Notificare formulata in temeiul Legii nr.10/2001. Lipsa calitati procesuale pasive a Statului Roman in actiunile avand ca obiect plata valorii de circulatie a imobilului. Acordarea masurilor repatorii. Lipsa posibilitatii de a obtine valoarea de circulatie
C.p.cv., art.304 pct.9, art.312, Legea nr.10/2001 si Legea nr.247/2005
CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A IV A CIVILA
decizia civila nr. 1044/29.09.2011
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a _-a Civila la data de ______, sub nr. _____/____/_____, reclamantele __________, ________ (nascuta ________) ______, _______________ au chemat in judecata pe paratii Municipiul Bucuresti prin Primar General si Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna obligarea paratului Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice la plata sumei de _____________ Euro, echivalent in lei, reprezentand contravaloarea imobilului preluat abuziv de stat, fata de imprejurarea ca restituirea imobilului in natura nu mai este posibila si in subsidiar, acordarea de masuri reparatorii in echivalent pentru imobilul in litigiu.
In motivarea cererii reclamantele au aratat ca sunt persoane indreptatite in intelesul Legii nr.10/2001 si ca in aceasta calitate au notificat Primaria Municipiului Bucuresti prin intermediul BEJ _______ si ______ cu Notificarea nr. ____/_______, notificare care nu a fost solutionata pana in prezent.
De asemenea, au mai aratat ca prin actul de rascumparare nr. ____din ______, ____________ a dobandit proprietatea asupra imobilului in suprafata de 629 mp situat in str. ____________ nr. __, ca prin testamentul nr.____/______ autentificat de Tribunalul ___, Sectia Notariat, _________ lasa nepotului de fiu predecedat ______________ ca mostenire, imobilul din str. ________ nr. ___ (fost ________ nr. ___) si ca prin procesul verbal nr. ______/______ s-a inscris in cartea funciara imobilul din str. _______ nr.___, cu suprafata de 629 mp.
Totodata, au mentionat ca prin Decretul nr. 111/1951, conform Cartii de judecata civila nr. ______/______ a Judecatoriei ____ Populara Bucuresti, apreciata fiind incidenta dispozitiilor art. 1 din Decretul nr. 111/1951, imobilul din str. _________ nr. __ in suprafata de 600 mp a trecut in patrimoniul statului, fiind folosit initial drept spatiu verde, iar apoi atribuit Sfatului Popular, Atelierelor ____________ care au construit un bloc.
Reclamantele se considera persoane indreptatite la acordarea de despagubiri banesti pentru imobilul care nu poate fi restituit in natura, nefiind de acord cu acordarea masurilor reparatorii sub forma de actiuni la Fondul Proprietatea deoarece apreciaza ca acest Fond este blocat si astfel nu se poate realiza scopul reparator al Legii nr. 247/2005.
In drept, cererea au fost invocate dispozitiile Legii nr. 10/2001, Decizia nr. 9/20.03.2006 - I.C.C.J, Decizia nr. 20/19.03.2007 - I.C.C.J., Decizia nr. 33/09.06.2008 - I.C.C.J., Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale si decizii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului.
La data de _______, paratul Statul Roman a depus intampinare prin care a invocat exceptia lipsei sale calitatii procesuale pasive, exceptie admisa prin incheierea de sedinta din data de _________.
La termenul din data de _________, instanta a pus in discutia partilor si cererea de conexare a dosarului nr. _________/_/______ al Sectiei a ___-a Civila a Tribunalului Bucuresti, pentru care ulterior a dispus conexarea la prezentul dosar cu nr. ______/____/____, retinandu-se ca obiectul celor doua dosare este identic, iar cererea a fost formulata de aceleiasi reclamante in contradictoriu cu paratii Primaria Municipiului Bucuresti prin Primarul General, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primarul General al Municipiului Bucuresti.
La termenul din data de ___________ s-a incuviintat reclamantelor proba cu inscrisuri si proba cu expertiza tehnica evaluatorie, expertiza care a fost depusa la dosar in data de _________.
La termenul de judecata din data de ________, instanta a invocat din oficiu exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Primaria Municipiului Bucuresti, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primarul General al Municipiului Bucuresti.
