Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau nr. din 17.09.2014 inregistrat pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr.14708/180/2014 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului B C C pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese, fapta prev. de art. 301 alin. 1 din C.pen.
In fapt, prin actul de sesizare, s-a retinut ca in calitate de primar al comunei Sascut, a avizat plata facturii emisa de SC D S SRL, semnand si ordinul de plata nr., in valoare de 2.900 de lei catre aceeasi entitate juridica, care o are ca asociata unica pe sotia acestuia, Bn AI .
Prin Incheierea din data de 12.11.2014 a judecatorului de camera preliminara, ramasa definitiva prin incheierea nr. 169/P/02.12.2014 a Tribunalului Bacau s-a constatat legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a actelor de urmarire penala, dispunandu-se inceperea judecarii cauzei privind pe inculpatul B CC pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese, fapta prev. si ped. de art. 301 alin. 1 din C.pen.
In cursul cercetarii judecatoresti, la termenul din data de 26.02.2015 a fost audiat inculpatul, care a recunoscut semnarea f.f. nr. 21/06.02.2012 si a O.P. nr. 146/21.02.2012, insa a aratat ca a facut-o din neatentie.
Instanta a procedat la audierea martorilor propusi in aparare de inculpat: HM (fl. 120), BR D B (fl. 122), A C (fl. 135) declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.
Analizand intregul material probator administrat in cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Societatea S.C. D S S.R.L. a fost infiintata in anul 1994 , iar in prezent singurul asociat al firmei este numita B A I ce detine un numar de 250.000 de parti sociale. Societatea are ca obiect de activitate principal ”comertul cu amanuntul in magazine nespecializate”, in subsidiar efectuand si activitati de prestari servicii (extras O.R.C fl. 67-78 dup).
In desfasurarea activitatii comerciale firma a avut relatii comerciale cu Primaria S (fl.84-88 dup).
In baza incheierii din data de 02.07.2008 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 10161/180/2008 a fost validata alegerea numitului B C C in functia de primar al comunei S.
Potrivit extrasului din registrul de casatorii emis de Primaria inculpatul B Cr C este casatorit cu numita B A in data de 04.10.1997.
In relatia comerciala desfasurata au fost identificate factura fiscala nr. , precum si O.P. nr. semnate de inculpatul BC C, in calitate de reprezentant al unitatii teritorial administrative S. Prin semnarea acestor acte s-a creat un avantaj patrimonial catre SC D S SRL Sascut in cuantum de 2900 de lei.
Audiat in fata instantei inculpatul a precizat ca este adevarat ca a semnat f.f. nr. si O.P.-ul nr., insa a facut-o din greseala. Totodata acesta a precizat ca fiind anterior condamnat la o pedeapsa de 2 ani inchisoare cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, cercetat anterior de P.C.A. Bacau pentru infractiunea de conflict de interese , cauzele fiind finalizate cu solutii de netrimitere in judecata, a fost o greseala ca a semnat acele inscrisuri. In data de 10.11.2011 si-a delegat atributiile catre viceprimarul com. S, ulterior catre administratorul public A C, pentru a nu semna el, fiind intr-o situatie de incompatibilitate date fiind relatiile dintre S.C. D S.R.L. si Primaria A mai aratat ca a fost strain de luarea acestei decizii. In urma solutiilor juridice primite a facut o sedinta cu responsabilii din primarie: A C, H M-secretar al comunei, D B, juristul primariei, prin care le-a adus la cunostinta situatia in care acesta se afla dar si relatia comerciala intre S.C. D S.R.L. si primarie, sa nu i se aduca la semnat astfel de acte. Intrebat de instanta de ce nu a ales alta societate pentru efectuarea reviziei, in vederea eliminarii oricarui dubiu, acesta a precizat ca nu a ales el ci viceprimarul si administratorul, incercand sa induca ideea ca in acea perioada au fost caderi masive de zapada, iar folosirea buldoexcavatorului era imperios necesara intrucat in comuna erau pacienti care trebuiat transportati pentru dializa. Totodata a mai aratat ca revizia utilajului a fost efectuata la un pret mult mai redus decat oferta importatorului S.C. M RMC 94 S.R.L. Inculpatul nu a contestat situatia de fapt, insa a apreciat ca, raportat la circumstantele in care au fost semnate inscrisurile, nu se poate retine intentia sa la comiterea infractiunii pentru care s-a dispus trimiterea in judecata.
