care o procedura straina se desfasoara concomitent cu procedura prevazuta de Legea nr.85/2006.
Niciuna dintre aceste ipoteze nu poate fi retinuta in speta.
Desi intimata ABS A T Ltd STI sustine ca fata de societatea-mama din Turcia s-a deschis procedura insolventei, depunand la dosar un inscris potrivit caruia la data de 15.06.2010 fata de S Y I V T AS s-a dispus lichidarea simpla, in lipsa unei hotarari de recunoastere a acestei proceduri straine nu pot fi aplicabile dispozitiile art.29 din Legea nr.637/2002.
In consecinta, doar in conditiile art.29 si 30 din Legea nr.637/2002 (neindeplinite in cauza) procedura ar putea fi deschisa in Romania, insa numai ulterior recunoasterii unei proceduri straine principale indreptata impotriva societatii comerciale mama din Turcia, iar efectele unei astfel de proceduri secundare ar urma sa se limiteze, de principiu, doar la bunurile situate pe teritoriul statului roman.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii de reprezentant, exceptie invocata de catre intimata ABS A T Ltd STI, Curtea urmeaza a o respinge ca nefondata avand in vedere faptul ca imputernicirea avocatiala incheiata cu recurenta acopera toate actele de procedura, incepand cu redactarea si semnarea cererii de recurs, pana la reprezentarea in fata instantei, fiind indeplinite conditiile prevazute de art.67 si 68 Cod procedura civila referitoare la reprezentarea partilor in judecata.
Avand in vedere cele retinute mai sus, Curtea apreciaza ca fata de recurenta nu poate fi deschisa procedura insolventei in Romania, nici in temeiul Legii nr.85/2006 intrucat nu poate fi subiect al acestei proceduri, nici in temeiul Legii nr.637/2002, nefiind indeplinite conditiile prevazute de art.29 si 30, motiv pentru care in temeiul art.312 alin.1 Cod procedura civila raportat la art.304 pct.8 si 9 Cod procedura civila a admis recursurile, a modificat sentintele atacate in sensul admiterii contestatiilor debitoarei si respingerii cererilor creditorilor privind deschiderea procedurii, ca nefondate.
Admiterea recursului declarat impotriva sentintei nr.934/24.09.2012 prin care s-a dispus trecerea debitoarei la procedura simplificata a falimentului este subsecventa recursului declarat impotriva sentintei nr.7506/25.06.2012 avand ca obiect insasi deschiderea procedurii generale a insolventei.