Prin sentinta civila nr. _____ din ________ pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a ___-a Civila, s-au admis exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman, Primaria Municipiului Bucuresti, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primarul General al Municipiului Bucuresti si s-a respins actiunea formulata de reclamantele _______, ________ (nascuta _____) ______, _______, in contradictoriu cu paratii Statul Roman, Primaria Municipiului Bucuresti, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primarul General al Municipiului Bucuresti, ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva. Totodata, s-a respins actiunea formulata de reclamante in contradictoriu cu Municipiul Bucuresti, ca neintemeiata.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive sunt intemeiate fata de dispozitiile art. 1 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicata, coroborate cu dispozitiile art. 10 alin. 10 din Legea nr. 10/2001 republicata, care prevad ca entitatea investita cu solutionarea notificarii are calitate sa emita decizie prin care se propun eventuale masuri reparatorii in echivalent persoanei indreptatite.
Asupra fondului cererii, instanta a retinut ca prin actul de rascumparare nr. ________/______, __________ a dobandit proprietatea asupra imobilului in suprafata de 629 mp, situat in Bucuresti, str. _________ nr. _, iar prin testamentul nr. ______/_________ autentificat de Tribunalul ___, Sectia Notariat, _____________ a lasat nepotului de fiu predecedat _________, imobilul din str. _________ nr. __.
Chiar daca prin certificatul de mostenitor nr. _____/______, reclamantele au facut dovada ca sunt mostenitoarele lui _____________, totusi, prin actele depuse la dosar nu s-a facut dovada preluarii abuzive a imobilului situat in Bucuresti, str. ______ nr. ___, in baza Decretului nr. 111/1951 si nici nu s-a demonstrat ca autorul reclamantelor (________) era proprietar al terenului in litigiu la data preluarii abuzive, in sensul prev. de art. 3 al. 1 lit. a si art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 republicata. Este adevarat ca prin procesul-verbal incheiat la data de _________ s-a dispus inscrierea dreptului de proprietate asupra terenului situat in Bucuresti, str. ________ nr.____, in cartea funciara a Municipiului Bucuresti pentru _________, insa nu exista dovada ca acesta era proprietar al terenului in suprafata de 629 mp la data preluarii abuzive, asa cum s-a mentionat anterior.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs recurentele-reclamante _________ (fosta _______) _____, ________ si __________.
In motivarea recursului, recurentele au aratat ca in mod gresit a fost respinsa actiunea ca neintemeiata, apreciindu-se ca nu au facut dovada faptului ca autorul lor, ___________-, era proprietar al terenului in suprafata de 629 mp, situat in Bucuresti, str. _______ nr. ___, sector __, la data preluarii abuzive.
Astfel, recurentele arata ca aceasta sustinere este gresita si in totala contradictie cu continutul cartii de judecata civila nr. _____din _________ a Judecatoriei _____ Populara Bucuresti, precum si cu continutul sentintei civile nr. ____ din ______ a Tribunalului Popular al Raionului ______ Bucuresti, acte din care rezulta, fara nici un dubiu, ca imobilul a apartinut autorului recurentelor, fiind trecut in patrimoniul statului in baza art. 1 din Decretul nr. 111/1951, preluarea de catre stat prin aplicarea dispozitiilor acestui decret fiind considerata abuziva in intelesul Legii nr. 10/2001.
Recurentele au mai criticat solutia de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, privind obligarea la plata sumei de ________ euro, echivalent in lei, reprezentand contravaloarea imobilului preluat in mod abuziv de stat, sustinand ca aceasta solutie este nu numai gresita, dar, in concret, poate fi caracterizata ca nemotivata.
Recurentele invoca faptul ca temeiul juridic al acestui capat de cerere este unul complex, constituit de dispozitii din Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie date in interesul legii, intr-o logica guvernata, in principal, de principiul constitutional potrivit caruia tratatele internationale ratificate de Romania au valoare de drept intern si prioritate in aplicare.
In consecinta, recurentele solicita admiterea recursului si rejudecand, in principal, admiterea cererii de chemare in judecata formulata impotriva Statului Roman reprezentat de Ministerul Finantelor Publice si obligarea acestui parat la plata sumei de _______ euro, echivalent in lei la data platii efective, suma ce reprezinta valoarea de circulatie a imobilului in litigiu, iar, in subsidiar, obligarea paratului Municipiul Bucuresti sa emita decizie care sa contina propunerea acordarii de masuri reparatorii in echivalent, in conditiile dispozitiilor Legii nr. 10/2001.
