Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Pretentii Hotarare nr. 6273 din data de 05.11.2015
pronunțată de Judecatoria Bacau

Asupra cauzei de fata, constata urmatoarele
Prin cererea inregistrata la data de 18.11.2014, sub nr. xx pe rolul Judecatoriei Bacau, reclamanta A.M. a chemat in judecata parata O.V. pentru a fi obligata la plata sumei de 22.650 lei, derivata din polita de asigurare seria G nr.822358, avand ca obiect asigurare raspundere civila a unitatilor de service auto. incheiata pentru perioada 04.02.2013-03.02.2014, respectiv polita seria G nr.822359, incheiata pentru perioada 04.02.2014 – 03.02.2015 (dosar dauna 20617837); precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In esenta, reclamanta a aratat ca a incheiat cu parata polita de asigurare seria G nr.822358, avand a obiect asigurare raspundere civila a unitatilor de service auto, incheiata pentru perioada 04.02.2013-03.02.2014, respectiv polita seria G nr.822359, incheiata pentru perioada 04.02.2014 – 03.02.2015, conform art.3 din contract, obiectul asigurarii il constituie acoperirea daunelor cauzate tertilor in timpul perioadei de asigurare de fapta comisa din culpa de catre asigurat, iar pentru riscurile acoperite au fost prevazute si daunele materiale prevazute de evenimentele asigurate.
A mai aratat reclamanta ca la data de 14.10.2013 a incheiat contractul de service nr.13005830/14/14.10.2013 cu D. L. pentru efectuarea lucrarilor de reparatii la autovehiculul marca Volvo, lucrarea fiind realizata la 09.01.2014, insa la data de 11-02-2014 autovehiculul a revenit in service si s-a incheiat contractul nr.vvv/1/11.02.2014, ocazie cu care s-a constatat ca avariile au fost determinate din culpa reclamantei, in acest sens intocmindu-se ds. de dauna nr.20617837, in cadrul caruia la data de 14.02.2014, asiguratorul si-a manifestat acordul pentru intrarea autovehiculului in reparatie, fiind emisa nota de calculatie pentru suma de 22.650 lei pe care parata refuza sa o plateasca.
In drept, reclamanta a invocat dispozitiile art.1270 si urm. Cod civil.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa de timbru in cuantum de 1257 lei cu chitantele seria BC nr.1789352/09.09.2014, nr.1847738/25.11.2014 aflate la fl.58 si 118.
In sustinerea actiunii, reclamanta a depus in copie politele de asigurare, contractele de service, proces-verbal de predare in vederea reparatiei, proces verbal auto inainte de intrarea in lucru in service, facturi si calculul reparatiei, declaratii ale mecanicilor auto care au efectuat reparatiile - fl.6-57.
Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii motivat de faptul ca nu datoreaza despagubiri avand in vedere ca de la data primei reparatii in service pana la 11.02.2014 autovehiculul a mai parcurs 5230 km, fata de momentul octombrie 2013, astfel ca evenimentul nu se incadreaza in prevederile politei de asigurare asa cum prevede art.4.1 din Conditiile de asigurare de raspundere civila a unitatilor Service Auto.
In drept, parata si-a intemeiat intampinarea pe prevederile art.205 si urm. Cod procedura civila, art.4.1 alin. XII din Conditiile de asigurare.
Din actele si lucrarile dosarului, instanta retine :
Reclamanta A.M. in calitate de asigurat a incheiat cu parata O.V. in calitate de asigurator polita de asigurare seria G nr.822358, valabila in perioada 04.02.2013 – 03.02.2014, avand a obiect asigurare raspundere civila a unitatilor de service auto, si polita seria G nr.822359, incheiata pentru perioada 04.02.2014 – 03.02.2015, conform art.3 din contract, obiectul asigurarii il constituie acoperirea daunelor cauzate tertilor in timpul perioadei de asigurare de fapta comisa din culpa de catre asigurat, iar pentru riscurile acoperite au fost prevazute si daunele materiale prevazute de evenimentele asigurate.
La data de 14.10.2013 reclamanta in calitate de prestator servicii a incheiat contractul de service nr.13005830/14.10.2013 cu D.L. pentru efectuarea lucrarilor de reparatii la autovehiculul marca Volvo. Autovehiculul a fost prezentat cu urmatoarele defectiuni: cureaua de la alternator a sarit dupa pornirea motorului, nu functioneaza servodirectia si pedala de frana este tare. La atelier s-a constatat: fulie alternator blocate, suport motor rupt, furtun intercooler spart, curea accesorii + curea ac uzate.