Varianta sustinuta de inculpat a fost imbratisata si de martoraii propusi in aparare de acesta : aflati in relatie de subordonare cu inculpatul. Acestia au precizat ca inculpatul i-a incunostiintat cu privire la condamnarea acestuia, atragandu-le atentia cu privire la semnarea unor acte in ceea ce priveste firma D. In plus acestia au mai precizat ca activitatea in Primaria com. S era una complexa, usa primarului fiind permanent deschisa cetatenilor comunei si angajatilor primariei.
Instanta retine ca pentru a nu fi obligat sa semneze acte ce priveau relatia comerciala dintre Primaria Ssi SC D S SRL S la data de 10.11.2011 prin dispozitia primarului inregistrata sub nr. 366 s-au delegat atributiile primarului com. S – inc. B Cl C in favoarea viceprimarului aceleiasi unitati administrativ teritoriale, B A.
In lumina afirmatiei mentionata anterior, coroborata cu prevederile dispozitiei primarului com. S nr. se deduce motivul emiterii acesteia din urma, respectiv inlaturarea unei eventuale raspunderi juridice a primarului B CC motivat de relatiile comerciale de durata dintre Primaria si SC D S SRL Sascut, relatii care au generat anumite venituri in patrimoniul firmei in cauza.
In legislatia nationala, conflictul de interese - constand in fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul al II-lea inclusiv - a fost introdus in Titlul al VI-lea, Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, Cap. I C. pen. roman - Partea speciala, fiind menit sa completeze, alaturi de faptele de abuz in serviciu si neglijenta in serviciu, infractiuni de coruptie, cadrul normativ general de ocrotire a relatiilor de serviciu, ca valoare sociala.
Incriminarea faptei a fost generata de aparitia unor noi forme de relatii intre sectorul public si sectoarele comerciale care dau nastere unor parteneriate publice, existand un potential de crestere de forme noi de conflict de interese, care implica interesele personale si obligatiile publice ale persoanei care exercita o functie publica.
Prin incriminarea conflictului de interese, legiuitorul a urmarit sa ocroteasca relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii functionarului public, activitate care presupune o comportare corecta a celui care exercita o activitate in cadrul unei autoritati publice.
Aceasta presupune si corectitudinea functionarului public in indeplinirea atributiunilor de serviciu, dar si abtinerea acestuia de la luarea unor decizii de natura sa-i confere, direct sau indirect, ori prin terte persoane, un avantaj material, fiind exclusa favorizarea rudelor sau a persoanelor cu care acesta a avut raporturi comerciale.
De asemenea, prin incriminarea faptei s-a urmarit ocrotirea relatiilor sociale referitoare la apararea intereselor legale ale persoanelor fizice sau publice impotriva intereselor ilicite ale functionarului public.
Textul de incriminare al infractiunii de conflict de interese nu impune ca institutia publica sa fie prejudiciata prin actul indeplinit de catre functionar, ca o conditie de tipicitate a infractiunii, fiind suficient ca beneficiarul actului sa dobandeasca un folos. Astfel, infractiunea de conflict de interese este o infractiune de pericol si nu de rezultat, asa incat nu prezinta relevanta lipsa intentiei inculpatului, reclamata de acesta, de prejudiciere a primariei prin semnarea inscrisurilor precizate mai sus.
Pe de alta parte, infractiunea se retine ca fiind savarsita cu forma de vinovatie ceruta de lege, nu numai cand este vorba de intentie directa, ci si de intentie eventuala, fiind suficient ca functionarul sa stie ca indeplineste un act sau participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat un folos pentru persoanele enumerate de lege. Ori buna credinta a functionarului public, invocata de catre inculpat, nu este suficienta pentru inlaturarea raspunderii acestuia, prezumandu-se ca un functionar public isi cunoaste atributiile si stie ca incheierea unui astfel de act are caracter injust si este sanctionat de lege.