In recurs a fost administrata proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de recurs, avand in vedere si dispozitiile art. 304 ind. 1 C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:
Prin notificarea nr. ______/_______ adresata Primariei Municipiului Bucuresti formulata in baza Legii nr. 10/2001 (fila 10 dosar fond), reclamantele ____________(fosta_______) _____, _________ si ________, in calitate de mostenitori ai defunctului ____________, au solicitat restituirea in natura a imobilului in suprafata de 600 mp, situat in Bucuresti, str. ______ nr. ___, sector __, iar daca restituirea in natura nu este posibila, acordarea de despagubiri prin echivalent.
Avand in vedere ca notificarea nu a fost solutionata in termenul prevazut de lege, reclamantele, prin cererile deduse judecatii, conexate in fata primei instante, au solicitat, in contradictoriu cu paratii Municipiul Bucuresti prin Primarul General si Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, in principal, obligarea paratului Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, la plata contravalorii imobilului preluat abuziv de stat, avand in vedere ca restituirea in natura nu mai este posibila, iar, in subsidiar, acordarea de masuri reparatorii prin echivalent, iar in contradictoriu cu paratii Primaria Municipiului Bucuresti, prin Primarul General, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primarul General, acordarea de masuri reparatorii prin echivalent.
Prima instanta a respins actiunea formulata de reclamante in contradictoriu cu Municipiul Bucuresti, ca neintemeiata, retinand ca in cauza nu s-a facut dovada preluarii abuzive a imobilului si nici nu s-a demonstrat ca autorul reclamantelor era proprietar al terenului in litigiu la data preluarii abuzive. A admis exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a celorlalti parati si a respins actiunea formulata in contradictoriu cu acestia ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
Recurentele critica solutia de respingere a actiunii pe motiv ca reclamantele nu au facut dovada calitatii de persoane indreptatite, precum si solutia de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman, prin Ministerul Finantelor Publice.
Fata de motivele de recurs formulate si intrucat in vederea solutionarii cererii este necesar ca in principal sa se stabileasca in cauza cadrul procesual pasiv, prin raportare si la dispozitiile art. 137 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va analiza cu prioritate criticile legate de calitatea procesuala pasiva a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice.
In acest sens, Curtea retine ca, prin cererea dedusa judecatii, reclamantele s-au adresat instantei civile pentru a transa raportul juridic nascut ca urmare a notificarii trimise in baza Legii nr.10/2001. Acest raport juridic se stabileste intre persoana indreptatita care a trimis notificarea si unitatea detinatoare care conform legii speciale trebuia sa solutioneze notificarea.
Reclamantele au deschisa calea actiunii in justitie pentru valorificarea dreptului pretins in ipoteza dedusa judecatii, conform art. 26 alin 3 din Lg 10/2001, care a fost interpretat prin decizia in interesul legii nr. XX /19.03.2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicata in Monitorul Oficial din 12.11.2007, obligatorie, potrivit art. 329 C.pr.civ., in sensul ca instanta de judecata este competenta sa solutioneze in fond ... si actiunea persoanei indreptatite in cazul refuzului nejustificat al entitatii detinatoare de a raspunde la notificarea partii interesate.
In plan procesual civil, raportul juridic nascut ca urmare a notificarii ofera calitate procesuala activa persoanei indreptatite si calitate procesuala pasiva entitatii juridice care potrivit legii, a solutionat notificarea sau care trebuia sa o solutioneze.
Prin urmare, faptul nesolutionarii in termen a notificarii poate fi opus numai unitatii detinatoare, in speta Municipiul Bucuresti, prin Primarul General, in baza dispozitiilor legale mentionate din legea speciala.
Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice are calitate procesuala pasiva in litigiile intemeiate pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, atunci cand nu este cunoscuta unitatea detinatoare a bunului(art. 28 alin. 3), ceea nu este cazul in speta.