Pentru remedierea defectelor au fost realizate urmatoarele reparatii: inlocuit tampon motor., inlocuit fulie alternator, pompa servodorectie, montat demontat caseta directie, inlocuit ulei servodirectie, inlocuit furtun intercooler, inlocuit curea accesorii si aer conditionat.
La data de 28.10.2013 s-a efectuat proba de drum, asa cum rezulta din contractul xxx/14/14.10.2013, atasat la fila 42 dosar. La data de 09.01.2014, autoturismul a fost predat clientului D. L.
La data de 11-02-2014 autovehiculul a revenit in service si s-a incheiat contractul nr. xxxx0/1/11.02.2014, clientul D.L. reclamand ca motorul nu mai porneste. La atelier s-a constatat cureaua de transmisie rupta, suruburi alternator slabite, bucati de curea transmisie gasite pe pinionul de la arborele cotit, distributie sarita 11 dinti, ghiduri chiuloasa tacheti hidraulici rupti.
Potrivit contractului de la fila 47 dosar, in baza contractului xxx/1/11.02.2014 s-au efectuat urmatoarele reparatii: verificat curea transmisie, verificat punere la punct, demontat capac, demontat chiuloasa.
La prima interventie, contractul din 14.10.2013, s-a consemnat in contract ca autovehiculul a fost tractat, insa in cel de-al doilea contract din 11.02.2014 nu s-a consemnat daca autovehiculul s-a deplasat la service unde s-a constat defectiunea ori a fost tractat. In declaratia completata de client cu ocazia instrumentarii dosarului de dauna acesta a declarat ca masina a fost dusa la service cu platforma.
Intre prima si cea de a doua interventie autovehiculul reparat a parcurs 5230 km.
Potrivit contractului de asigurare incheiat intre partile litigante, obiectul asigurarii il constituie acoperirea daunelor cauzate tertilor in timpul perioadei de asigurare, de fapta comisa din culpa de catre Asigurat, pentru care acesta raspunde civil conform legii, daune in legatura cu care Asiguratul a primit o plangere /cerere scrisa de despagubire in timpul perioadei de asigurare sau ulterior acesteia, dar inainte de a fi operat prescriptia.
La constatarea intocmita inainte de intrarea in reparatii de catre inspectorul societatii parate din 14.02.2014, de la fila 49 dosar, s-a constat cureaua de la alternator rupta, chiulasa motor rupta in zona suportilor tachetilor hidraulici.
Parata a refuzat sa despagubeasca pe reclamanta asigurata, invocand prevederile art. 4.1 din contractul de asigurare, care exclude de la despagubire daunele cauzate de sau in legatura cu folosinta unei piese sau mecanism care face parte sau care este atasat sau care are legatura cu orice vehicul cu motor sau remorca.
In cauza a fost efectuata o expertiza cu urmatoarele obiective: sa se precizeze daca reparatiile efectuate la autovehiculul marca Volvo inmatriculat sub nr.ccc, efectuate in perioada 11-20 febr.2014 sunt o consecinta a efectuarii defectuoase a reparatiilor efectuate la data de 14.10.2013; 2. sa se precizeze daca cea de a doua reparatie este o consecinta a reparatiei defectuoase efectuata la data de 14.10.2013 – 9.01.2014, autovehiculul ar fi putut rula intre cele doua reparatii aprox. 5000 km.; sa se precizeze care sunt reparatiile necesare la autovehiculul marca Volvo ca urmare a unei presupuse reparatii defectuoase din perioada 14.10.2013 – 9.01.2014 si care este costul acestor reparatii; sa se arate explicit ce anume s-a gresit la reparatia din data de 14.10.2013 – 9.01.2014, greseala care sa fi constituit cauza celei de-a doua defectiuni remediate de reclamanta in perioada 11-20 febr.2014.
In caua s-au solicitat expertului lamuriri prin care sa precizeze daca cureaua de antrenare a alternatorului putea devia de la liniaritate, sari sau rupe si din alte cauze decat strangerea necorespunzatoare a suruburilor, asa cum s-a precizat in raportul de expertiza, si daca era posibil sa existe alte defectiuni care sa duca la defectiunile prezentate in februarie 2014 cum ar fi defectiuni de fabricatie ale curelei, motorului s.a., avand in vedere ca la defectiunile remediate initial la 04.10.2013, s-a constatat ca la autovehicul a sarit cureaua de la alternator.
Din concluziile raportului de expertiza instanta retine ca expertul a aratat ca strangerea necorespunzatoare a suruburilor de fixare a alternatorului cu ocazia interventiei din 14.10.2013, ar putea duce la deplasarea acestuia si implicit la deplasarea de la liniaritate si ruperea curelei de antrenare a alternatorului, bucati din curea patrunzand in mecanismul de distributie si avarierea componentelor acestuia.