Apararea inculpatului in sensul ca S.C. D S S.R.L. nu a obtinut un folos material practicand preturi minime nu poate fi luata in considerare, valoarea folosului obtinut neavand relevanta cu privire la intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii.
Imprejurarile invocate de catre inculpat in concluziile scrise depuse la dosar cu privire la circumstantele in care a avut loc comiterea infractiunii constand in faptul ca a semnat factura fiscala, ordinul de plata fara intentie, iar revizia a fost efectuata in conditii meteo nefavorabile, reprezinta o interpretare personala si subiectiva asupra situatiei de fapt retinute in acuzarea sa si nu poate conduce la pronuntarea unei solutii de achitare, pe temeiul lipsei de vinovatie sau pe temeiul lipsei pericolului social al faptei comise, ca trasatura esentiala pentru existenta infractiunii.
Potrivit art. 18 C. pen. anterior, nu constituia infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.
Analizand faptele comise de inculpat, prin prisma criteriilor prevazute de lege mentionate anterior, instanta apreciaza ca textul de lege precitat nu-si are aplicabilitate in cauza. Din fisa de cazier a acestuia rezulta ca nu este la primul conflict cu legea penala.
Prin incriminarea conflictului de interese legiuitorul a urmarit sa ocroteasca relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii functionarului public, activitate care presupune o comportare corecta a celui care exercita o activitate in cadrul unei autoritati publice. Aceasta presupune corectitudinea functionarului public in indeplinirea atributiilor de serviciu, dar si abtinerea acestuia de la luarea unor decizii de natura sa-i confere, direct sau indirect, ori prin terte persoane, un anumit avantaj material, fiind exclusa favorizarea rudelor, afinilor sau altor persoane.
Natura infractiunii retinute in sarcina inculpatului, valorile sociale lezate prin savarsirea faptelor cu caracter penal, perseverenta inculpatului in incalcarea legii, astfel cum rezulta din fisa de cazier, conduc la concluzia ca faptele acestuia din prezenta cauza nu sunt, in mod vadit, lipsite de importanta. De altfel, inculpatul a beneficiat de suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata prin s.p. nr. 117/26.01.2011 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr., ramasa definitiva prin d.p. nr. C.A Bacau, masura care nu a corijat comportamentul inculpatului si nu si-a atins scopul preventiv.
Situatia de fapt retinuta de instanta se probeaza cu:
- acte privind rela?ia comerciala dintre Primaria com. S ?i SC SRL ;
- factura fiscala nrX , in original, semnata de inc.
- ordin de plata
, in original, semnat de inc.
;
- informa?ii furnizate de ORC Bacau privind SC D
S
SRL;
- declara?iile inc.
- extras din registrul de casatorii;
- inscrisuri depuse in aparare de inc.
;
- inscrisuri din care rezulta calitatea de primar a inculpatului
,
- fi?a cazier judiciar;
-declaratiile martorilor
135)
La termenul din data de 07.05.2015, aparatorul inculpatului a solicitat schimbarea incadrarii juridice din art. 301 al.1 C.p. in art. 253/1 C.p. de la 1969.
Din con?inutul art. 301 C. pen., care a preluat cuprinsul art. 2531 din C. pen. din 1969 reiese faptul ca existen?a infrac?iunii este condi?ionata de intrunirea mai multor cerin?e esen?iale ?i anume, func?ionarul public sa fi comis ac?iunea incriminata in exerci?iul atribu?iunilor de serviciu, si anume:
- fapta comisa sa se realizeze, direct sau indirect, un folos patrimonial (material) pentru sine, so?ul sau, o ruda sau un afin pana la gradul II inclusiv, ori pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura.
Aceasta condi?ie este indeplinita atunci cand folosul se realizeaza in mod direct ori indirect (spre exemplu, incheie un contract avantajos cu o societate comerciala, persoana juridica, al carei asociat este sotia func?ionarul public, in aceasta ipoteza avantajul realizandu-se in mod direct in patrimoniul persoanei juridice, iar indirect in cel al faptuitorului, cum este cazul in spe?a).