In contextul modificarilor aduse Legii nr.10/2001 prin Legea nr. 247/2005, statul sta in proces prin Comisia Centrala de Stabilire a Despagubirilor atunci cand se contesta deciziile emise de acest organ administrativ (art. 9 din Titlul VII).
Dupa modificarile aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, procedura prealabila sesizarii instantei s-a scindat in doua etape, respectiv, unitatea detinatoare emite decizie/dispozitie cu propunere de acordare a masurilor reparatorii, iar Comisia Centrala stabileste valoarea finala a despagubirilor, pe baza careia se emite si titlul de despagubiri. Modalitatea in care sunt evaluate despagubirile, asa cum sunt ele cuprinse in decizia Comisiei Centrale este supusa cenzurii instantei de contencios administrativ.
Unificarea practicii in sensul ca instantei civile nu-i mai revine competenta de stabilire a cuantumului despagubirilor, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005, s-a realizat prin decizia in interesul legii nr. 52/2007, singurele acte emise in procedura prealabila, cenzurabile in continuare pe acest aspect, fiind cele anterioare intrarii in vigoare a acestui act normativ.
A sustine ca in prezent ar exista calea actiunii directe impotriva statului, in cadrul careia sa se pretinda obligarea acestuia din urma la despagubiri banesti, inseamna, pe de o parte, a ignora o jurisprudenta stabila si previzibila, iar pe de alta parte, a ignora o procedura legal reglementata prin intermediul careia se determina tocmai intinderea acestor despagubiri. Altfel spus, in acest mod, s-ar suprima o procedura judiciara stabilita de legiuitor in competenta instantei de contencios administrativ in favoarea uneia jurisprudentiale, care tocmai pentru ca are un astfel de caracter, nu se poate bucura de predictibilitate si uniformitate.
Nesolutionarea in termen a notificarii de catre unitatea detinatoare, nu confera calitate procesuala pasiva Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, atata timp cat reclamantele au la dispozitie parghiile procesuale prevazute de lege care sa le permita transarea litigiului cu unitatea detinatoare, procesul de fata reprezentand modalitatea prin care se poate realiza valorificarea dreptului pretins.
Instituirea unei proceduri prealabile nu constituie incalcarea dreptului la un proces echitabil in sensul art. 6 din C.E.D.O, cata vreme ea este supusa controlului judiciar.
Hotararile de condamnare pronuntate de Curtea europeana nu pun in sarcina instantelor nesocotirea art. 1 din Protocolul 1, ci denunta deficientele de sistem legislativ. Nefunctionalitatea Fondului Proprietatea constatata de Curtea Europeana in hotararile sale atrage obligatia pentru stat de a adopta masurile adecvate pentru a-l face functional, iar nu obligatia pentru instantele judecatoresti de a legifera, punand in locul masurilor reparatorii legale alte masuri stabilite pe cale jurisprudentiala.
Curtea mai retine si faptul ca la analiza conditiilor generale de exercitiu a unei actiuni civile introduse direct impotriva statului, trebuie observate precizarile si distinctiile referitoare la raportul dintre legea speciala si cea generala, astfel cum acestea sunt redate in decizia in interesul legii nr. 33/2008. Daca s-ar crea posibilitatea valorificarii unor pretentii care fac obiect de reglementare al unei legi speciale, pe calea dreptului comun, s-ar nesocoti raportul dintre norma generala si norma speciala si s-ar ajunge la o situatie discriminatorie intre cei care conformandu-se prescriptiilor legii au urmat procedura statuata de aceasta si cei care adresandu-se direct instantei, pot primi solutii diferite.
Inlaturarea dispozitiilor din legislatia interna si aplicarea directa a dispozitiilor C.E.D.O, este posibila in conditiile art. 20 alin. 2 din Constitutie, daca procedurile cuprinse in normele interne nu sunt de natura sa asigure realizarea principiilor prevazute in Conventia Europeana.
O astfel de aplicare directa a dispozitiilor Conventiei, nu se impune a fi facuta atunci cand drepturile persoanei indreptatite puteau sau pot fi realizate in contradictoriu cu persoanele care au calitate procesuala pasiva, conform legii, cum este cazul in speta.
Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va constata ca in mod corect a admis prima instanta exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, legitimarea procesuala in cauza apartinand paratului Municipiul Bucuresti, prin Primarul General.