Concluziile expertului nu au inlaturat insa alte posibile cauze care ar fi dus la sarirea si ruperea curelei, cu atat mai mult cu cat la prima interventie s-a reclamat de catre client si s-a constatat de catre reclamanta ca sarise cureaua de la alternator. La cea de a doua interventie, pentru care reclamanta pretinde ca este efectul primei reparatii efectuate in mod defectuos, tot cureaua este cea care a cauzat defectarea autovehiculului.
Desi in declaratiile date de angajatii reclamantei (consilier service si mecanic auto) si atasate la dosar la filele 53 – 54 si 56 acestia au aratat ca la constarea vizuala au observat ca suruburile de fixare alternator sunt slabite, acest fapt ar fi putut fi observat si de catre prepusul paratei si consemnat in nota de constatare intocmita de parata cu ocazia intrarii autovehiculului in reparatii (fila 49, constatarea intocmita inainte de intrarea in reparatii de catre inspectorul societatii parate).
Reclamanta nu a probat ca strangerea necorespunzatoare a suruburilor alternatorului este singura cauza care a fi dus la sarirea curelei. Pentru aceasta expertul a confirmat ca sarirea curelei poate duce la avariile pretinse este singura.
De altfel, este de necrezut ca strangerea suruburilor se face manual de catre angajatii reclamantei si nu cu o cheie dinamometrica, care indica cuplul la care trebuie stranse acele suruburi, pentru ca strangere insuficienta poate duce la desfacerea suruburilor iar strangerea prea puternica poate duce la ruperea sau forfecarea suruburilor.
Cheie dinamometrica este instrumentul necesar strangerilor la o tensiune indicata cunoscuta (recomandata pentru fiecare reper ce se trebuie insurubat). Pe manerul unei astfel de chei dinamometrice este prezent un indicator de tensiune care poate fi potrivit la o anumita tensionare a strangerii si care de asemenea indica printr-un ceas tensiunea de strangere in timp real.
Este insa posibil ca suruburile sa fi fost stranse la tensiunea corecta si acestea sa se fi slabit din cauze neprobate de catre reclamanta, avand in vedere ca reclamanta a parcurs intre cele doua reparatii 5230 km.
De altfel, nerespectarea tensiunii de strangere a suruburilor alternatorului ar echivala cu nerespectarea conformitatii de catre reclamanta, care constituie o alta clauza care exclude de la despagubiri, potrivit punctului 4 al contractelor de asigurare incheiate de partile litigante.
Analizand defectiunea produsa la 14.02.2014 la autoturismul marca Volvo apartinand clientului D.L. de sarirea curelei alternatorului, despre care reclamanta pretinde ca este efectul incalcarii de catre aceasta al procedurilor si standardelor de reparatii efectuate de reclamanta la acelasi autoturism in perioada 14.10.2013 – 09.01.2014, instanta retine ca dauna produsa nu se incadreaza in riscurile si cheltuielile acoperite de contractele de asigurare incheiate de partile din cauza pendinte.
Avand in vedere clauzele contractuale, instanta retine ca reclamanta nu a primit o cererea de despagubire din partea clientului D.L. (asa cum se prevede la art. 3.1 din contract), iar defectiunea pentru care reclamanta pretinde ca datoreaza despagubiri (ruperea curelei si antrenarea bucatilor din aceasta in mecanismul de distributie) se incadreaza in capitolul excluderi din contract 4.1 (daunele cauzate de sau in legatura cu folosinta unei piese sau mecanism care face parte sau care este atasat sau care are legatura cu orice vehicul cu motor sau remorca).
Mai mult, reclamanta nu a facut dovada ca clientul sau, D.L. a formulat vreo plangere cu privire la serviciile de service efectuate de reclamanta in perioada de 14.10.2013 – 09.01.2014, care sa fi fost cauza defectelor pentru care clientul s-a prezentat a doua oara in service, la data de 14.02.2014.
Or, potrivit punctului 3 din contractele de asigurare incheiate de parti, obiectul asigurarii il constituie acoperirea daunelor cauzate tertilor in timpul perioadei de asigurare, de fapta comisa din culpa de catre Asigurat, pentru care acesta raspunde civil conform legii, daune in legatura cu care Asiguratul a primit o plangere /cerere scrisa de despagubire in timpul perioadei de asigurare sau ulterior acesteia, dar inainte de a fi operat prescriptia.
Avand in vedere situatia de fapt expusa precum si prevederile art. 1270 Cod civil privind obligativitatea contractelor, instanta urmeaza a respinge actiunea, considerand-o nefondata.

Sursa: Portal.just.ro