Instanta va proceda la identificarea legii penale mai favorabila inculpatului, avand in vedere succesiunea de legi intervenita in cursul procesului ?i ?inand cont de Decizia definitiva ?i general obligatorie nr. 265 din data de 06 mai 2014 pronun?ata de Curtea Constitu?ionala, conform careia, dispozi?iile art 5 C. pen. sunt constitu?ionale in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea ?i aplicarea legii penale mai favorabile.
Astfel, potrivit art. 13 alin. (1) C. pen. din 1969, in cazul in care, de la savar?irea infrac?iunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila.
Conform art. 5 alin. (1) C. pen. in vigoare la data judecarii prezentei spete, in cazul in care, de la savar?irea infrac?iunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila.
Prin urmare, instanta constata ca textul alin. (1) al art. 5 reia dispozi?ia art 13 alin. (1) C. pen. din 1969, astfel ca, in aceasta materie, regimul aplicabil ramane acela?i.
Determinarea caracterului „mai favorabil" are in vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau con?inutul pedepselor, condi?iile de incriminare, cauzele care exclud sau inlatura responsabilitatea, influen?a circumstan?elor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativa, recidiva, concurs, etc.
Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au in vedere, a?adar, atat condi?iile de incriminare ?i de tragere la raspundere penala, cat ?i condi?iile referitoare la pedeapsa.
Cu privire la pedeapsa pot exista deosebiri de natura (o lege prevede ca pedeapsa principala amenda, iar alta inchisoarea), dar ?i deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsa ?i, evident, la modalitatea stabilirii acestora, in mod concret.
In cauza, se constata ca legea noua sanc?ioneaza infrac?iunea savar?ita cu pedeapsa inchisorii in limita minima mai ridicata fa?a de legea veche ?i, comparand cele doua legi succesive, instanta constata ca legea penala mai favorabila este C. pen. din 1969, avand in vedere cuantumul pedepsei .
In drept, fapta inculpatului
care in calitate de primar al comunei a avizat plata facturii nr. emisa de SC SRL, semnand ?i ordinul de plata nr. , in valoare de 2900 de lei catre aceia?i entitate juridica, care o are ca asociata unica pe so?ia acestuia, , intruneste elementele constitutive ale infractiunii de conflict de interese, fapta prev. de art. 253/1 C.p. de la 1969.
In temeiul art. 396 al.1 C.p.p., avand in vedere ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de catre inculpat cu forma de vinovatie prev. de lege, urmeaza sa dispuna condamnarea acestuia.
In consecin?a, la individualizarea judiciara a pedepsei ce va fi aplicata inculpatului instanta are in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 C. pen. din 1969, re?inand limitele de pedeapsa prevazute de textul de lege incriminator, imprejurarile concrete in care infrac?iunea a fost comisa, gradul ridicat de pericol social ce caracterizeaza astfel de fapte, urmarea socialmente periculoasa produsa, dar ?i persoana ?i conduita inculpatului, care nu a recunoscut savar?irea infrac?iunii.
In baza acestor criterii, instanta apreciaza ca o pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese, este apta sa raspunda scopurilor prevazute de 52 cp.
In baza art. 86/4 C.p. va dispune revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata inculpatului prin s.p. 117/26.01.2011 pronuntata de Judecatoria, ramasa definitiva prin d.p. pronuntata de Curtea de Apel Bacau si dispune executarea acesteia alaturi de pedeapsa aplicata pentru savarsirea infractiunii supuse judecatii in prezenta cauza, inculpatul urmand a executa 2 ani si 6 luni inchisoare .
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta retine ca natura faptelor savarsite, persistenta infractionala, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor electorale prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cp, respectiv dreptul de a fi ales in autoritati publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercitiului acestora va fi interzis pe durata executarii pedepsei principale.
Va constata ca inculpatul a avut aparator ales.
Vazand si dispozitiile art. 274 al.1 Cpp