Analizand criticile referitoare la solutionarea cererii in raport cu acest parat, Curtea constata ca acestea sunt intemeiate, in mod gresit retinand prima instanta ca reclamantele nu au facut dovada calitatii de persoane indreptatite la acordarea de masuri reparatorii in baza Legii nr. 10/2001.
Astfel, reclamantele sunt mostenitoarele lui __________, asa cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. ____din _____ emis de Notariatul de Stat Local Sector __Bucuresti (filele 27-28 dosar fond).
Imobilul in litigiu, teren in suprafata de 629 mp, a apartinut lui __________ (bunicul autorului reclamantelor), care l-a dobandit conform actului de rascumparare incheiat in ________ (fila 11 dosar fond).
____________, decedat in anul _______, este una si aceeasi persoana cu ________ si cu ___________, astfel cum rezulta din declaratia de notorietate autentificata sub nr. ____ din _______ la BNP ________ (fila 35 dosar recurs).
Acesta a avut trei fii, ________, ________ si _________________.
Prin testamentul autentificat la Tribunalul ____ - Sectia Notariat sub nr._____ din _______ (filele 23-26 dosar fond), ____________ a testat in favoarea nepotului sau, ____________ (nepot de fiu predecedat la data de __________), imobilul din str. ________ nr. __, ce a facut obiectul actului de rascumparare mentionat mai sus.
In procesul-verbal intocmit la data de ________ de Comisiunea pentru infiintarea Cartilor Funciare Bucuresti, este mentionat terenul in suprafata de 629 mp, impreuna cu o casa complet daramata de bombardament, situat in str. ________ nr._____, apartinand minorului __________. In acest act se mentioneaza ca minorul este reprezentat de unchiul sau, dr. ________( de fapt, _________, decedat la data de ______, care mai era cunoscut si sub numele de ____________ sau dr. __________, potrivit declaratiei de notorietate autentificata sub nr. ______/_______ (fila 36 dosar recurs) .
Conform adresei nr. _______/_____/______ emisa de Primaria Municipiului Bucuresti - Serviciul Nomenclatura Urbana (fila 34 dosar recurs), imobilul identificat conform procesului-verbal nr. ______/______ emis de Comisia pentru infiintarea Cartilor Funciare, a figurat inscris si cu nr. ___ pe str. ________ (fosta str. _______) in anul ____.
Prin urmare, potrivit inscrisurilor mentionate mai sus, intre imobilul situat in str. _________ nr. __ si str. ________ nr. ___ exista identitate, ultimul numar postal cunoscut fiind nr. __.
Conform adresei nr. _____/______ emisa de SC_______ SA (fila 13 dosar fond), imobilul in litigiu a trecut in proprietatea statului, potrivit Decretului 111/1951 si a hotararii judecatoresti _____ din ___________ (fila 20 dosar fond). In aceasta adresa sunt mentionati ca proprietari dr. _______________ si mostenitorul acestuia.
Din referatul intocmit la data de __________ purtand viza Directiei Impozite si Taxe Locale sector __(filele 25, 27 dosar recurs), rezulta ca la matricola nr. ___/__ a fostei suburbii vinerea 2/2 figureaza impus __________, pentru un teren viran in suprafata de 600 mp, situat in str. __________, nr. __, care apare impus pana in anul ____, inclusiv, iar in urma cercetarilor facute la Sectiunea financiara s-a constatat ca acest teren a fost trecut in patrimoniul Sfatului Popular al Raionului _______, in baza Decretului 111/1951, conform hotararii judecatoresti nr. ______/ _____, ulterior terenul figurand ca teren expropriat " parc public".
Prin adresa nr. _____/ _______ aflata la fila 28 dosar recurs, se mentioneaza trecerea in proprietatea statului in baza Decretului 111/1951, conform hotararii judecatoresti nr. ____/________, a terenului in suprafata de 600 mp, situat in str. _______, nr.___, fost proprietatea lui _____________.
Avand in vedere cele mentionate mai sus, Curtea constata ca la data trecerii in proprietatea statului, autorul reclamantelor, ____________ era proprietarul imobilului in litigiu, in urma testamentului intocmit de bunicul sau, ______________-, care dobandise dreptul de proprietate asupra terenului prin actul de rascumparare incheiat la data de _________. De asemenea autorul reclamantelor a fost inscris ca proprietar in cartea funciara, conform procesului-verbal intocmit la data de _________ de Comisiunea pentru infiintarea Cartilor Funciare Bucuresti.
Prin urmare, recurentele reclamante au facut dovada dreptului de proprietate al autorului lor, depunand acte doveditoare in sensul art. 23 din Legea 10/2001 si art. 23 pct. 1 din Normele Metodologice de aplicare unitara a Legii 10/2001.
Faptul ca in unele documente care atesta preluarea imobilului conform Decretului 111/1951 este mentionat ca proprietar si dr. ________ (unchiul autorului reclamantilor) poate fi explicat prin aceea ca acesta l-a reprezentat pe __________, cat timp a fost minor, figurand in acte cu aceasta calitate.
In orice caz, din actele de stare civila depuse la dosar in recurs (filele 29-33), rezulta ca autorul reclamantelor este mostenitorul lui ______________ (in calitate de nepot de frate predecedat), impreuna cu _____________( in calitate de sora), conform certificatului de ____/_____, reclamantele fiind si mostenitoarele lui ___________, conform certificatului de calitate de mostenitor nr. _____/_________.
Trecerea imobilului in proprietatea statului in baza Decretului 111/1951 are caracter abuziv, conform art. 2 alin. 1 lit. e din Legea 10/2001.
Prin urmare, Curtea constata ca recurentele reclamantele au facut dovada calitatii de persoane indreptatite la masuri reparatorii potrivit Legii 10/2001, conform art. 2 alin. 1 lit. e, art. 3 alin. 1 lit a si art. 4 alin. 2, reclamantele fiind succesoarele fostului proprietar, iar imobilul fiind preluat mod abuziv in proprietatea statului, in baza Decretului 111/1951.
Ca atare, recurentele reclamante sunt indreptatite la acordarea de masuri reparatorii pentru imobilul preluat abuziv.
In privinta modalitatii de restituire ce se impune a fi dispusa in cauza, din raportul de expertiza efectuat in cauza, Curtea constata ca terenul in litigiu este ocupat partial de spatiile verzi din imediata apropiere a __________, aleile dintre blocuri, parcarea auto, trotuare, Blocul ________ si altele, distributia acestor suprafete fiind prezentata in anexa 2 la raportul de expertiza.
Avand in vedere ca imobilul este afectat de amenajari de utilitate publica, in sensul art. 10 alin. 2 din Legea 10/2001, si data fiind distributia acestora conform raportului de expertiza mentionat, Curtea constata ca restituirea in natura nu este posibila, masurile reparatorii urmand a fi stabilite prin echivalent.
Acordarea de despagubiri prin echivalent urmeaza a fi propusa de catre unitatea detinatoare, in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, astfel cum prevad dispozitiile art. 26 alin. 1 din Legea 10/2001
In consecinta, retinand ca in mod gresit a fost solutionata cererea dedusa judecatii in contradictoriu cu paratul Municipiul Bucuresti, prin Primarul General, in temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.pr.civ., Curtea va admite recursul si va modifica in parte sentinta recurata, in sensul ca va admite actiunea formulata in contradictoriu cu paratul Municipiul Bucuresti, prin Primarul General, pe care il va obliga sa propuna in favoarea reclamantelor acordarea de despagubiri in conditiile titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru terenul in suprafata de 600 mp, situat in Bucuresti, str. _______ nr.____.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei, referitoare la admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a celorlalti parati, constatand legalitatea solutiei pronuntate in privinta paratului Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, pentru considerentele expuse mai sus si retinand ca in privinta celorlalti parati, hotararea nu a fost atacata.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata datorate in prima instanta, Curtea urmeaza sa faca aplicarea disp. art. 274 si art. 277 C.pr. civ., si sa oblige paratul Municipiul Bucuresti, prin Primarul General la plata catre reclamanti a sumei de 500 lei, cu titlu de reprezentand parte din onorariul de expertiza achitat la instanta de fond, avand in vedere ca actiunea a fost formulata impotriva mai multor parati, iar cererea formulata in contradictoriu cu ceilalti parati in afara Municipiului Bucuresti, prin Primarul General a fost respinsa.